Page 51 - Drumul_socialismului_1978_11

Ir MIERCURI, 15 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3

Tînăra fîotilâ a canotorilor deveni
Atint în-
partid; se îndreaptă spre performanţa
iarţine —
■Sevcrln; Masele populare—marea forţă a Unirii înfiinţată în toamna a- canotorilor. Cu aceste con- a Devei să aibă vînt priel­
tentat de
nului 1974, în cadrul Clu- diţii la bază, prin munca nic, din pupa, pentru a sq
'tntreba- bului sportiv şcolar Deva asiduă depusă de profeso- avînta în marea perfor­
(Urmare din pag, 7) a se uni într-un stat uni­ poiată din punct de vede­ (pc atunci şcoala sportivă), rii-antrenori, îndeosebi de
tar". re economic. manţă sînt imperios necej
rogramu- secţia de canotaj şi-a înce­ Mircea Fodoreanu, sec­ sare dotarea secţiei cu anH
rii ; în comuna Tisa, ţăra­ Unirea de la 1 Decem­ Misiunea transformării
nii l-au bătut pe primar. brie 1918 a avut urmări revoluţionare a societăţii put activitatea cu două ţia de canotaj începe să barcaţii de antrenament §î
Autorităţile din Deva ra­ pozitive asupra dezvoltării româneşti i-a revenit Parti­ grupe de începători, sub producă, să dea primele de concurs, amenajarea w
ă gorma- conducerea profesorului semne de afirmare în com­ nui bac închis pentru prew
portau alarmate, In 7 no­ României, a deschis calea dului Comunist Român,
rs; , iembrie, că numeroşi no­ progresului economic, poli­ partid legat cu întreaga Mircea Fodoreanu. In anul petiţii. La finalele „Dacia- gătirea de iarnă, ca şi dez«
olavla — tari şi primari, îngroziţi tic, social şi cultural. Dar fiinţă de interesele mase­ şcolar 1975—1976, se profi­ dei", tinerii canotori Con­ voltarea actualei baze narm
Ic econo- lor populare, care, în.ce- lează şi structurează deja stantin Vîrtopeanu şi Vic­ tice de la Şoimuş, coresw
îorane — de furia maselor ţărăneşti, marile probleme ale vieţii o grupă de performanţă, tor Butaciu+Alin. Popovici punzător creşterii şi ampli*
tar; au fost siliţi să părăsească sociale nu au putut fi re­ pînd de la crearea sa, în
, neaten- comunele şi s-au refugiat zolvate deoarece la c-îrma 8 Mai 1921, a condus lupta pentru ca după încă un an (S2+1), Szavuly Iosif, Cris­ licării accelerate a activi*
în oraşe. La puţină vreme ţării se aflau în continua­ pentru răsturnarea domina­ dezvoltarea tinerei secţii tian Popovici, Petru Casoni lăţii secţiei, spre care se o*
entru să reclame înfiinţarea a şi Liviu. Bîrgoz (şchif 4, fă­ rientează tot mai mulţi e-
după Unire, adunările cer­ re reprezentanţii ' burghe­ ţiei claselor exploatatoare,
nxtcxpres; curilor democratice ma­ ziei şi moşierimii, care au apoi pentru înfăptuirea in­ două catedre de canotaj, a- ră cîrmaci) au obţinut me­ levi, dornici de, a practicai
