Page 50 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 50
Fag. 2 DBUMUfc SOCIALISMULUI NR, 6 541
Învăţămînful politico-ideoiogic CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE IN VALEA IIULUI
B NIVEL H CONŢINUT H EFICIENŢĂ
(Urmare din pag. 1} înregistreze o scădere faţă planului la lucrările de în lumina orientărilor şi
Pe !o început să acordăm atenţie de luna mai a.c., iar pe în deschideri şi pregătiri. indicaţiilor date de tovară 10.00 Consultaţii
3,00 Tcleşeoalfi
meroase sectoare şi brigăzi, treprindere să fie mai mică Pentru redresarea pro şul Nicolae Ceauşescu la văţămintu]
acestea nu slnt de neînvins. în luna octombrie în me ducţiei şi recuperarea ră recenta Consfătuire de lu 10,20 Antena vil
die cu 155 kg/post faţă dc
spectacol
unităţilor
calităţii activităţii colective In majoritatea numeroase sarcina planificată. mânerilor în urmă, în toate cru de la C.C. al P.C.R., 11,15 Şoimii pat
judeţul ca
la
plenara
Comitetului
persistă
încă
unităţile s-au stabilit o
deficienţe in ceea ce pri Alături de cele arătate, seamă de măsuri bune, Central şi la Plenara Con 11,25 Mai aveţi
re 7;
Anul de studiu care a în tului politico-ldeologie rezi veşte folosirea tehnicii din nerealizarea productivităţii menite să conducă la în siliului Naţional al Frontu 11,55 Telex;
ceput a fost mai bine pregă dă în eficienţă, în sublinie dotare, utilizarea forţei de muncii fizice planificate deplinirea planului pe lui Unităţii Socialiste, este 12.00 închiderea
tit pe raza comunei Crişcior. rea direcţiilor şi modalităţi muncă, organizarea pro este cauzată şi de plasarea trimestrul IV — 1978 şi necesar să se treacă cu ho- iui;
Avem aici în vedere omoge lor de acţiune pentru comu ducţiei şi a muncii, disci încă insuficientă a posturi pe anul 1979. Este însă ne tărîre la aplicarea tuturor is.oo Telex;
nitatea cursurilor, pregăti nişti, pentru masa lâni i n plina, calificarea şi polica lor în abataje şi la lucră cesară o preocupare mai măsurilor ce se impun ca 15.05 Tcieşeoaiă
IC,35 Curs de Ii
rea propagandiştilor, comple oamenilor muncii, precum şi lificarea.' Din datele pe 10 rile de pregătire în cărbu susţinută din partea orga întreprinderile miniere din ixă. j
tarea punctelor de documen a gradului de participare la luni rezultă că producti Valea Jiului să îndepli 17.05 Studio Uri
tare cu materialul necesar înfăptuirea efectivă a idei ne, coeficientul de prezen nelor şi organizaţiilor de nească integral şi să de 17,ÎS H.S.F. î
studiului — planşe, grafice, lor ce se desprind. vitatea muncii în abataje ţă scăzut, numeroasele partid, precum şi a con coordonate
mape documentare, o filmo Din toate aceste realităţi le mecanizate cu complexe dereglări în ~ transportul ducerilor colective ale uni păşească sarcinile de plan mici cont
fiiro dociu
tecă — orientat pe proble am tras concluzia că este este cu 3,144 tone mai ma subteran, abaterile de la tăţilor, a organizaţiilor de la producţia fizică de căr 17.50 Atenţie
matica economico-socială ac necesar încă de pe acum să re decît în restul abataje disciplina tehnologică şi sindicat şi U.T.C., pentru bune, să asigure folosirea ţie I;
tuală din activitatea organi- organizăm mai multe acti lor frontale. Din păcate do producţie, gospodărirea aplicarea, fermă ,a progra cît mai deplină a maşini 18.10 Tclecronic.
