Page 53 - Drumul_socialismului_1978_11

ANUL XXX
__________________ •__________ I
NR. 6 542

JOI,

16 NOIEMBRIE
1978

4 pagini — 80 bani

■XJn tezaur îndemmâtuturor FONTA ŞI PRODUSE trogul an. McnţLnind ritmul
, TURNATE PESTE ■ , Ultimul trimestru — etapă, de livrare actual, cooperato­
rii din Silvaş vor putea de­
colectivelor de,muncă PREVEDERI păşi planul pe 197» cu peste
hotărâtoare pentru realizarea. 70 ooo 1 lapte marfă. Pentru
întrecerea desfăşurată de acest succes merită laude
-FXPFBIENTA FRUNTASXLGB muncitorii, inginerii şi teh­ toţi îngrijitorii de animale şi
Wt< „ , * „ ' _ -v- ~iS£B nicienii de Ia I.V. Căitul pen­ •p
r
tru sporirea producţiei fizice ţvC, ' ' ' V'. conducerile unităţilor ainin-
80 soldează cu realizări în­ tito.
semnate în toato secţiile. Fur-
Aspiraţia spre unitate etalon presupune: naliştii, ridicind indicii de u- menţionăm mai adesea suc­ Georgevici, Emil Rusu, loan PRIN EFORTURI
Popa, Dorel Clorogaru, Nico-
STĂRUITOARE
cesele ce se obţin zi şl noap­
agregatelor,
au
tliizaro
ai
reuşit să producă suplimen­ te în marile secţii : oţelărli, lao Oniţă şi alţii.
tar,' în 10 luni, 7 ISO tone de îumalc, cocserie, aglomera- Colectivul întreprinderii ju­
fontă ; muncitorii de la coc- toare, laminoare. Dar şi în ÎN AVANS FAŢA deţene de morărlt şi panifi­
• Organizarea judicioasă a tone do produse cărbunoase; secţiile mai mici, ajutătoare, DE PLANUL ANUAL caţie Hunedoara, mobilizat
scrio au dat peste plan 4 791
organele
şl
de
colectivele secţiilor turnăto­ cum se numesc, oamenii de­ Inginerul şef al Consiliului de partid,- dopuno organizaţiile
eforturi
pun eforturi, perseverează în
producţiei rie I, n şi III au produs su­ dobîndirea unor succese tot interoooperatist Haţeg, Dumi­ stăruitoare pentru satisface­
plimentar 2100 tone de utilaj
de turnare pentru oţelărli, mai substanţiale. Colectivul tru Ifrim, nc-a informat că, rea pretenţiilor oamenilor
pînâ acum, patru cooperative
290 tone do cilindri do lami­ do muncă do la secţia aer- muncii din judeţul nostru,
• îndeplinirea constantă a planului gaz, do pildă, a economisit agricole — respectiv cel© din attt sub aspect cantitativ cit
nor, precum şl 731 tone de
alto diferite piese turnate anul acesta aproape 16 090 000 Silvaş, Pui, Ttărăşti şi Sinpe- şl calitativ. Astfel, paralel cu
■din fontă. metri cubi gaze naturale. tru — au reuşit să îndepli­ creşterea. numărului de pro­
la cărbune IMPORTANTE care o cifră impresionantă, nească planul anual ia pro­ duse noi, se obţin rezultate
Este
angajamentul
ducţia do lapto marfă. Coo­
depăşeşte
meritorii In ce priveşte rea­
ECONOMII anual iniţial. O contribuţie perativele agricole din Pul lizarea planului de producţie.
Pentru . rezultatele deose­ directorii celor două între­ DE COMBUSTIBIL de seamă la obţinerea aces­ şi Bărăştl au predat deia la PînA In prezent, depăşirea
bite în producţie obţinute în prinderi miniere s-au infor­ tui succes şi-au adus comu­ fondul de stat cantităţi de planului producţiei globale
anul 1977, după cum se mat reciproc, pe baza unor Cînd scriem din C.S. Hu­ niştii Florian Stoian, MUiai lapte cu 10 la sută mal mari se ridică la circa 23,5 milioa­
ştie, colectivul de muncă ol materiale şi apoi în discuţii nedoara, sintem tentaţi să Pocnaru, Hie popa, loan decit cele planificate pe îo- ne lei.
I.M. Paroşeni a fost distins libere, despre munca şi re­
cu „Ordinul Muncii" clasa a zultatele obţinute, şi-au pre­