„Cinfarea vînd în componenţă o gru­ dalii de bronz. Apoi, la fi­ acest frumos sport. Insăşî
ghiare, secuieşti şi săseşti folosit Unirea pentru întă­ surecţiei naţionale armate pă de începători, una de nalele campionatului repu­ dezvoltarea catedrei de ca*-
şi-au exprimat public ade­ rirea propriei lor domina­ antifasciste şi antiimperia- avansaţi şi trei de perfor­ blican, de la Timişoara, e-
ziunea faţă de actul de ia ţii de clasă. Chiar şi pu­ liste de la 23 August 1944, manţă, conduse de profe­ ehipajul de schif 8+1 notaj, încadrată în prezenţi
cu trei profesori, prin ve­
Alba Iulia. ţinele reforme realizate du­ cucerirea puterii politice
.a-: radul sorii Mircea Fodoreanu si (Szavuly, Vîrtopeanu, Bu- nirea prof. Vasile Vlasie,
1“ Sh Făurirea statului naţio­ pă Unire sub presiunea de către clasa muncitoare, Rozalia Săfar. Secţia dispu­ taciu, Dobrotă, Casoni, C. care este şi directorul Clu­
râ Jcfiac*- nal unitar român nu a fost maselor au fost limitate, construirea societăţii socia­ ne de o bază nautică pe Popovici, Chifor, Bîrgoz şi bului sportiv şcolar, recla­
i Btudicu- o urmare a unor tratative unele fiind anulate ulte­ liste pe pămîntul Româ­
ae; diplomatice şi nici un sim­ rior prin legi antidemocra­ niei. malul Mureşului, la Şoi- A. Popovici), s-a clasat pe mă consolidarea acestei
ania muş, cu hangar şi 13 am- locul 3, după Dinamo şi secţii de perspectivă. Drum;
t campio­ plu gest de anexiune teri­ tice. Represiunea sîngeroa- Astăzi, în preajma ani­ barcaţii, de o sală de forţă Steaua, întrecînd echipe bun pe apele performanţei!
ni). torială obişnuită politicii să împotriva mişcării mun­ versării , celor şase decenii
directă europene de după primul citoreşti şi democratice a care au trecut de la actul la clubul sportiv şi are a- ale unor centre cu veche flotilei de canotaj a Devei !-î
;la; sigurat accesul la bazinul tradiţie în canotaj, ca Ti­
război mondial. „Actul uni­ continuat cu aceeaşi inten­ Unirii, România socialistă de înot din Hunedoara, mişoara, Arad, Tg. Mureş. Prof. TIBERIU MUND
rii nu este o întîmplare, sitate. Guvernarea burghe- este o ţară în plină dezvol­ pentru însuşirea şi perfec­ Primii paşi spre perfor­ Instructor la C.J.E.F.S.
rezultatul unor momente zo-moşierească şi politica tare, liberă şi independen­ ţionarea acestui sport ac­ manţă au fost făcuţi, dar
conjuncturalc — subliniază claselor dominante, subor- tă, stăpînă pe propriile sa­ cesoriu, dar atît de necesar pentru ca flotila de canotaj
tovarăşul NICOLAE donînd interesele ţării mo­ le destine, care, pe baza TENIS DE MASĂ
CEAUŞESCU, secretarul nopolurilor străine, au lezat hotărîrilor Congresului al
general al partidului nos-' independenţa şi suverani­ Xl-lea al partidului, con­ S-A IVIT UN... GOL ÎN COMPORTAREA La Hunedoara s-a desfăşurat,!
