Page 49 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 49
ANUL XXX
NR. 6 541
MIERCURI,
15 NOIEMBRIE
1978
4 pagini — 80 hani
Creşterea producţiei de cărbune
CLUB „FEMINA" încheierea convorbirilor
în Valea Jiului impune : 13mo zi' din Teiiuc, zilele acestea a
de
preparare
Iă
Uzina
Wilo/ta
m Mobilizarea puternică a tuturor avut loc festivitatea des dintre preşedintele
chiderii unui club Femina.
Au prezentat cu această o-
cazie expuneri : Cat iaca
Busuioc — secretar al Co
colectivelor de mineri PENTRU MINERII mitetului municipal Hune Nicoiae Ceauşescu şi primul
CERTEJULUI
doara al P.C.R., prof. Cor
nel BUiSU, ing. Maria Rusu
• Folosirea deplină a tehnicii nă cantină In imediată a- şi Eugenia Peronescu. Bi ministru al Republicii Turcia,
...se construieşte o moder
blioteca
din
municipală
propicre a sediului E.M. Hunodoarn a organizat o
expoziţie de carte pe tema :
Certej. De subliniat că lu
moderne din dotare crarea se execută în regie ■ „Femeia în conştiinţa nea
mului" iar poetul Ioan Evu
proprie. Cantina, caro ur
mează să se pună in cu- a citit din poeziile sale. Bulent Ecevit
® Climat de ordine şi disciplină rind la dispoziţia minerilor, TRECERE ÎN REVISTĂ Mărfi dimineofa s,ou în-, bleme care trebuie soluţio
va avea 300 de locuri. Airl
I>a Căminul ■ cultural din
ei vor servi o masă caldă Bălţa a avut loc, duminică, cheia! convorbirile dintre nate în interesul popoarelor,
înainte de a intra In şut.
la toate locurile de muncă In cadrul celei de a n-a preşedintele. .Republicii So s-a subliniat, de ambele
ediţii a Festivalului naţio
O NOUĂ CONSTRUCŢIE nal „Cîntarea României", o cialiste România, tovarăşul părţi, rolo! tot mai însem
trecere in revistă a forraa- Nicoiae Ceauşescu, şi primul nat ce revine .statelor mici
Sub conducerea organiza tre Român de la Aninoasa, ZOOTEHNICĂ ţiilor artistice ale elevilor ministru al Republicii Turcia, şi mijlocii, lorilor în curs de
ţiilor do partid, minerii din Nicoiae Oprea de la Băr- din comuni. Manifestarea Bulent Ecevit. dezvoltare, precum şi O.N.U.
Valea Jiului depun efor băteni şi aitelc, demon De curtnd, 1a Ilia, au în a ■ fost precedată de un In aceeaşi atmosferă cor în efortul general de a se
noi
lucrările
ceput
concurs po tema : „?.050 de
unei
turi susţinute pentru în strează că acolo unde se construcţii zootehnice. Este ani de la constituirea pri dială, prietenească, a conti os'gura un curs pozitiv în
deplinirea sarcinilor ce le depun eforturi, unde se a- vorba despre un modern mului stat dac centralizat nuat dialogul consacrat ex viaţa internaţională, in acesl
revin din programul de cordă atenţia cuvenită complex do creştere a ju- şi independent" şi de evo- tinderii şi diversificării rela context, s-a pus un accent
nincilor şl vacilor do lapte,
măsuri întocmit pe baza creşterii indicilor de folo -ce se construieşte în cadrul , carca amintirilor lui ioan ţiilor dintre România şi deosebit pe nepesitafea unei
satul
Lazăr
Ormindea
din
indicaţiilor date de secre sire a utilajelor moderne întreprinderii intercoopera- care a participat la marea Turcia, conlucrării celor două mai largi conlucrări în ve
tarul general al partidu din dotarea unităţilor, unde tlstc Ilia (M. ŢIC, ziarist adunare de Ia 1 Decembrie state, atîf pe plan bilateral, derea eliminării surselor de
lui, tovarăşul Nicoiae se urmăreşte perseverent colaborator). ISIS de la Alba Iulia. cît şi pe plan internafio- încordare şi ,conflict din di
Ceauşescu, în vederea îm sporirea productivităţii nal. Preşedintele Nicoiae ferite zone ale globului, a
bunătăţirii activităţii poli muncii, se obţin şi rezul Ceauşescu şi premierul Bu- soluţionării diferendelor din
tice, economice şi sociale tate bune în creşterea pro lent Ecevit au exprimat ho- tre state prin mijloace paş
din .acest important bazin ducţiei fizice de cărbune. torîrea de a aefiona pentru nice, pe calea tratativelor
carbonifer, pentru satisfa Rezultatele obţinute pe transpunerea în viafă a a- între părţile direct interesa
cerea necesităţilor econo bazin nu se ridică însă la cordurilor şi înţelegerilor te, fără amestec din afară,
miei naţionale de cărbune nivelul eforturilor făcute convenite, de a impulsiona înlăturării folosirii forţei sau
energetic şi cocsificabil. pentru creşterea dotaţiei colaborarea dintre România, ameninţării cu forţa din via
Folosind cu tot mai multă tehnice şi pentru îmbună ţa internaţională. In acest
competenţă tehnica moder tăţirea condiţiilor de mun şi Turcia în domeniile poli cadru, a fost sublimată ne
nă din dotare, organizînd că din subteran. în cele 10 tic, economic, tehnico-ştiin- cesitatea soluţionării con
mai bine producţia şi mun luni încheiate din acest ţific şi cultural, în interesul flictului din Orientul Apro
ca, întărind ordinea şi dis ap, minerii din Valea Jiu ambelor noastre popoare, piat pe caie paşnică, prin
ciplina, aplicînd pe scară lui, îndeosebi cei de la al cauzei păcii, securităţii şi tratative între toate părţile
din ce în ce mai largă ini minele Aninoasa, Lonea, înţelegerii în Europa şi în interesate, pentru stabilirea
ţiativele minereşti — „Bri Lupeni, Bărbăteni şi Live- lume.
