Page 45 - Drumul_socialismului_1978_11

Proletari din toate ţările, untfî-vă î
ANUL XXX

NR. 6 540

MARŢI,
14 NOIEMBRIE

1978

4 pagini — 30 bani

Preşedintele Nicolae Ceausescu

a primit pe primul ministru
în atenţie, pe platforma siderurgică Hunedoara
ai Republicii Turcia, Bulent Ecevit
MIMAREA COATIlITÂţll niIHVLttl IITEAS

Preşedintele Republicii So- mfific dintre cele două fări că trebuie să se acorde a-
DE EXECUŢIE LA AOUl LAMINOR DE SEMIFABRICATE ciofeta România, tovarăşul şi popoore. tan)ie deosebită pregătirii
Reafirmând dorinfa de 8
pri­
Ceauşescu,
a
Nicolae
temeinice a reuniunii de la
mit, în cursul dimineţii de crctiona pentru amplificarea Madrid pentru ca rezultatele
în ultimele luni, activi­ luni, pe primul ministru ol şi adâncirea bunelor relaţii acesteia să ducă la măsuri
tatea pe şantierul noului Republicii Turcia, Bulent E- româno-furce, preşedintele îndreptate spre dinamizarea
laminor de semifabricate cevit, care face o vizită ofi­ Nicolae Ceauşescu şi primul procesului de destindere pe
de pe platforma siderurgi­ cială în tara noastră, la in­ ministru Bulent Ecevit au exa­ continentul european. în a-
că a Hunedoarei a fost im­ vitata şefului statului român minat noi căi şi mijloace de cest cadru s-a rehefat în­
pulsionată. Constructorii îşi şi a primului ministru a! gu­ conlucrare reciproc avanta­ semnătatea adoptării unor
desfăşoară forţele ou sco­ vernului. joase, cu convingerea că a- măsuri concrete de dezanga­
pul prioritar de a crea su­ Exprimând deosebita sa­ cest lucru foloseşte atît celor jare militară, de dezarmare
ficient front de lucru mon- tisfacţie de a se re­ două ţări, ctf şi cauzei păoii fără de care nu pot fi con­
torilor care îi urmează în­ întâlni cu preşedintele Nicolae şi colaborării în Balcani, în cepute pacea şi securitatea
deaproape. în prezent, toa­ Ceauşescu, premierul turc a Europa, în întreaga lume. în Europa şi în lume.
tă atenţia este concentrată înmînof şefului statului român Au fost abordote, de ase-
la punctele de lucru cheie, un mesaj din partea preşe­ meneo, unele probleme ale Totodată, s-a subliniat im­
care vor permite o activi­ dintelui Republicii Turcia, viefii politice internaţionale. portanţa extinderii colaboră­
rii dintre ţările balcanice, în­
tate rodnică şi în perioada Fahri Koruturk, ţi a transmis
timpului friguros. Cele 11 cele mai sincere urări de De ambele părţi s-a rele­ tăririi încrederii şi a relaţi­
formaţii ale şantierului I fericire personală, de vat necesitatea lărgirii con­ ilor de prietenie şi bună ve­
construcţii — I.C.S.H. — progres şî bunăstare pentru tinue a contactelor bilaterale cinătate dintre acestea. A
zoresc lucrările de execu­ poporul român prieten. şi multilaterale în vederea e- fost exprimată convingerea
ţie a fundaţiilor la şirul T o v a r ă ş u l Nicolae dificării în Europa a unui că situaţia din Cipru va - fi
„R“ de la hala laminorului Ceauşescu a mulţumii şi a sistem real de securitate şi soluţionată pe cale politică,
pentru definitivarea închi­ rugat să fie transmise din cooperare, care să asigure pe baza respectării indepen­
derii acesteia. partea sa şi a tovarăşei consolidarea păcii, dezvolta­ denţei, integrităţii şi neutra­
lităţii acestui stat, a asigu­
rea neîngrădită a legăturilor
— Concomitent am inten­ Eiena Ceauşescu cete moi reciproc avantajoase dintre rării • condiţiilor necesare u-
sificat ritmul finisărilor in­ bune urări de fericire pre­ toate statele, indiferent de nei convieţuiri paşnice a ce­