tru —, ci consecinţa unor tatea ţării, au făcut ca pînă struieşte în ritmuri înalte PORTARULUI in zilele de 11—12 noiembrie
18,06 Ra- cerinţe legice, rodul luptei la sfîrşitul celui de-al doi­ socialismul multilateral a.e., etapa judeţeană din co­
Lnerţii; 7,00 Mulţi dintre spectatorii prezenţi la meciul Aurul Brad — drul Campionatului republicani
10 Revista maselor largi populare, ho- lea război mondial Româ­ dezvoltat şi înaintează ferm C.F.R, Cluj-Napoca s-au întrebat, şl unii au întrebat chiar de tenis de masă — individual;
rul mclo- tărîte să facă totul pentru nia să rămînă o tară îna­ spre comunism. cu voco tare, <Ie ce tu poarta formaţiei locale n-a apărut al seniorilor, masculin şi fe­
idc ştiri; portarul titular, RudisuU, Răspunsul l-am primit de la an­ minin. iată rezultatele înre­
ascultăto- trenorul Ladislau VIad ; „Simbătă, înaintea meciului deci, gistrate : Simplu masculin t 1.1
i de ştiri; portarul nostru RudisuU a avut o abatere cel puţin ciudată, Iulian Munteanu (Voinţa De­
foldoric; dispărind din cantonament. Apoi, nici duminică, la meci, nu va); 2. Dorel Hălăştăuan (Con­
socialiste ; a apărut între colegii săi". Atitudinea portarului Rudisuli a structorul Hunedoara) ; s. Mir­
ările diri- ©FIMIA PUBLICĂ" IM ACŢÎUME fost supusă unei dezbateri severe în cadrul secţiei de fot­ cea Torâk (C.S.Ş. Petroşani) ;
Danga ; bal a A.S. Aurul, în caro membrii acesteia, colegi de echi­ simplu feminin ; i. Rodica Va-
tiri ; 11,05 pă i-au... săpunit cum 6C cuvine, atit pentru faptă, eît şi sian ; 2. Iuliana Bota ; 3. Fio-
-iior; U,35 pentru atitudinea sa faţă de colegi, pentru ingimfare şi mi­
tadio-Tv. ; nusuri la... modestie, amintindu-i-se că, oricum, nu e cel rica Mărcuş (toate de la C.S.Ş.l
tiri ; 12,05 mai grozav portar din ţară ; ba chiar că in judeţ sînt ciţiva Petroşani) ; dublu masculin p
folclorului mai bjtni ca el, că Şortan îi poate ţine locul. Toate aces­ l. D. Motora — l. Munteamx;
sici uşoa- tea, pentru- a fi readus cu picioarele pe pămînt, Ia realitate, (Voinţa Deva) ; 2. S. Tomoiuţ
la 3; 13,00 la obligaţiile sale faţă do echipă şi asociaţie. Ajutorul primit — D. Hălăştăuan (Constructo­
; 10,00 Ha- Cine poluează malurile Mureşului va umple, sperăm, golul ivit în comportarea talentatului dar rul Hunedoara) ; 3. M. Ro-
Pe.“ căi de dificilului poriar Rudisuli, senfeld — v. Marcu (C.S.Ş.i
e Ion Va­ Petroşani) ; dublu feminin : 1."
male'eco- R. Vaslan — F. Mărcuş (C.S.Ş, ;
ntru tine, „De cînd omul e om, el prevăzute acţiuni mari ce C.A.P. Deva nu oferă meritul său, publicul simerian Petroşani) ; 2. D. Lungu —
a ayut o comportare civiliza­
dcă tişoa- pieţei. D I V I Z I A Dula (Constructorul Hunedoa-j
dc ştiri ; a fost mereu în luptă cu pentru ocrotirea naturii şi tă, ceea ee dovedeşte o bună ra) ; 3. V. Faur — l. Ungurea~i
române ; natura, transformînd-o du­ a mediului. în privinţa a- Revenind la cei care au cunoaştere a acestui sport În­ nu (Voinţa Deva) ; dublu mixt si
! estradă ; pă interesele lui. Aşa se ceasta avem şi legi, for­ confundat zona dintre Mu­ drăgit. 1. I. Bota — D. Lungu ; 2. 5v!
i dntccvi­ face că, după cele două mulate pe înţelesul tutu­ reş şi dig cu un depozit de NAŢIONALA S-au remarcat : Molnar (cel Mărcuş — M. TOrtik; 3. R. Va-'
orele sc- mai bun de pe teren), Adam,
i dc Ia e- mari inundaţii, oamenii au ror. Acest teren, de dincolo gunoaie, la intervenţia Puiu, Nădăştean. sian — I. Matei (toţi de la
Feetlvalu- tăiat calea Mureşului spre de dig, se poate amenaja noastră ei au fost depistaţi C.F.R. Simeria — C. F. R. : Andrei — Adam, C.S.Ş. Petroşani).
imbcscu" ; Deva ou un dig robust, şi ca loc de agrement, pentru de către O.G.A. în „per­ Puiu, Molnar, stark, Alexiuc,
ritul legii; C.I.L. Blaj Alexandroni, Nădăştean, Pirva
>ro ; 22,60 astfel în Deva nu va mai practicarea sporturilor nau­ soana" a trei unităţi eco­ (Pelin), Liureă, Gruber (Banc).
