Page 46 - Drumul_socialismului_1978_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NB

Asigurarea continuităţii ritmului intens de

Secvenţe aSe hărniciei execuţie la noul laminor de semifabricate

9,00 Telcşcf
(Urmare din pag. 1) minată de operaţiunile de precis. hotărârea primordia­ trece la montarea acestora. taţii m
şi priceperii unui colectiv chita creează condiţii parac- lansare a ciclonului decan- lă a constructorilor de a vom declanşa o'altă lucra­ 10,33 Roman
Spre sfârşitul lui noiembrie
10,00 Panora
tor. „Cum lucrările se des­
intensifica pe un front Larg
tice ca încă în cursul lunii făşoară acum în ritm intens lucrările la laminorul nr. re importantă şi anume în­ icre fă
luarea
noiembrie, aici să înceapă — arăta dânsul — în jurul 2 de semifabricate. ceperea montajului de uti­ 11,25 In alb
de oameni ai muncii primele probe individuale zilei de 15 noiembrie vom urgentează lucrările afe­ laje la foarfecele şi căile 10.05 Teleşcc
— In prezent, instalatorii
ţii biol
cu role pentru alimentarea
primi front de lucru şi la
la utilajele montate.
ză*
Aşa după cum aminteam această parte a halei, ast­ rente instalaţiilor hidrauli­ paturilor de răcire a lami­ 1B,35 Curs c
17.05 La voc
Ne aflăm intr-o unitate cutat această problemă in mai la început, construc­ fel ca pînă La sfîrşitul lu­ ce şi de ungere din zona natelor. Utilizând la maxi­ pentru
industrială care lucrează colectiv, iar directorul ofi­ torii s-au preocupat şi pun nii să montăm întreaga cajelor — sublinia şeful mum timpul de care dispu­ auto;
17,20 Muzică
pentru agricultură, sau, am ciului, tovarăşul Traian şi în prezent un accent construcţie metalică aferen­ şantierului. Montorii vor nem, concomitent cu mon­ 17.15 Moştcn
putea spune, o unitate de Simţea, a făcut apel la deosebit pe asigurarea spa­ tă, ceea ce va crea condiţii intra chiar de mîine (9 no­ tanii vor ataca lucrările ce tor : „
largă perspectivă pentru oameni : „Cum, noi n-am ţiilor închise incit ritmul bune de lucru pe timpul iembrie 1978 — n.n.), în le revin aici şi instalatorii, cu“ (11
modernizarea agriculturii putea face unele reparaţii actual de lucru să aibă iernii în tot interiorul ha­ sala mecanismelor de acţio­ pentru a cuprinde un front 18.30 Consuli
văţămii
socialiste. Se numeşte Ofi­ capitale Iar oamenii au continuitate. După cum ne lei laminorului... Ne-am în­ nare a cajelor unde vor cit mai larg de acţiune, a- 18.50 Lecţii
ciul pentru imbunătăţiri răspuns, cum ştiu să răs­ grijit din timp de mecani­ începe montajul utilajelor sigurind condiţii practice ■crătoril
funciare şi proiectare in pundă comuniştii. Au tre­ spunea maistrul Alexandru zarea lucrărilor de montaj". tehnologice, iar în perspec­ de respectare fermă a ter­ 19.30 Telejut:
construcţii agricole. Aici cut la fapte. Greu, la în­ Cîmpeanu — coordonatorul Din discuţiile purtate cu tiva imediată — încă în menelor prevăzute în grafi­ 19.50 Român
lucrează comunişti care ceput, dar posibil s-a do­ lucrărilor de montare a u- tovarăşul ing. Lud vig Mu- această lună — constructo­ cele de execuţie, în aşa fel ideal ur
(1918—1
confirmă prin fapte că işi vedit apoi. Au fost intro­ tilajelor şi construcţiilor dreţchi — şeful şantierului rii ne vor crea front de lu­ îneît laminorul de semifa­ 20.15 La orO
merită pe deplin titlul. duse în reparaţii capitale metalice de aici — neînehi- II montaj-instalaţii — am cru în zona transportoare­ bricate să lamineze în tri­ oonomi
La oficiu a venit o co­ citeva buldozere şi excava­ derea halelor a fost deter­ reţinut ideea de bază, mai lor transversale pentru a mestrul II al anului 1979. rea de
mandă : confecţionarea ca­ toare. Reparaţia capitală ce;
presupune să obţii piese
drelor metalice pentru so- noi, să recondiţionezi o par­ 20.30 Scară
„Simbi
lariile de la Sintandrei şi te din cele vechi. Şi mai luni" <