terioare şi la sala de co­ şedintelui Fahri Koruturk şi lor două comunităţi.
mandă şi aparataj electric doamnei Koruturk, împreună orîndufrea lor socială. A fost
evidenjiată dorinţa României
—• ne informa inginerul cu urări de bunăstare şi fe­ şi Turciei de a acţiona activ O atenţie deosebită a
Viorel Vasile — pentru a ricire poporului turc prieten. în vederea realizării inte­ fost acordată dezvoltării re­
crea front de lucru electri­ în cadrul întrevederii, pre­ grale a prevederilor Actului laţiilor şi contactelor bilate­
cienilor. Am predat deja şedintele Nicolae Ceauşescu rale şi multilaterale dintre
Comunistul Iuliu Clep, Împreună cu coechipierii săi, în
acestora parterul .şi etajul plin efort la montarea eajelor noului laminor de semifabri­ şi primul mmistru Bulent E- final de la Helsinki, instaura­ ţările balcanice promovării
întîi al sălii, iar pînă la cate. ră™ unui climot de încrede­ unor raporturi de bună veci­
jumătatea acestei luni vom cevit au evocat cu profun­ re şi cooperare care să o- nătate, de înţelegere şi sti­
preda şi etajul al doilea. Pe Iuliu Clep şi oei 14 în zona celor trei paturi dă satisfacţie evoluţia ascen­ sigure pacea, securitatea şi mă reciprocă între acestea,
Echipele de dulgheri, zidari coechipieri ai săi i-am gă­ de răcire ale laminorului, dentă a raporturilor tradi­ dezvoltarea liberă a fiecărui transformării Balcanilor în-
şi lăcătuşi — din rîndul sit în plin efort la monta­ montarea utilajelor tehno­ ţionale da prietenie, colabo­ popor potrivit intereselor şi tr-o zonă a păcii şi colabo­
cărora se- disting cele con­ rea utilajelor tehnologice logice progresează în ace­ rare pe multiple planuri şi aspiraţiilor sale. S-a apreciat rării.
duse de Moise Felelei, Tu- de la cajele laminorului, laşi ritm, datorită judicioa­ bună vecinătate dintre Româ­
dor Polifronie, Gheorghe care au prins de acum con­ sei organizări a muncii pe nia şi Turcia. In acest cadru
Gîrbea şi Ioan Nicolau — tururi evidente. „Avem la fiecare om şi microforma- S-a subliniat contribuţia deo­ In pagina a IV-m
lucrează în schimburi pre­ îndemînă tot ce ne trebuie ţie de lucru. Avansul eîş- sebită pe care a avut-o dia­
lungite de cîte 10 ore, pen­ — sublinia tovarăşul Iuliu tigat la lucrările din aceas­ logul la nivel înalt româno- VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL REPU­
tru a recupera rămînerile în Clep — şi putem spune că, furc în promovarea şi diver­ BLICII TURCIA IN ŢARA NOASTRĂ
urmă de la blocul III zona în ansamblu, lucrările a- tă zonă de lăcătuşll-tnon- sificarea acestor raporturi, ÎB
a IV-a. Prin concentrarea tori conduşi de Mihai Voi- ridicarea pe o treaptă supe­ 0 Convorbiri oficiale
de forţe şt alte măsuri lua­ vansează în ritmul prevă­ SABIN JONESCU rioară a colaborării şi coo-
te, pînă la 20 noiembrie zut, mai ales că ne-a venit # Vizită în Capitală
vom intra în grafic şi în ajutor şi beneficiarul csu perării pa plor» politic, eco­
eu lucrările de aici. câţiva lăcătuşi". (Continuar* în pag. o 2-a) nomic, cultural şi tehnico-şti-
VERNISAJ
Ieri dup&-amiazil, la Casa Recolta de porumb se strtnge şi
de culturii din Deva a aval
loc vernisai UI expoziţiei ar­
tiştilor plastici participanţi
la taberele de picturi orga­ înmagazinează de pe uStimele suprafeţe
nizate pe teritoriul Judeţu­
lui nostru tn anii 1S17 sl
im Expoziţia (care va H
deschişii pistă la 30 noiem­ Desfăşurînd o activitate colă de toamnă. Eforturile ca încheierea recoltatului