România, fi inundaţie. _- tice. Dar în prezent el este nomice : întreprinderea de 2-0 (0-0) (VOICU LAZĂRUŢ, ziarist co­
v
ca; 23,50— într-o zi am ajuns şi eu un focar de epidemie, „fău­ preindustrializări şi achi­ laborator) . V O L E I
zicat noc- Pe o temperatură de auten­
pe dig. într-adevăr e fru­ rit" de inconştienţa unor ziţii (fosta D. C. A.), tică iarnă s-a disputat, la si­
mos amenajat, solid şi re­ oameni". G.I.G.C.L. şi Trustul de meria, partida dintre două e- Metalul Hunedoara — Metalul Hunedoara —
cliipe aflate încă în zona pe­
zistent jde poţi să circuli Rîndurile acestea, încăr- construcţii. întrebaţi, fieca­ riculoasă. Meci greu, în care Vulturii Textila Lugoj
cu camionul pe el. La o • cate de obidă, ni le-a scris re a motivat fapta diferit. s-a făcut risipă de energie, u- Voinţa Alba Iulia
/ distanţă de 100—150 m se tovarăşul Alexandru Brâun. O.G.A. a aplicat pentru a- neori „energia" oaspeţilor 0-2 (0-1) 2-3
vede panglica Mureşului, Omul cu simţ civic nu poa­ ceasta o singură amendă transformindu-se în durităţi,
cărora le-au căzut victimă pe
Duminică,
cu lunca ei frumoasă. te rămîne indiferent la a- directorului de la I.P.A. rind : Ldurcă, Pîrva, Grubcr, hunedoreni au mulţi spectatori Gazdele au pierdut uu
să
în­
ţinut
Frumoasă ? Daj aşa ar numite acte ale unor se­ Cam blînd s-a procedat în Banc. frunte răceala toamnei pentru
blestemat Prima repriză nu aduce prea joc pe care îl priveau încă
ria); Prie- trebui să fie. Ce te aşteap­ meni ai săi certaţi cu or­ acest caz! In continuare, multe faze de poartă, C.I.L. a fi prezenţi pe stadionul Cor- dinainte cîştigat. Au piei*-'
eriţa <Ar- tă însă dincolo de dig te problema rămîne deschisă Blaj, apărindu-se supranume- vinul la întâlnirea dintre Me­
A : Fiul dinea, cu legea chiar. A- mai multor rezolvări, Una ric, nu a permis deeit .şuturi talul Hunedoara şi Vulturii dut pentru că nu s-au mo­
ftra); Eli- umple de revoltă. Nu exis­ cest curent de opinie bucu­ de la distanţă, bine executate Textila Lugoj. Dar, cu toţii au bilizat suficient, nu s-au
Pragn — tă o panoramă mai tristă, ră şi problema ridicată de e transformarea zonei în de Puiu (de două ori) şi Liur- plecat acasă dezamăgiţi, echi­
; Cintecul mâi dezolantă decît mur- teren eultivabil, alta în a- pa lor favorită fiind învinsă dăruit şi au manifestat
ortd); PE- tovarăşul Braun ne-a tri­ menajarea ca bază nautică că. Partea a doua a meciului cu prea multă uşurinţă. slăbiciuni în faţa fileulul
irsf şi p 1 -'ăria şi dezordinea în nă­ mis către adînelrea cerce­ aduce golurile mult dorite de Oaspeţii, cu gindul la primul
(ftpt- şiră. Aici, între Mureş şi tării ei. Şi iată ce am a- de agrement. Sau pot „con­ o tribună... înfrigurată. în loc în clasamentul seriei, au şi în linia a doua. Oaspe­