zaţiiior de partid,; de masă vităţi metodice cu propagan însă, din ' complexele de necorespunzătoare a efec lor şi utilajelor, precum şi pionieri;
gi obşteşti, a unităţilor eco diştii şi secretarii adjuncţi abataj aflate în dotare se melor şi .maurilor .stabili a forţei de muncă, să mo 18.30 Tragerea
nomice de pe raza comunei. cu problemele de propagan găsesc în funcţiune doar tivelor din activitatea auxi te, pentru a crea la toate 18,40 Festivalul
României"
Au fost stabilite judicios zi dă din comitetele şi birouri ou ceva mai mult de ju liară — care se menţin fronturile de lucru un bilizeze plenar colectivele 1.0,20 1001 de s<
lele, locul şi orele clnd şi le organizaţiilor de bază : încă ridicate — şi insufi climat de muncă mobiliza de mineri la realizarea 19.30 Telejurnal
unde îşi desfăşoară activita schimburi de experienţă, dez- mătate. La fel se prezintă cienta pregătire profesio tor, de a sprijini efectiv, sarcinilor, să se ocupe în 19.50 Noi, femei
s
tea fiecare curs. bateri-model şi altele prin situaţia în ceea ce priveş nală a personalului unora la un nivel superior şi cu deaproape de educarea fie 20.10 Tele' "emi
T'ină în prezent toate cursu care să ajutăm propagan te combinele de abataj şi din brigăzile dotate cu teh cărui muncitor, inginer şi $ »
rile şi-au început activita diştii în însuşirea unor mo combinele de înaintare în nică modernă. un grad de răspundere şi tehnician, în spiritul ordi «■oitler. ,
tea. Ce se poate spune des dalităţi adecvate de condu steril. Numărul utilajelor exigenţă mult sporit, co nii şi al unei înalte disci — producţ
vilor aanel
pre acest început 7 cere a dezbaterilor. în funcţiune nu a crescut De asemenea, activitatea lectivele de muncă, îndeo 22.00 Fotbal :
Participînd ia deschiderea SEBASTIAN CINA proporţional cu numărul de producţie la cărbune sebi pe cele rămase în ur- pline, pentru a face totul România
cercurilor de la uzina elec secretar adjunct celor aflate în dotaţie, a- este influenţată negativ şi niă, şi a influenţa astfel în ca munca în abataje să natul eur<
trică, staţionarul medico-sa- cu problemele ceasta fiind una din cau de unele rămîneri în urmă mod hotărîtor îndeplinirea meargă - bine, ca fiecare Transmisii
nitar, liceul de mecanică, la în ce priveşte asigurarea ritmică a planului de că complex, fiecare combină, dc la Vai
Telejurnal
boratorul de pneumoconioze, do propagandă zele principale care au liniei de front şi a capa tre toate brigăzile, ^sectoa întreaga tehnică din dota
cariera de piatră am consta al Comitetului comuna! determinat ca productivi
tat că majoritatea propagan de partid Crişcior tatea muncii în abataje să cităţilor de producţie, de rele de producţie şi între re să funcţioneze normal,
diştilor s-au prezentat bine terminate de nerealizarea prinderile miniere. la parametrii proiectaţi.
pregătiţi, că prezenţa cursan I£AD!<
ţilor a fost bună. De aseme
nea, prima temă pusă în rubrica tineretului
dezbatere a fost studiată cu
atenţie de către cei mai Cum s-au pregătii adăposturile zootehnice ? BUCUREŞTI
mulţi dintre participanţi. Este dioprogramui- t
pozitiv şi faptul că tema, Acţiuni, iniţiative, rezultate în activitatea (Urmare din pag. 1) urgentării punerii în func re sau în afara adăpostu Radiojurnal ;
presei ; 8,10 Ci
suscitînd interesul cursanţi organizaţiilor U.T.C. ţiune a morilor şi tocători rilor, conducerile C.A.P. diilor; 9,00 Bul
lor, s-a bucurat de o dezba Deşi stătea în posibili lor destinate preparării fu Slreisîngeorgiu, Nădăştia de 9.05 llăspunder
tere vie, antrenantă, în strîn- Din agenda de lucru a ® Prin. muncă patriotică tatea conducerilor C.A.P. rajelor, acţiune rămasă la Jos, Ro'moşel, Rîu Alb rilor; 10,00 Bul