gada înaltei productivităţi", zeni, au rămas datoare e- In cadrul convorbirilor, a unei păci juste şi fraimee în
„Brigada de producţie şi conomiei naţionale cu o continuat, de asemenea, zonă care să ducă la retra
educaţie socialistă", „Di- importantă cantitate de schimbul de vederi în pro gerea Israelului din teritori
rigenţia muncitorească", cărbune. bleme ale vieţii internaţio ile arabe ocupate în urma
„Prietenul noului încadrat Cu toate că s-au făcut nale actuale. Relevîndu-se războiului din 1967, la re
în muncă" şi altele — co eforturi pentru realizarea faptul că lumea contempo zolvarea problemei poporu-
lectivele de mineri din Pa- planului şi recuperarea ră- rană este confruntată în
roşeni şi Urieani, din nu mînerilor în urmă, produc prezent cu o serie de pro (Continuare în pag. a 4-a)
meroase sectoare de pro ţia fizică de cărbune con
ducţie de la Lupeni, Petri- tinuă să se menţină sub
la, Vulcan, Lonea şi Dîlja, nivelul planificat, ceea ce în pagina a 4-a
au extras peste plan im influenţează negativ în VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL REPUBLICII
portante cantilpţi de căr treaga activitate economică TURCIA ÎN ŢARA NOASTRĂ
bune, îndeosebi pe calea a întreprinderilor miniere.
realizării unei productivi Este adevărat, unităţile mi 9 La Combinatul petrochimic Brazi şi la
tăţi superioare. Rezultatele niere din Valea Jiului s-au întreprinderea ,,1 Mai“ — Ploieşti
obţinute de mineri cum confruntat şi în această ® Plecarea din Capitala
sînt cei din brigăzile con perioadă cu o seamă de
duse de Ioan Grigorescu şi greutăţi, • îndeosebi legate
Fazakaş Franeisc de la Pa- de condiţiile geologico-mi- Anotimpul friguros a intrat in drepturi depline
roşeni, Gheorghe Scorpie do niere dar, aşa cum au de
la Urieani, Petru Voicu şi monstrat prin fapte con
Ion Avădanei de la Lupeni, crete, colectivele din nu- I.P.I.. Deva, secţia mobilă Haţeg. Turnătorii-formatori A-
Marin Ciubăr de la Lonea, loxandru Presei’, şef echipă şl Pauliii Alboni, doi comunişti Cum s-au pregătit
aflaţi in primele rînduri .ale luptei pentru calitate.
Ion Maxim de la Dîlja, Pe (Continuare în pag. a 2-a) Foto : VIRGIL ONOIU
adăposturile zootehnice ?