liembr.c, ; dig poţi să vezi pungi de vieţui" pe aceeaşi luncă min. 57, la o fază în careu, avut incontestabil dominarea ţii, deşi nu prezentau o e-
(Repuiri- flat. Proprietarii acestei ambele rezolvări. Condiţia Gruber pătrunde, trimite min­ teritorială, au atacat periculos
îrbălourea material plastic, grămezi de zone sînt, pentru o parte primă este însă să fie ’o- gea spre gol (credem că min­ şi s-au apărat aglomerat — chipă prea matură, au ju­
(Cultural); moloz, cuptoare de gătit a- C.A.P. Deva, terenul atri­ gea a trecut linia porţii), dar cind era cazul — hotărât, exact. cat cu... voinţă, cu gîndul
(Munci to- runcate, ţigle, cărămizi, sti­ buit acesteia, avînd desti­ priţi cei ce transformă zo­ pentru mai -multă „siguranţă" Cit despre elevii lui N. Mol­
: Al doi- cle, gunoi menajer şi cîte- na în depozit de gunoaie oaspeţii Îşi înscriu un auto­ nar, aceştia au furnizat un joc la victorie, pe care dealtfel
.cilorcsc) ; naţia de grădină de zarza­ şi următoarea — să existe gol : 1—0. în min. 78, Ia o lo­ modest, sub posibilităţi, cu au cîştigat-o cu scorul de
cină (Mi- va tone de oase intrate în vat', iar pentru restul — O- vitură liberă laterală, mingea abundenţă de greşeli tehnice, 3—2 (7—15, 17—15, 7—15,
. ; :■ Capca- descompunere. Unii consi­ fieiul de gospodărire a ape­ un pic de iniţiativă. Consi­ ajunge la Nădăştean, care tra­ sărăcie de idei tadtice şi puţine
(Muncito- liul popular municipal a ge necruţător, 'balonul şterge faze de poartă. Pentru învin­ 15—13, 15—13). (IOAN,
Avaria deră acest teren pămîntul lor. coordonat cu bune rezulta­ bara şl 2—9. gători au înscris Frlneu (min. VLAD, ziarist colaborator).
JRICANI : nimănui şi l-au transfor­ Grădina de zarzavat a Din acest moment, C.F.R. are 21) şi Bărbulescu (min. 72).
nu face mat într-un depozit de gu­ C.A.P. n-a folosit nici o te eforturile pentru ame­ o linie de atac inedită : A- A arbitrat bine I. Mileşan Alic rezultate: Olimpia
IAD: Cîn- najarea digului, aşa că s-ar dant — Puiu, dar rezultatul nu (Braşov).
lleaua ro- noi, gîndindu-se că va veni palmă de teren de aici, cere să ia frîiele în mînă se modifică. A arbitrat braşo­ METALUL: Dumitraş — Ver­ Oradea — Corvinul Deva
Ai Dra- într-o zi iarăşi Mureşul pentru că există temerea veanul A. Barabaş — slab, per- de, lanoşi, Curteanu, Lagu, (ij 3—0; C.S.Ş. Caransebeş
uterea ta de o nouă inundaţie. Alţii, şi în privinţa amenajării miţind oaspeţilor o serie de Giontoş, Tdrchinici, > Ciuşdea
'IE: Ploa- mare şi va spăla toată zonei riverane. durităţi. No întrebăm cum joa­ (Acid), Preda, Viespe, Tonta — C.S.Ş. Deva (f) 3—0;
■ia) ; Me- murdăria. Ar putea fi şi mai harnici, mai între­ că C.I.L. acasă, dacă în depla­ (Lup). (ION PADUREANU, C.S.Ş. Caransebeş — C.S.Ş.
lui (Fla- aşa. Dar cum se vor des­ prinzători — o poate con­ ION CIOCIEI sare se comportă aşa. Spre ziarist colaborator). Hunedoara (m) 3—0.