brie) cuprinde lucrări ale rodnică pentru a transpune depuse în vederea înmaga- porumbului să elibereze a-
plastkiMtUor tmnedoren! în viaţă sarcinile desprin­ zinării. fără pierderi a re­ proape toate suprafeţele
precum şi alo unor cunos­
recuperări şi sporuri de producţie se din cuvîntarea se­ coltei îşi găsesc concretiza­ pe care trebuie efectuate
cuţi artişti din ţari.
re şi în strîngerea produc­
arături adinei de toamnă.
LA PUNCTUL cretarului general al parti­ ţiei de porumb de pe ulti­ Finalizarea recoltatului o-
Primele 10 zile ale lunii toclavizat, bunuri de con­ MUZEISTIC dului, tovarăşul Nicolae mele suprafeţe. Unităţile
noiembrie au marcat un sum. AL SATULUI Ceauşescu, rostită la săr­ agricole cooperatiste din bliigă conducerile unităţilor
salt vizibil în activitatea u- La polul opus, cu rezul­ Punctul muzeistic din bătorirea „Zilei recoltei", consiliile intereooperatiste agricole la măsuri energice
nitâţilor economice din ju­ tate sub posibilităţi, sporind cadrul Cimtaulut cultura] lucrătorii din agricultura Haţeg, Ilia, Ţoteşti, Brad pentru transportul la ha-
Clnciş — care atesta mun­
deţul nostru. In cea meii în prima decadă a tui no­ ca şi preocuplrUe săteni­ judeţului nostru — ţăranii şi Geoagiu, unde s-a asigu­ zele de recepţie, în timpul
mare parte, colectivele de iembrie volumul restanţelor lor do atol — şi-a îmbo­ rat un ritm susţinut de cel mai scurt, a întregii
muncă şi-au amplificat e- înregistrate de la. începutul găţit colecţia cu noi o- cooperatori, mecanizatorii muncă în scopul înfăptui­ cantităţi de porumb desti-
forîuriie în producţie, obţi­ anului, se aliniază I.L. De­ biccte ca s pr&şitoare, bS- şi cadrele tehnice — înre­ rii obiectivelor cuprinse în
tUui pentru unt etc.
nând însemnate depăşiri de va, t.F.A. „Vîscoza" Lu- La ora actuală punctul gistrează rezultate merito­ programele comandamente­ N. TIRCOS
plan la o serie de produse peni, Fabrica de încălţă­ muzeistic numără peste 00 rii privind efectuarea lu­ lor locale pentru agricul­
do exponante.
,
de care economia naţiona­ minte Hunedoara, Combi­ crărilor din campania agri­ tură, au reuşit ca odată (Continuare în pag. a 2-a)
lă are mare trebuinţă; e- natul minier Valea Jiului,
nergie electrică, cocs meta­ cocseria din Călan, unele
lurgic, fontă, oţel, lamina­ secţii din alte întreprin­
te, materiale de construc­ deri.
ţii, lemn etc. în fruntea suc­ în unele unităţi economi­
ceselor în muncă se situea­
ză în continuare energeti- ce există încă rezerve ne-
valorificate — umane, teh­
cienii de la Mintia, side- nice şi materiale---------care
ruraişfii din Hunedoara şi
Câfan, minerii de la Pa- trebuie puse mai dinamic
roşeni şi C.M. Deva, colec­ în valoare, îneît o bună
tivele de la „Marmura" Si- pa rte din resta nţe să poaită
meria, I.M.C. Deva şi alte­ fi recuperate pînă la fine­
le. De asemenea, s-au în­ le anului. Organele şi or­
registrat sensibile recupe­ ganizaţiile de partid tre­
rări la unele produse cum buie să acţioneze cu exi­
sînt maşini şi utilaje pen­ genţă şi hotărire, să mobi­
tru lucrările miniere, osii lizeze efectiv colectivele ia SîmbiUă Îl noiembrie a.c., io ferma nr. 5 din Bretea, a I.A.S. Haţeg, s-a terminat recoltatul porumbului de pe
montate, beton celular au- muncă susţinută, fructuoasă ! cele 500 ha planificate. Lucrarea a fost efectuată de combinării Viorel Clc, Costa Dobreanu, Mdu Cobzaru, Builolf
Mebei şl lancu liluntetmu.
Foto: VIRGIL ONOIU