să legătură cu activitatea c- organizaţiilor U.T.C. con pionierii şi uteciştii de la 10.05 Disc miizi
conomico-socială din comu semnăm câteva acţiuni ca Liceul agroindustrial din Roşcani, Pişchinţi, Hărău, periferia preocupărilor la etc. nu au întreprins ac 10.30 Din ţării
na. din unităţi. re dovedesc preocuparea Ilia au recoltat, transportat Cîmpuri-Surduc şi Dîncu C.A.P. Teiu, Gurasăda, O- ţiuni energice pentru ame 10,45 Din înreg
jorulul Glicorg
Prima activitate colectivă . permanentă in educarea şi şi însilozat peste 15 00 Mic să pregătească din vre colişu Mic, Foit şi în alte liorarea acestei situaţii. 11.00 Buletin d
a pus în evidenţă însă şi formarea comunistă a ti tone sfeclă furajeră la me adăposturile pentru ier unităţi. In acelaşi timp nu Acum, cînd întreţinerea Microfonul pio:
unele neajunsuri. Una din neretului de către organi ferma I.A.S. Lăpuşnic — nat, invocîndu-se fel şi fel .pot fi trecute ou vederea animalelor se face în sta- Avanpremieră
acestea se referă la prezen zaţiile U.T.C. rezultate obţinute ca urma de motive, a fost amînată neajunsurile care se perpe bulaţie, se impune ca pre 12.00 Buletin d
ţă. La cursurile de la coo © La I.M. Hunedoara s-a re a seriozităţii şi abnega tuează de mai mulţi ani Din comoara
nostru ; 12,35 3
perativa agricolă, satele a- încheiat „luna calităţii şi a ţiei dc care au dat dovadă de pe o zi pe alta com în privinţa asigurării apei şedinţii C.A.P., inginerii ră; 13,ofl De la
parţinătoare, la cartiere, de muncii pentru tineret", ca în munca desfăşurată. Din pletarea acoperişurilor la necesare adăpatului anima şefi şi şefii de ferme zoo Clubul invitaţii
pildă, prezenţa a fost slaba, re a scos in evidentă re tre fruntaşi menţionăm pe grajduri sau saivane. lelor. Deşi cunoşteau bine tehnice să acorde maximă diojumal ; 16,1
un număr dc cursanţi^ lipsind sursele de care dispun or pionierii Alexandru Balaj, Odată cu finalizarea ne- atenţie asigurării unor con soaro — cinteci
nemotivat de la învăţămînt. ganizaţiile de tineret în Eugen Andronache, Ovidiu greutăţile ce le-au întîm- nica ; 16;25 Coc
Birourile organizaţiilor de mobilizarea tinerilor la pro Butui şi uteciştii Dana întîrziată a reparaţiilor la pinat în iarna trecută, cînd diţii cît mai bune de îngri nomice ; 16,40
ţara mea — i
bază din aceste unităţi au cesul de transformare a Petrescu, Nicoleta Airra- adăposturi, se impun mă animalele au fast adăpate jire, hrănire şi adăpostire ră; 17,00 Bule:
datoria să tragă la răspun cantităţii intr-o nouă cali mescu, Galenia Jurca, Do suri hotărîte în vederea din surse de apă ourgătoa- a animalelor. 17.05 Odă Hm
dere pe tovarăşii care au tate a muncii. Printre re rn Bulgăr. .17,25 Miniaturi
17,35 Interpreţi
lipsit do la învăţămînt şi să zultatele obţinute amintim : • In colaborare cu Aso lui ; popular ; di
ia .măsuri cprespunzăţoare extragerea peste , plan a ciaţia juriştilor, în perioa rii ; 20,00 Asp<
pentru câ fenomenul să nu 770 tone minereu de fier da următoare, Comitetul diţia a V-a a
se mai repete. de către brigăzile de tine judeţean al U.T.C. organi iui „Ciprian T
Do asemenea, am consta ret, repararea a 25 văgoneţl zează întilniri ale tinerilor 20.30 Utora şl
20,50 Cadenţe s
tat că în unele cercuri,, mai de mină, colectarea a 30 din liceele judeţului cu ca Fotbal : Spania
ales ia cariera de piatră, la tone fier vechi. Prin apor dre din justiţie pe teme de Transmisiune 1 0
borator ş.a., deşi au fost u- tul lor la îndeplinirea aces educaţie şi legislaţie, sub 5.00 Nou stop
nele strădanii în realizarea tor obiective se evidenţia genericul „Să trăim şi să tur ii.