3AI: Ziua curca atunci lucrătorii de firma tovarăşul plutonier
cultură) ;
egretelor la întreţinerea barajului major Andrei Banu, au ob­ DIVIZIA C 8
; BRAZI: de la Mintia, care ar fi pri­ ţinut aici recolte duble de DIVIZIA C 7 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
CALAN : mii afectaţi de o astfel de Rezultate : C.F.R. Craiova — Minerul
(Casa dc legume. Unitatea de pom­ Lupeni 1—0; Pandurii Tg. Jiu — Meta­ Rezultate : Metalul Bocşa — Minerul Rezultate : Minerul Paroşeni — Aurul
A : Celă- „invazie" ? pieri, al cărei cadru este lul Rcmnari 4—1; Unirea Drgăşani - Ghelari 2—0; I.C.R.A.L. Timişoara — Şti­ Certej 4—0; Explorări Deva — C.F.R. Pe­
Wuxeşul) ; Este ştiut că împotriva subofiţerul Banu, a folosit Gloria Drobeta Tr. Sev. 4—1; Diema Or­ inţa Petroşani 1—0; C.F.R. Simeria — troşani 8—0; I.M.C. Bîreea — Metalul
i, tigrul şova — Constructorul Tg. Jiu 4—1- Mi­ C.I.L. Blaj 2—0; Unirea Tomnatic — U- Crişcior 3—0; Auto Haţeg — Metalul Si­
v) ; TE- poluării se duce o luptă toată vara legume din gră­ nerul Motru — Bistriţa Băbeni 3-0; Me­ nirea Aibă 1—0; Metalul Hunedoara — meria 0—1; Paringul Lonea — Dacia II
tmei (Ml- aspră. în Programul parti­ dina amenajată dincolo de talurgistul Sadu — Constructorul Cra- Vulturii T. Lugoj 0—2; Laminorul Nă­ Orăştie 0—1; I.G.C.L. Hunedoara — Con-;
dului, elaborat de cel de-al dig cu forţe proprii. Acum rova 2-2; Progresul Bălleşti - Minerul drag — Electromotor Timişoara l—0; Me­ structorul Hunedoara 3—2; Minerul Ani»
noasa — Preparatorul Teliuc 8—1; Mine-
Xl-lea Congres, au fast are salată şi spanac, ceea. Vulcan 3—0; Chimistul Rm. Vilcea — talul Oţelu Roşu — Minerul Oraviţa. 1—l; rul
Lotru Brezoi 0—l. Gloria Reşiţa — Unirea Sinnicolau Mare Uricanj — Preparatorul Petrila 2- -3;:
2—0.
CLASAMENTUL CLASAMENTUL
1. Pandurii Tg. Jiu 12 10 38— 9 21 CLASAMENTUL J. Explorări Deva 13 11 1 1 38— 5 2»!
Notâ Sistemul este bun aplicarea 2. C.F.R. Craiova 12 8 22— 8 10 1. Vulturii T. L. 12 7 2 24—12 10 2. Min. Paroşeni 13 9 2 2 32—11 2»
r
3. Diema Orşova 12 7 27—20 15 2. Laminorul N. 12 7 2 27—17 16 3. Aurul Certej 13 7 2 4 25—23 1(1
4. Minerul Lupeni 12 7 23—11 14 3. Unirea Tom. 12 6 3 21—10 15 4. Constr. Huned. 13 7 1 5 28—12 15
II pentru lui mai trebuie perfectată 5. Constr. Craiova 12 5 18—15 14 4. Unirea S. M. 12 7 1 16—11 15 5. I.M.C. Bircea 13 G 2 5 27—19 i*;