era vorba de vreo 10 va­ înseamnă multă îndrăznea­ Recolta de porumb se Filippe
goane de ţeava, care tre­ lă, pricepere şi tenacitate. ţară. I
buia şi trebuie îndoită în diourih
televizi
arcuri frumoase de semi­ Colectivul de comunişti de 22,05 Călătoi
aici a arătat că are flse-
cerc. Unul dintre ei a ob­ menea resorturi. Au fost strînge şi înmagazinează muzică
servat în dreapta şi-n stin­ introduse în reparaţii ca­ 22,20 Telejui
gă cum se procedează in pitale buldozere S-1500 şi
situaţii similare, a venit şi, de 650 şi excavatoare. Pînă de pe ultimele suprafeţe
împreună cu un grup ele acum au fost reparate 7 SCAI
muncitori, au trecut la lu­ buldozere S-1500, două de
cru, pentru materializarea 650 şi un excavator. In le­ (Urmare din pag. 1) cu, în următoarele trei—pa-
ideii. A fost confecţionată gătură cu aceasta, ca şi cu tnu zile, să-şi îndeplinească BUCUREŞ
o maşină pentru îndoirea alte lucrări, maistrul nate fondului centralizat integral sarcinile ce le re­ dioprogrami
Radiojurnal
ţevii. In afara motorului Gheorghe Ormindean are al statului, acţiune la oare vin. Este pe deplin posibil presei ; 8,10
şi redactorului, iotul a fost o vorbă : continuă să existe încă în­ ca şi cooperativele agrico­ diilor; 9,00
făcut aici. La fel s-au pe­ — Cert este că nu mai semnate restanţe. le din consiliile intercoope- 9.05 Răspun
trecut lucrurile şi în pri­ pierdem timpul cu trimite­ Conducerile cooperative­ raliste Simeria, Orăştie, rilor; 10,00 i
10.05 Intcrpi
vinţa tăierii ţevii. Se tăia rea acestor utilaje la mari lor agricole din Sîntan- Geoagiu şi altele să predea 10,30 Ailter
cu flacăra oxiaceiilenică, distanţe pentru reparaţii la fondul centralizat al sta­ folk; 10,40
apoi trebuia finisată la capitale. In afară de aceas­ drei, Beriu, Haţeg, Ilapoltu Buletin de
strung. Si pentru tăiere a ta ne-am verificat propriile Mare, şi altele au pus pe tului, pînă la sfîrşitul a- folcloric; 11
fost confecţionată o maşi­ posibilităţi şi s-a dovedit primul plan al preocupări­ cestei săptămânii, întreaga ră Ra<lio-T\
nă. Amănute despre avan­ că sîntem in stare de lu­ lor onorarea obligaţiilor a- cantitate de porumb stabi­ dc ştiri ; 12.
folclorului
tajele ambelor maşini ne cruri bune. Reparaţiile ca­ sumate faţă de stat, reu­ lită. Constituind o îndato­ Muzică iLsof
oferă maistrul Fănică Vi­ pitale, ca şi reviziile au şind să ofere exemple rire patriotică şi cetăţe­ 1 la 3 ; ‘ 1
lei, el însuşi implicai ne­ reclamat o reconsiderare a demne de urmat în această nească de prim ordin, li­ rioşilor ; 16.
16,20 Coordo
mijlocit in aceste acţiuni. puterii noastre de adap­ privinţă. De asemenea, fer-- vrarea produselor destina­ 16,40 Noi înr
— înainte, ambele ope­ tare, a capacităţii profesio­ te fondului centralizat al zică uşoară
raţii se făceau manual. La nale a oamenilor noştri. mele întreprinderilor agri­ statului nu mai îngăduie şi te cînt, p
mi
tăiere, cu toate subopera- „A trebuit să trecem cu cole de stat au reuşit să nici un fel de tărăgănare misiune 18,<
ostaşi;
ţiile, se consumau 26 de ţoală hotărirea — ne spune livreze peste 80 la sută din clin partea conducerilor 20,00 Tezaur
întreprinderea de industrializare a laptelui Simbria. Mun­
minute. Acum, cu un disc tovarăşul Ormindean — la citoarea Elena Râdulca lucrează la maşina de ambalat unt. cantitatea de porumb sta­ C.A.P. care la această dată tece de dor
metalic, confecţionat de recondiţionări". Astfel, s-a Prin hărnicie şi conştiinciozitate, ea reuşeşte să ambaleze a- bilită prin balanţe, avînd — peisaj im
noi, o facem în 6 minute, trecut la recondiţionarea proape Z tone de unt in 8 ore. create realmente condiţii continuă să se complacă poran ; 20,5
mint ului re
deci* o productivitate de unui număr însemnat de în postura de restanţierc. Buletin de ?
