Page 5 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 5
isiara Comitetului Centra!
Miercuri, 1 noiembrie, sub preşedinţia Legii învăţămîntului marchează un pas
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar important înainte în dezvoltarea şcolii
general al Partidului Comunist Român, româneşti, în perfecţionarea procesului in-
■ s-au desfăşurat lucrările Plenarei Comite structiv-educativ, în ridicarea calităţii în
tului Central al Partidului Comunist tregului învăţămînt.
Român. Plenara a hotărît ca, după încheierea
La lucrări au participat, ca invitaţi, dezbaterii publice, Comitetul Politic Exe
primii secretari ai comitetelor judeţene de cutiv să aducă îmbunătăţirile corespun
partid, cadre din ministere, instituţii cen zătoare proiectului de lege, supunîndu-1
trale şi organizaţii de masă, redactori şefi apoi spre adoptare Marii Adunări Naţio
ai presei centrale, care nu sînt membri ai nale.
C.C. al P.C.B. 2. Plenara a aprobat, în unanimitate,
Plenara a avut următoarea ordine de zi : proiectul Legii privind formarea, planifi
X. Proiectul Legii învăţămîntului. carea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor, LA „vidra** praştie Condiţia indispensabilă
2. Proiectul Legii privind formarea, pla elaborat în conformitate cu măsurile sta
nificarea, destinaţia şi vărsarea benefici bilite de plenara C.C. al P.C.-R. din 22-23 a realizării planului — un sprijin
ilor. martie 1978, cu privire la perfecţionarea
3. Programul cu privire la aproviziona conducerii şi planificării economico-finan-
rea populaţiei pe trimestrul IV 1978 şi ciare. Proiectul de lege prevede obligaţia mai energic în aprovizionarea
semestrul I 1979. unităţilor socialiste de a-şi desfăşura în
4. Cu privire la abaterile sărvîr.şite în treaga activitate în condiţiile unei înalte cu materie primă
municipiul Piatra Neamţ in legătură cu eficienţe, în aşa fel îneît să-şi acopere in
construcţia de locuinţe proprietate per tegral cheltuielile din veniturile proprii,
sonală. să obţină beneficii din care să-şi poată in cei 30 de ani de la na la producţia pentru export teva din secţiile de bază,,
Pe marginea problemelor înscrise la asigura mijloacele necesare pentru dez ţionalizare, „Vidra" Orăştie —■ iată principalele motive am discutat cu factori de
1
ordinea de zi au avut loc dezbateri, adop- voltare şi, în acelaşi timp, să contribuie s-a dezvoltai şi modernizai de nemulţumire ale acestui răspundere despre restanţele
tîndu-se hotărlri corespunzătoare. la constituirea fondului centralizat al sta continuu, înscriindu-se prin colectiv. acumulate de ia începutul-
1. Comitetul Central a examinat şi a- tului. Proiectul de lege cuprinde, de ase tre unităţile economice de De ce a ajuns „Vidra" O- anului şi despre cauzele ca
probat în unanimitate proiectul. Legii î.n- menea, modalităţile de formare, planifi re le-au generat, ale căror
văţămîntului, apreciind că el corespunde care, precum şi destinaţia beneficiilor în păreri le-am consemnat în
hotătfrilor Plenarei C.C. al P.C.R. cooperativele agricole de producţie, coo Ultimul trimestru — etapă tocmai. în secţia confectii-
dm iunie 1977, indicaţiilor tovarăşului peraţia meşteşugărească şi de consum, hotărâtoare pentru realizarea blană, imaginea este de
Nicolae Ceauşescu cu privire la dezvol precum şi in sectorul micilor meseriaşi muncă asiduă. Din mîiniie
tarea şi perfecţionarea învăţămîntului, in individuali. planului şi a angajamentelor personalului de aici ies hai
tegrarea acestuia cu producţia şi cerceta Plenara şi-a exprimat convingerea că ne de blană frumoase şi e-
rea ştiinţifică, aşezarea sa pe baze noi, aplicarea acestor măsuri va determina legante, gulere şi căciuli, ca
revoluţionare. creşterea răspunderii şi cointeresării oa prestigiu din judeţ. An de răştie în această situaţie, în re au mare căutare. „E
Plenara a relevat că proiectul Legii în menilor muncii în îndeplinirea şi depăşi an, colectivul său s-a situat care nu s-a mai ofiat vreo drept că se munceşte, dar
văţămîntului reflectă grija deosebită pe rea sarcinilor de plan, în ridicarea efi frecvent printre colectivele dată, ce posibilităţi există fără eficienţa scontată —ne