Ca toate momentele de Un rol de seamă în pre
cisive ale istoriei noastre gătirea şi realizarea Uni Realizarea sarcinilor de tîlnite într-o serie de coo
naţionale, şi actul încheie rii l-a avut intelectualita creştere a electivelor şi a perative agricole, unde
rii procesului de făurire a tea. Pătrunsă de puternice producţiei animaliere, în pregătirea adăposturilor
statului naţional unitar ro sentimente patriotice, in Concordanţă cu prevederile continuă să ridice serioase
mân de la 1 Decembrie 1918 telectualitatea legată de programului judeţean de semne de întrebare. Nici
a fost Opera maselor popu popor a menţinut mereu dezvoltare a zootehniei, este pînă la începutul acestei
lare de la oraşe şi sate. trează în conştiinţa mase- nemijlocit condiţionată de săptămîni cooperatorii din
în acest context, pe pri .lor ideea.de unitate naţio asigurarea unor condiţii cit Vata de Jos, de pildă, nu
mul plan s-a impus ţărăni nală. Numeroşi scriitori, mai bune de adăpostire au. terminat acoperirea u-
mea transilvăneană, majo publicişti, jurişti, profesori, pentru toate speciile şi ca nui grajd la brigada din
ritară în structura societă tegoriile de animale. Firesc Ociu (!). Reparaţiile la u-
ţii. Ţăranii vizau prin U- învăţători, preoţi au par era ca la această dată, şile, ferestrele şi podurile
nire eliberarea naţională şi ticipat direct la pregătirea cînd anotimpul friguros a adăposturilor pentru bovi
îmbunătăţirea stării lor so adunării de la Alba Iulia intrat în drepturi depline, ne au fost inexplicabil tă
ciale — deziderat vechi, ex periului austro-ungar au vania a fost în permanen şi au făcut parte din con să fie rezolvate în totalita răgănate şi la cooperative
primat printre altele :chiar depus armele şi, întorşi a- ţă o forţă activă a luptei siliile şi gărzile naţionale. te problemele de asigura le agricole din Sibişel, Foit,
în 1848 pe Câmpia Libertă casă, au început lupta îm pentru unitate naţională, în amplul efort pentru re a unor noi spaţii de a- Tîmpa, Bejan/Bîrcea Mică,
ţii de la Blaj prin „Vrem potriva burgheziei şi a mo- în anii premergători .Unirii unitate naţională s-a regă dăpostire, de reparare şi Petreni şi în alte unităţi,
să ne unim cu ţara !“, sau, şierimii; pentru unirea cu de la Alba Tulia, se sem sit şi solidaritatea naţio revizuire a tuturor adăpos -nunele lipsa spiritului gos
mai tîrziu, prin ; trecerea România. (Cu mare îngri nalează mari mişcări în nalităţilor conlocuitoare. turilor. Adevăraţii gospo podăresc a determinat si
munţilor şi participarea ca jorare, semnala postul de rîndul minerilor din Va Această solidaritate a luat dari aşa au procedat. Ori tuaţii ca temperatura scă
voluntari în războiul ne- jandarmi din Densuş Com lea Jiului, precum şi în amploare mai ales în pe cine- vizitează fermele de zută care se înregistrează
atîrnării de la 1877—1878. paniei de jandarmi din Pe principalele localităţi ur- - rioada premergătoare lui 1 animale ale cooperatorilor în grajduri să lase ampren
în anii primului război troşani, la 3 ^noiembrie bane transilvănene, care au decembrie 1918, cînd ma din Lăpuşnic, Ostrov, Sil- te vizibile asupra produc
mondial, spiritul de revol 1918, starea.'-de spirit revo culminat cu greva gene sele de ţărani români, la vaş, Brad, Pui, Beriu şi din ţiei de lapte. In plus, mai
tă al ţăranilor se amplifi luţionară ce se' crease pe rală, din februarie 1918. care s-au alăturat şi ţăra alte unităţi rărnîne plăcut
că. Lupta .împotriva Impe raza comunei odată ou- so Cauza unităţii poporului nii maghiari şi germani, au impresi onat de' grij a cu amintim şi faptul.că neasi-
riului habsburgic este dusă sirea soldaţilor de pe front). român şi-a găsit expresia atacat conacele moşierilor care s-a pregătit iernatul gurarea unor condiţii co
acum nu numai de locui- Numeroase şi edificatoare şi în poziţia adoptată de şi au alungat de la sate animalelor. Măsurile între respunzătoare de adăposti
t-orii. satelor,, dar şi de cei documente ale vremii con Partidul Social-Democrat, primari şi jandarmi ai ve prinse pentru repararea u- re a animalelor poate a-
aproape o jumătate de mi semnează adunări ţărăneşti socialiştii transilvăneni de şilor, ferestrelor şi a in vea şi o influenţă negati
lion de soldaţi români din în comitatul Hunedoarei, venind principalii iniţia chiului regim de opresiune. stalaţiilor interioare asigu vă asupra sănătăţii produ-
cadrul armatei imperiale, sub deviza „Trăiască -Româ tori şi animatori ai consi La 4 noiembrie 1918, ţăra ră un microclimat şi con şilor obţinuţi la bovine şi
•încurajaţi de ideile revo nia". liilor muncitoreşti care au nii din Brîznic şi Săcămaş diţii bune de desfăşurare ovine.
luţiei socialiste din Rusia, Alături de masele de oa preluat controlul asupra au devastat sediul pretu- a procesului de producţie. N. TIRCOB
în 1917 şi 1918, mulţi sol meni ai muncii de ia sate, întreprinderilor în nume în contrast cu exemplele
daţi români din armata im- proletariatul din Transil roase centre. (Continuare în pag. • amintite sînt situaţiile în- (Continuare în pag. a 2-a)