peste 4 ori mai mare. Prin subansamble şi piese: role, în acelaşi tâmp nu trebuie dioul artist
tăierea cu flacără şi pre­ iurbosuflante, axe de an­ uitat faptul că sporirea 21,45 Tamgoi
lucrare se pierdeau cam grenaje, cuplaje hidraulice, Discuţie intr producţiei agricole marfă intr-o oră;
250 grame de ţeavă, acum pinioane, inclusiv la mij­ reprezintă principala calc
nu se mai pierde nimic. loacele de transport — du­ de la I.M. Vulcan. Şi s-a ordonat, firesc, minereşte. de creştere a veniturilor
De asemenea, îndoirea fă- pă cum ne informează to­ ■discutat acolo, deschis, to- Soţiile ascultau, se rnîn- băneşti ale unităţilor şi de ;f]iNi
cind-o la rece, este evi­ varăşul maistru Ioah Giur­ vărăşeşte, lără menaja­ redresare a situaţiei lor e-
dent că se elimină sursa giu. Şuiul de dimineaţă a fost dreau de isprăvile soţilor
mente, dar şi lără invidii
de încălzire,' combustibilul Procese tehnice, de gin- rodnic. Şi la Paroşeni şi la sau vorbe gratuite, cum sau inghiţeau cu gust amar conomico-financiare. DEVA :
şi timpul pentru încălzire. dire şi acţiune. Toate a- Vulcan. La Paroşeni sint de muncesc brigăzile lui Faza- ceea ce nu-i avantajau pe Pregătirea unor baze tren blindat
tena noastră
A? vrea să evidenţiaţi cestea se află în strinsă mult rodnice şuturile in tovarăşii lor de viată, ur- trainice recoltei anului vii­ la); HUNEI
oamenii care au lucrat e- legătură cu oamenii, cu subteran. Dovadă : plusul kaş Franc isc, llie Filiche şi mînd... să mai discute aca­ tor est.e nemijlocit .'condi­ Feţei Palide
fecliv la confecţionarea ce­ modul în care concep ei de 9 000 tone de cărbune Ion Grigorescu — de la să asemenea treburi. ţionată de operativitatea tâeire (Arta)
bedei (Oonsi
lor două maşini. Au lucrat munca, datoria, exigenţa. înregistrat de la începutul I.M. Paroşeni, de işi depă­ — N-am mal tăcui ase­ cu care cooperatorii elibe­ TROŞANI: C
cu multă pricepere şi dă­ In rindurfle acestora se emulul. In Vulcan (re) încep şesc zilnic planul, ce me­ menea intilniri sublinia ing. rează terenul de coconi tura de pli
ruire lăcătuşul Si'medru A- mai numără Iosif Uscai, să lie rodnice. După-amia- tode de muncă folosesc in Gheorghe Dumitraş, direc­ pentru a crea front larg Matriarhat i
dămuţ, specialistul Nicolae Aurel Marina, Maria Bora, za brigadierii de Ia cele producţie bigadierii Dumi­ torul I.M. Vulcan, dar simt de lucru la fertilizări şi a- O bucată dc
ca) ; LUPET
Zimnerman, sudorii Vaier Maria Gabor, Drăguş Irin- două mine vecine s-au in­ tru Săbău, Ion Calotă şi llie că vor avea efect în mun­ rături. Efectuarea acestei rea eartofilo
Achim şi Margareta Nico­ ca, Dumitru Podea, Casian ii inii la clubul din Vufcan Chiron — de la I.M. Vul­ ca şi in viaţa minerilor lucrări în timpul cel mai ral) ; Adio
lae, strungarul Dorin Pirva Ilaleş, Susan Drăgulescu, can, prin care işi lac pla­ noştri. Aşa se cunosc mai scurt necesită folosirea ju­ (Muncitoresc;
Rocco şi fra
şi frezorii Varda Ludovic Gheorghe Cosma, Emil la o discuţie ca intre or­ nul, in comparaţie cu alţi dicioasă a mijloacelor de le I-II (Mur
şi Anton Barliş. Munteanu, Gheorghe Ră- taci. Şi pentru că era . ortaci ai lor care rămîn bine minerii, aşa ştiu şi so­ transport, în special a ate­ NEA : Pled
...La un moment dat, co­ diţă şi mulţi alţii. vorba despre munca şi de­ lună de lună în urmă. S-au ţiile lor mal mult şi mai lajelor de care dispun u- dragoste (M
lectivul a simţit că repa­ Am remarcat doar citeva spre viaţa lor , au venit îm­ pus întrebări încrucişate, clar despre munca soţilor, TRILA : Net
York — ser.