6. Dacia n o.
13 7 0
G 23—17 14<
15—15 12
jiembric : fi. Minerul Vulcan 12 5 12— 5. I.C.R.A.L. T. 12 0 2 13—10 14 7. Min. Uricani 13 6 2 5 26—26 14
e rece şi Sînt tot mai numeroşi cei om e nevoit să piardă mul­ 7. Met. Rovinari 12 5 13— 19 12 6. Unirea Alba 12 6 1 15— 9 13 8. Min. Aninoasa 13 6 1 6 25—23 13
acoperit, ce apelează la serviciile a- te zeci do minute pentru a 8. Chimistul Rm. V. 12 5 9—14 11 12 11 7. Eleetro. T. 32 4 4 â. 17—14 12 9. Prep. Petrila 13 6 0 7 17—26 12-
precipita- genţici C.E.C. de pe str. Dr. depune bani sau a retrage 8. Lotru Brezoi 12 5 20—10 10 8. Gloria Reşiţa 12 5 2 5 19—17 12 10. Met. Simeria 13 5 1 7 19—23 11
i de bur- Petru Groza din Deva şi, a- din economiile realizate. In­ 10. Min'. Motru 12 3 6 16—21 10 9. Ştiinţa Petroşani li 4 4 4 19—18 12 11. C.F.R. Petroşani 13 5 0 8 20—29 10
11. Unirea Drăgăş. 12 4
î sectorul vînd în vedere această reali­ tr-o zi, un om ce aştepta la 12. Gloria Dr. Tr. S. 12 5 7 16—27 10 10. Min. ’ Oraviţa 12 4 3 5 16—19 11 12. I.G.C.L. Huned. 13 5 3 5 19—2G 9
tate, s-a introdus sistemul rînd, zicea : 6 17—18 9 11. Met. O. Roşu 12 4 2 0 14—18 10 13. Auto Haţeg 13 4 3 6 17—20 7!
•minime ca la acelaşi ghişeu să se — De cînd cu noul sistem 13. Metalurg. Sadu 12 a 7 16—20 9 12. Min. Ghelari 12 4 2 0 9—17 10 14. Met. Crişcior 13 3 1 9 12—24 7
ninse în- facă toate operaţiile legate treaba mergo ca melcul... 14. Progr. Băileşti rf 4 7 8—30 9 13. C.F.R. Simeria 12 3 3 fi 11—18 9 15. Paringul Lonea 13 4 2 7 19—25 6!
rad, iar do depuneri sau restituiri. Sigur, nu sistemul c do 15. Bistriţa Băbeni 12 'i 8 12—24 7 14. C.I.L. Blaj 12 3 3 6 9—16 9 10. Prep. Teliuc 13 2 1 10 25—23 5
nă între Idcca a fost aplicată în ve­ vină, ci modul cum este a- 16. Constr. Tg. Jiu 12 3 15. Met. Bocşa 12 4 1 7 12—20 9
:ursul di- derea sporirii operativităţii plicat el. Oficiantele de ghi­ Etapa viitoare : Constr. Tg. Jiu — Uni­ 1G. Met. Iluncd. 12 3 3 fi 9—21 9 Etapa viitoare : Aurul Certej — Prep.'
iolat po- servirii cetăţenilor, numai că, şee lucrează încet, nu do pu- rea Driţgăş.; Lotru — Progresul; Chimis­ Etapa viitoare : Vulturii — Met. O. R.; Petrila; Prep. Teliuc — Min. Uricani;;
tul —, C.F.R.; Met. Sadu — Bistriţa ;
Constr. Huned. — Min. Aninoasa; Dacia
cum se dovedeşte, ea n-a ţhie ori îşi părăsesc locul dc Gţaria — Met. Rovinari; Min. Vulcan — Unirea Alba — I.C.R.A.L.; Unirea Sînnic.
r frumoa- dus la acest rezultat. După muncă, iar trei ghişeo doar Mare— Laminorul; Min. Oraviţa —Glo­ II — I.G.C.L.; Met. Simeria — Paringul; :
ălduroasă, amiaza, în faţa ghişcelor se în funcţiune, în orelo aglo­ Clema ; Min. Lupeni — Min. Metru ; ria; Electromotor — C.F.R.; Met. Bocşa Met. Crişcior — Auto; C.F.R. — I.M.C. ţ
Constr. Craiova — Pandurii. Meciul Glo-
t senin. merate, sînt cam puţine. \ Constr. — Unirea Tomn.: Min. Ghelari — Met. Min. Paroşeni — Explorări (derbiul eta­
formează şiruri lungi şi un
| ria — Mlnerul Lupeni, din etapa a IX-a, pei).
fost omologat cu 3—0 pentru Minerul.
j a 'fost Hunedoara; ştiinţa — C.I.L.