care partidul, secretarul său general, cienţei economice în toate sectoarele pro de muncă hunedorene cu re pentru ieşirea din impas, spunea maistoriţa Parasclii-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o manifestă ductive, va contribui la sporirea venitului- zultate bune în producţie. cum acţionează în acesi va Golea. Lipsa acută de
statornic faţă de instruirea şi educarea naţional şi, pe această bază, la ridicarea Acum însă, după 10 luni din sens colectivele secţiilor, în materie primă ne grevează
tinerei generaţii, formarea şi perfecţiona bunăstării materiale şi spirituale a între 1978, situaţia realizărilor tregul personal muncitor ? serios pianul fizic. în com
rea cadrelor, ridicarea nivelului de cultu gului nostru popor — ţelul suprem al po sale de plan .este departe La aceste întrebări am cău pensaţie, ne sfrădu m să di
ră şi civilizaţie al întregului popor. liticii Partidului Comunist Român. de a fi măcar mulţumitoa tat răspuns în ancheta pe versificăm producţia, să va
Proiectul de lege pune în evidenţă ca C.C. al P.C.R. a stabilit ca proiectul le re. Nerealizarea producţiei care am efectuat-o de cu- lorificăm la .maximum ma
racterul profund democratic al învăţă gii, definitivat, să fie supus spre adoptare fizice şi a producţiei nete rînd aici. teria primă secundară, de-
mîntului nostru, asigurînd accesul tuturor Marii Adunări Naţionale, urmînd ca pre planificate, rămîneri în urmă însoţiţi de tovarăşa Maria şeuriie".
cetăţenilor, fără deosebire de naţionalita vederile sale să fie aplicate începînd de ia principalele produse şi Brînduşa, preşedinta comite
te, în şcolile de toate gradele, garantînd la 1 ianuarie 1979. depăşirea cheltuielilor de tului sindicatului şi una din DUMITRU GHEONEA
realizarea învăţămîntului obligatoriu de producţie — implicit a celor muncitoarele veterane ale
10 ani. Plenara subliniază că proiectul (Continuare în pag. a 4-a) materiale —, restanţe mari întreprinderii, am vizitat cî- (Continuare în pag. a 2-a)
Din cronica întrecerii socialiste ÎN SPIRITUL ÎNDEMNURILOR SECRETARULUI
GENERAI At PARTIDULUI,
CĂRBUNE PESTE PLAN trei secţii ale întreprinde TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
rii — angajamentul anual
Colectivul de muncă din
cadrul sectorului VII al a fost. îndeplinit deja în
cursul zilei do ieri, 1 no
întreprinderii miniere Vul iembrie, ceea ce permite întreaga recoltă înmagazinată
can continuă să se situeze colectivului ca pînă la sfir-
în fruntea întrecerii pen şitul anului să obţină noi
tru extragerea unor canti sporuri de producţie. fără pierderi. Arăturile de toamnă
tăţi sporite de cărbune. în
deplinind în mod exemplar VALORIFICAREA şi fertilizările - efectuate
sarcinile, lună de lună, mi EFICIENTA A DEŞEURILOR
nerii din acest sector au
reuşit să obţină randamen Colectivul de la între cu maximă operativitate!
te superioare în abataje, prinderea ' „Marmura" Si-
oxtrăgînd suplimentar de meria dovedeşte o atentă
la începutul anului şi pînă preocupare pentru ridicarea Deplina valorificare a po care a terminat recoltatul
în prezent mai mult de calităţii produselor şi uti tenţialului agriculturii, în porumbului este C.A.P. Tur
15 000 tone cărbune. lizarea eficientă a deşeu spiritul imperativului formu daş. Acum, cooperatorii lu
rilor rezultate din procesul lat de secretarul general ol crează la eliberatul ultimelor
CU ANGAJAMENTUL de producţie. Astfel, în partidului, tovarăşul Nicolae suprafeţe de coceni pentru
ANUAL ÎNDEPLINIî paralel cu creşterea pro
ducţiei de calitatea I de Ceauşescu, impune ca orga a crea front de lucru In e-
în acest an muncitorii, la 95 la sulă planificat, la nizaţiile de partid de la fectuarea arăturilor de toam
inginerii şi tehnicienii de 99,32 la sulă la- placaj finit sate, conducerile unităţilor nă. La această unitate s-a
la întreprinderea chimică de marmură şi do la 90 la agricole şi cadrele tehnice organizat şi transportul gu
Orăştie s-au angajat să 100 la sută la dale mozai- să militeze cu perseverenţă noiului de grajd în cîmp.