raţiile capitale făcute la secvenţe din munca unui preună cu soţiile. „In lond, intre brigadierii şi celelalte motiv de a le aprecia pro­ nităţile agricole şi membrii citorcsc) ; A
Cîmpina, Brăila, Bucureşti, colectiv format şi condus tovarăşele noastre de viaţă cadre tehnice (inclusiv di­ fesia, de a-i ajuta să de­ cooperatori. Fireşte, ţinînd varia (Munci
Tirgu Mureş şi alte oraşe de comunişti, capabil de sînt - intr-un iei — părtaşe rectorii) de la cele două seama de faptul că unele Vremea bărl
sînt peste mină, dar mai fapte şi mai mari în viitor. la succesele noastre in mine, s-au dat răspun­ păşească eventualele ne- cooperative agricole au ba­ roşie) ; ORA
cu soare (Pa
ales producătoare de intîr- muncă, la împlinirile noas-, impliniri in abataje. lanţa furajeră deficitară, le Broadway
zieri păgubitoare. S-a dis­ CORNEL ARMEANU Ue în viaţă “ — releva bri­ suri in deplină cunoş­ nu este îngăduit să se facă OEOAGIU-B;
gadierul Mihal Dud eseu, tinţă de cauză. Toiul DUMITRU GHEONEA nici o risipă din producţia e limpede şi
de coceni. (< sa de cui'
" d'cs de ci
. -*zi: zme
seriile I-1I ;
. In municipiul Deva, con­ perii, a delăsării, a slabului caută un asemenea om în de floarea-soarelui, dosit vortfem revoltător. Unor oa­ răţaţi de pene şi de intes­ tă pentru m
cultură) ; SI!
trolul oamenilor muncii se spirit gospodăresc şi a favo­ reţeaua sa de desfocere ? pentru cunoscuţii şi prietenii meni cu o asemenea morală tine. Prin urmare, mai' mul­ tă pe malul
afirmă prin acţiuni concrete, ritismului în comerţ. Ţinta La alimentara nr. 9 din a- gestionarului. La controlul de trebuie să li se desăvîrşeas- tă exigenţă la furnizor. şui) ; ILIA :
prin intervenţii operative în activităţii sale fiind eradica­ celoşi cartier, controlul coa­ a doua zi, culmea sfidării că mai întîi educaţia şi a- La unitatea nr. 5 tricotaje, dei (Lumina;
Surlsu] mani
diferitele sectoare ale vieţii rea riacestor rele, ne vom rne ni lor muncii a descoperit bunului simţ, descoperim do­ poi să li se încredinţeze sar­ a I.C.S. mărfuri industriale,
sociale. Aceste intervenţii ou face ecoul ei. că pe o perioadă de o săp- sită în magazie o mare can­ cina de a conduce munca controlul oamenilor muncii
i>n scop precis: să conducă A fost controlată unitatea tâmînă, din 105 articole co­ titate de alcool alimentar ra­ altora. descoperă germenii unor 8»RQfc
la mai buna organizare o de legume şi fructe nr. 4, din mandate, comerţul cu ridica­ finat. Şi mai găsim dosite Formaţia care a controlat tendinţe de a obţine cîştig
activităţii. Nu demult, în re­ cartierul Progresul. Surprize- ta a livrat... 11. Şi astfel, compoturi din cele care nu magazinul de fierărie din nemuncit. Se of Iau în vînza­
ţeaua comercială a munici­ re mărfuri cu preţ redus.’ Dar Rezultate!