unei legături organice între ză organizaţiile U.T.C. : A- muncim in chip comunist
temă şi viaţă, nu s-a reuşit, telier mecanic Teliuc şi
sau legătura u fost fie la Gheţari, raionul II mina Integrîndu-se în activita
modul general, fie forţată. tea de colectare şi valorifi Î^INEI
Asemănător se poate apre centrală, în frunte cu ute- care a deşeurilor, tineri din
cia şi modul in care dezba- ciştii Aurel- Vlăiconi, Lu organizaţiile U.T.C. au co
Serile au făcut apel la răs cian Zlătior, Toader Avar- lectat pină in prezent prin
punderea comuniştilor asu varei, Nicolae Lucaci ş.a. muncă patriotică peste DEVA : Ac
pra unor fenomene negative Ştafeta a ajuns in momen 150 000 de borcane, acţiune tren blindat (l
tena noastră, ■
existente în unităţi. Se des tul de faţă la tinerii de la ce se află în plină desfă ta) ; HUNEDO
prind încă puţine idei practi U.U.M.R. Crişcior şi l.L. şurare in momentul da feţei palide (1
ce, soluţii, propuneri, su Chişcădaga, unde se des faţă. berarea oraşul
gestii şi opţiuni pe baza că făşoară numeroasa acţiuni LAURIAN SICOE seriile I-II <Ar
rora să acţioneze pentru în- pentru realizarea obiec In adăposturile Fermei de stat din Chitici — Băţ;\lar, a I.A.S. Haţeg, animalele din 1; ''edei (Constr
lăturafea neajunsurilor con tivelor propuse în întrece activist al Comitetului categoria elită au asigurate bune condiţii pentru întreţinere in perioada de stabulaţic. căt. \ ' : Ci:
plPa
statate. Or, una din raţiu re. judeţean al U.T.C. Matriar ! -“‘ O
nile esenţiale ale învăţămîn- Foto : VIRGIL ONOIU O bucată de : c
ca) ; LUPENI :
cartofilor copţ
Adio muchachi
in discuţiile purtate Ia IN SPIRITUL HOTĂRÎRII C. C. AL P.C.R. Şl LEGII 1/1978 nele agricole judeţene şi la rese) ; VULCA
consiliile populare comunale Inspectoratul silvic, nu s-a lea start <»
LONEA : Ultirr
Geoagiu şi Certeju de Sus rezolvat himîc. Oamenii au nerul) ; PETRI
cu factorii de răspundere, nevoie de produse nu de na din munţi
om reţinut că, acjionîndu-se Soluţionarea operativă, tovărăşească despăgubiri. Această proble rese) ; ANINO;
(Muncitoresc) ;
în spiritul Hotărîrii C.C. al mă trebuie rezolvată de cei Sclimidt tace
P.C.R. din martie a.c., şi care pot s-o rezolve. loan (7 Noiembrie}';
Legii 1/1978 cu privire la îm Vasiu, din Hondol, solicita, tă pentru mint
şic) ; GURABA
bunătăţirea activităţii de re a scrisorilor oamenilor muncii în numele concetăţenilor săi, goste, mare t e
zolvare a scrisorilor, propu construcţia unui podeţ. Con (Minerul); ORi
nerilor şi redamajiilor oa siliul popular, cu participa ie cu soare (1
Broadw;
lodiile
menilor muncii, au fost luate sînt soluţionate în termenul raţia capitală a liniei de ma a fost rezolvată imediat Şi la Certeju de Sus — rea cetăţenilor, a rezolvat căra); GEOAGi
măsur' pentru buna organi legal. joasă tensiune. Ion Herfa, şi oamenii şi-au primit Io unde am avut ca interlocu această cerinţă îndreptăţită. gloriei- (Casa
In perioada care a trecut ain Geoagiu, a cerut şi pri turile la care aveau drep tori pe tovarăşii Constantin Aurica Goran, din Certeju HAŢEG : inso
zare si desfăşurare a au de la începutul anului, au mit sprijin pentru a benefi tul. Remus Romcea, din Cotar, primar şi loan Crai argintii (Popul
dienţelor, a fost elaborat un fost primiţi în audienţă pe cia de ajutor de deces, iar Aurel Vlaicu, a solicitat şi de Sus, a solicitat şi primit Gentleman Jim
program de deplasare a pri ste 120 de cetăţeni. Oame Ioanei Herţa, fot din Geoa- primit o autorizaţie pentru nic, secretarul consiliului un ajutor social ocazional. Cîntă pentru rr
cultură) ; SIM1
marilor şi a celorlalţi mem popular — activitatea de re Aurel Păcurar reclama că i lalt Francisco
nii vin la primărie cu fel de zolvare a scrisorilor oameni s-a făcut poprire pe pensie
bri ai birourilor executive fel de probleme şi toate şi că el „nu ştie de ce". 1 ILIA : Sando
ale consiliilor populare în sînt tratate cu seriozitate şi lor muncii se desfăşoară în s-a spus. Avea poprire pen Malaeziei (Lini
LIUC : Surlsul
sate, iar în timpul campanii răspundere, lală cîteva e- Din activitatea consiliilor populare bune condifiuni. Oamenii ri tru amenzi silvice, impozite ucrul).