realizeze o producţie in chte, prin valorificarea de pentru generalizarea expe Conducerea cooperativei a-
dustrială suplimentară în şeurilor s-a obţinut in a- rienţei înaintate, lichidarea
valoare de 20 milioane lei. cest an o producţie indus rutinei şi conservatorismului, grîcole are acum în atenţie
Prin eforturile depuse de trială in valoare de peste I.M. OKAŞTIE, secţia a IV-a. Aspect de la piesele de livrarea la fondul centralizai
lucrătorii de la toate cele 1,7, milioane ici. executat cirlige jgheab pentru export. pentru promovarea largă a al sfatului a întregii canti-
l oto : VIKGIT, ONOiU noului în activitatea agrico •făfi de porumb stabilite prin
lă. Preocuparea pentru în balanţă. Eforturi susţinute
.1 făptuirea unor asemenea de- pentru a înche a grabnic
:
la
tensiunea
este
conectată
ll-a A (componente ale Iolu
ziaerafe se regăseşte şi în
însumi iul 56 apartamente, se
mnozn cuţie, urmînd si fie recep de 220 volţi, pe care « trans lui mic), de la Şcoala gene- i acţiunile care sînt întreprin strîngerea recoltei de po
află în stadii finale de exe
formă in cUrenl continuu de
rală nr. 7 Deva, au fost pri- j
rumb se depun şi la C.A.P.
1
* I E I alta ţionat in eei mai scurt 'timp 21 volţi, uşurînd şi scurtînd mite in organizaţia pionie- l se în aceste zile la strînge- Spini şi Pricaz, unde a mai
şi predat beneficiarilor.
rilor.
considerabil operaţia de por
rea fără pierderi a- întregii
nire a autovehiculelor, ca şi ACŢIUNE LĂUDABILĂ ţ rămas de recoltat producţia
timpul consumat eu trans recolte de porumb şi legu
„ROBOTUL" ÎN SPRIJINUL me, precum şi în vederea de pe cîte 15 şi, respectiv,
Din
* MINERI ÎN CASE NOI ŞOFERILOR portul acumulatorilor la re pionieri iniţiativa unităţii de 1 pregătirii temeinice a pro 25 hectare. în faza de fina
ia Şcoala geivt- !
de
dresat.
rală nr. 1 Aninoasa, purtă- ţ lizare se află şi însilozarea
MOMENT EMOŢIONANT ducţiei agricole din anul vii
I.otul din Petrila ai Gru Autobaza de transporturi torii cravatelor roşii cu tri- i furajelor, urmînd ca pe su
pului de şantiere Valea Jiu auto Petroşani a fost dota Marţi, 21 octombrie, la Mu color de aici au întreprins ţ tor. lată cîfeva aspecte sem
tă de curînd tu o instalaţie zeul judeţean Deva, pionieri, o lăudabilă acţiune : strîn- j prafeţele eliberate mecani
lui a finalizat şl predai la electrică de pornire a maşi cadre didactice şi părinţi au gerea frunzelor uscate de pe ) nificative în acest sens :
cheie un nou bloc, cu 42 a- Liviu Cranciova, secretarul zatorii să treacă operativ la
nilor pe timp friguros şi re trăit momente emoţionante. străzile comunei. In urma 1
partamente, care şi-a primit dresarea acumulatorilor di In ambianţa cu profund c- muncii pionierilor, comuna a * Comitetului comunal de
deja locatarii — 42 de fami rect pe autovehicule. Instala cou istorie conferită d© mu căpătat chipul primenit dat l partid şi primarul comunei N. TîRCOB
lii de mineri. Un alt bloc. ţia — un adevărat robot — zeu, 18 eleve din clasa a de hărnicie. ) Turdaş, ne-a relatat : Prima
unitate din comuna noastră {Continuare în pag. a 2-a)