<Un 12 iu
piului a fost organizată o preţul redus nu era afişat Bologna —
ocţiune amplă de control, cu Controlul oamenilor muncii —- participant activ la perfecţionarea activităţii comerciale pe produse. Practica aceasta catanzaro
un număr de 11 formaţii, e cunoscută; se „ciupeşte” Lazio — R
fiind controlate în total a- de la cine se lasă „ciupit". Mii au — I
Nap oi! —
proctpe 70 de unităţi de des­ Această aşa-zisă „nevinova­ Terugia —
facere cu amănuntul. Nepriceperea, delăsarea, favoritismul — tă neglijenţă" — neafiş-area Torino —
Verona —
Esenţa constatărilor făcu­ preţului pe produs — nu I.C.I.M. Br
te în cursul acestui control identificate şi denunţate prompt este nicidecum nevinovată şi Steagul
cuprinde citeva odevăruri trebuie eradicată de urgenţă. Gaz metan
Metalul 1
mai larqi, adevăruri ce-şi ou Competenţa cu care se Metalul Ku
rădăcinie în grija care se le neplăcute n-au lipsit. In controlul oamenilor muncii se aflau Ia vînzare. întrebat strada 23 August, singurul constată unele neajunsuri este Progresu
manifestă permanent Ic noi magazie, gestionarul Marin reconfirma un adevăr: uni­ pentru oine le ţine, gestio­ de acest fel din oraş, no­ de bun augur, tntransingenţa C.I.L. Sigh
Gloria E
în ţară. în judeţ, pentru creş­ Preda dosise o mare canti­ tăţile mărginaşe sînt nu ra­ narul Viorel Sfîrc afirma: tează lapidar că la 16,30 cu care se urmăreşte denun­ Aurul Brai
terea necontenită a nivelului tate de gogoşari de primă reori neglijate de unele în­ „Le ţin pentru diferiţi oameni magazinul e închis, -avînd ţarea nepriceperii, a delăsă­ C.F.R. C
f
de rai al oamenilor muncii. calitate,-în timp ce la vîn­ treprinderi de comerţ ca cu munci de răspundere”. O program de la 8 la 16. Deci, rii, favoritismului — de ase­ Fond de
Abundenţa de mărfuri, va­ zare oferea, la preţ de ca­ ridicata. asemenea afirmaţie cere tă­ cine vrea să-şi cumpere ar­ menea. _ Consecvenţa pe a- 1 018 415 lei.
rietatea lor, grija cu care co­ litatea I nişte noduri. „Pen­ La unitatea nr. 5, alimen­ ierea nodului în patru şi a- ticole ce se găsesc numai la ceostă linie nu face altce­
lectivele de muncă din cele tru cine ai rezervat marfa ?". tara, din cartierul Gojdu, se flarea adevărului. Gestiona­ acest magazin trebuie să se va decît un bun serviciu ofît JjOTî
:
!
mai mu te un tăf comercia­ „Pentru mine”. Minţea cu- vehiculează mentalităţi impo­ rul să spună cine sînt acei învoiască de la serviciu. Al comerţului, cît şi cumpărăto­
le oun iceste mărfuri la neruşinare căci chiar în tim­ sibil de acceptat la un lu­ „oomeni" care-şi permit să-i cui hafîr se satisface cu ase­ ri'! or.
l
disboz ţ'a cumpără orilor şi pul controlului a venit o ma­ crător din comerţ. Cu o zi impună călcarea legii sau, menea program !a ac,est ma­ Ing. NICOLAE JURCA Rezultatele
consumatorilor constituie o şină cu numărul 34-B-1264 şi înaintea acestei acţiuni, un dacă face afirmaţii gratuite, gazin ? şeful Comisiei pentru 12 noiembrii
Extrag. I :
parte bună în esenţa acestor a ridicat marfa aleasă pe tovarăş din Consiliul Central să fie tras la răspundere Ce constată una din for­ probleme sociale Extrag, a i
cous*ai ârl. O altă aorte o sprinceană. „încolţit”, gestio­ pentru ele I Pentru că ade­ maţii ca privire la produsele şi nivel de trai 21, 38.
Extrag, a I
consbhre - e«'sevp.ren‘o cu ca­ narul incorect o trecut la a- de contra! muncitoresc dis­ sea, în spatele unui aseme­ „Avicola* ce se desfac prin a Consiliului judeţean 21. 36.
re controlul oamenilor mun­ men n*ăr îneît întrebăm con­ pusese scoaterea la vînzare nea paravan, adevărat sau comerţul devean ? Că puii al sindicatelor Fond de cîş
:
ţii luptă împotriva neprice­ ducerea C.L.F. Deva ce mai a unei cantităţi de 70 I ulei închipuit, se ascunde . un fa- preambalaţi nu sînt bine cu­ ION CIOCLEI tel.