lor agricole se ţin audienţe dică atîf probleme de ordin şi taxe datorate statului şi
mion Piper, din satul Bozeş, comunale Geoagiu şi Certeju de Sus
în cîmp, la locurile de mun xemple de la Geoagiu. Si- personal, cît şi de interes neachitafe.
că. Fiecare cetăţean, indife- ' obştesc. Astfel, Lucia Florea
rent de problema, pe care a solicitat eliberarea unei a primit lămuriri privind for Cererile îndreptăţite sînt Vrem
o ridică în scrisoare, sau în autorizaţii pentru construcţia mele legale ce trebuie în soluţionate favorabil, iar a-
unei case. I s-a explicat ce" trunite pentru a putea cum tunci cînd oamenii nu au
audienţă, primeşte răspuns. giu, care cerea ajutor pen construirea unui zid despăr
forme trebuie îndeplinite, i dreptate li se spune deschis
Toate problemele cu care tru a primit pensie de ur ţitor în curte, iar Vasile Cris păra o casă în Nojag, iar Timpul pro
cetăţenii din Geoagiu vin la s-a dat ajutor la întocmirea maş, i s-a explicat că în con tei, care reclama că C.A.P. Andrei lordache cum poate acest lucru. In rezolvarea ziua tic 15
actelor şi i s-a eliberat au problemelor ridicate de ce Vremea se me
consjiu — ne spuneau tova formitate cu prevederile le Geoagiu nu-i dă grîul cu să-şi construiască nişte ane tăţeni se respectă prevede închisă, cu ce
răşii Aurel Doboş, primar, torizaţia de construcţie pen venit pentru munca depusă xe gospodăreşti. Aproape 70 Izolat vor căd
tru că întrunea toate condi gale în vigoare nu îndepli rile legale. Scrisorile şi pro ţii slabe sub fc
Aurel Zaharie, vicepreşedin ţiile prevăzute de lege. Vic neşte condiţiile pentru a primi în 1977, şi-a primit, de ase la sută din reclamaţiile ce punerile lor reprezintă pen niţă. Vint slab
te, şi loan Groza, secretarul tor Ardean, din Văleni, a ve o astfel de pensie. menea, drepturile. Francisc tăţenilor s-au referit la dis tru noi — spuneau interlocu vestic.
consiliului popular, şi care Codrea, din Geoagiu, a ce trugerile pe care le-au făcut Temperaturii!
nit şi a solicitat extinderea Mai mulţi cooperatori ca torii — o modalitate în plus noaptea vor fi
stau în competenţa lui se re rut să i se dea voie să con de cunoaştere a realităţii, de tre —6 şi —
electrificării la un grup de re lucrează în cadrul fermei şi le fac porcii mistreţi cul
zolvă, iar în celelalte oame case mai izolat. Acestuia i zootehnice a C.A.P. Geoagiu struiască casa în centrul, ci turilor de cartofi, porumb, perfecţionare a activităţii şi temperatura m
nii sînt sfătuiţi cum pot so — între care Rodica Fister, vic fără etaj. Acestuia i s-a grîu şi chiar fînefelor. Şi a- depunem toate eforturile pen 0 şi 5 grade,
s-a spus că această proble minefii ceaţă
luţiona anumite situaţii şi mă se poate rezolva prin Gafiţa Cărăban, Elisabefa explicat că, în conformitate nul acesfa — spunea prima tru a le soluţiona cu toată lei şi chiciură
La munte, vi
cadrul legal de parcurs. S-a contribuţia bănească a celor Sofronie şi Maria Todea — cu prevederile Legii sistema rul — s-a dijmuit recolta de răspunderea şi cu maximum să şi relativ
pus ordine în evidenţă şi interesaţi şi extinderea se va ou reclamat că nu au pri tizării, nu i se poate da o pe circa 200 ha. Cu toate de operativitate. cu cerul mai
scrisorile oamenilor • muncii face în 1979, odată cu repa mit lot în folosinţă. Proble- asemenea aprobare. intervenţiile făcute la orga N. BADIU