lî-a. Totodată i s-a acordat zentat principalele metode
încrederea de a chema la şi tehnologii de lucru, au in­ SCHIMB DE EXPERIENŢA
întrecere socialistă pe acest vestigat împreună noi coi de Casa pionierilor şi şoimi­
an toate întreprinderile mi­ acţiune pentru îmbunătăţirea lor patriei din Brad a or­
ganizat un schimb do ex­
niere din ţară, mina Paro­ muncii şi creşterea produc­ perienţă cu unităţile simi­
şeni fiind declarată unitate ţiei de cărbune. lare din oraşele „Dr. Petru
model de muncă şi organi­ S-a relevat, pe bună drep­ Groza" şi Beiuş. Manifes­
zare. Această înaltă apre­ tate, faptul că drumul spre tarea — la care au partici­
pat
pionieri
şl
profesori
ciere pe care partidul a a- unitate rfiodel este deschis conducători de cercuri do
cordat-o muncii minerilor de tuturor întreprinderilor mi­ Ia Casa pionierilor şi şoi­
la Paroşeni a însemnat pen­ niere, dar că aceasta pre­ milor patriei din Brad — a
prilejuit un ut.il schimb de
tru ei un sentiment firesc supune muncă asiduă, bine păreri asupra activităţilor
de mulfumîre dar, în ace­ organizată şi condusă. din cadrul acest-or aşeză­
laşi timp, şi un puternic im­ . — Secretul adevărat al
bold în afirmare. Ei s-au an­ succeselor este munca bine
gajat să-şi perfecţioneze ac­ făcută — se exprima simplu,
tivitatea, să obţină noi rea­ dar cît de adevărat, şeful
lizări, - să-şi onoreze titlul de brigadă Fazakas Francîsc,
cîştigaf, să răspundă deplin de la I.M. Paroşeni. Noi aşa minte ale creaţiei tehnleo-
exigenţelor unei unităţi mo­ lucrăm : cu grijă şi răspun­ ştiinţifice, artistice şi edu­
del în minerit. dere, în înţelegere şi armo- • cative.
Şi iată că, după 10 luni nie. Iar rezultatele sînt bu­ EXPOZIŢIE CU PRODU5E
şi jumătate din acest an, ne. De la începutul anului DE PATISERIE
minerii de la Paroşeni îşi am dat peste plan 15 000
respectă cuvîntul. Ei au ex­ tone de cărbune. Comitetul orăşenesc al
;
tras suplimentar sarcinilor — L-aş completa pe Far femeilor Orăştle, in colabo­
bufetu­
rare
colectivul
cu
de plan mai mult de 9 000 zakas, subliniind rolul şefu­ La ferma • zoetefisiioă nr. 4 a U, S. Simeria lui „Lactor" din localitate,
tone de cărbune, au depăşit lui de brigadă şi anume de a organizat o expoziţie cu
planul la lucrările de pre­ a fi un foarte bun miner, un vinzare a preparatelor de
patiserie, produse tip „Gos­
gătiri cu aproape 200 ml, iar organizator priceput şi in­ Argumente care demonstrează podina" şi'mîncămri gătite.
fa lucrările de deschideri cu transigent, un cunoscător ol Deschisă in cadrul „Lunii
peste 500 ml. oamenilor, un om capabil şi preparatelor culinare", ex­
poziţia oferă peste 30 de
Căile prin care au fost onderat — era de părere că produefia de Şapte putea fi depăşită sortimente de produse.
obţinute aceste ' realizări, rigcrdierul llie Chîron, de la
metodele de muncă folosite, sectorul VIII investiţii ol I.M. Colectivul de muncă al xistă o depăşire de peste 200 levat este faptul că a sporit DUPĂ 28 DE ANI
posibilităţile de sporire con­ Vulcan. La sectorul nostru, fermei zootehnice nr. 4 din capete. \ şi producţia realizată pe cap DE MUNCĂ
tinuă a producţiei de cărbu­ indicaţiile pe care ni le-a Bîrcea Mare, a I.A.S. Sime­ Datorită investiţiilor desti­ de animal. De asemenea, fa­ Ea clubul secţiei turnă­
ţă de sporul de creştere în
ne — toate le-au adus în dat secretarul general al ria, se înscrie cu o contribu­ nate fermei, în ultimii ani greutate, s-a înregistrat un torie de la C.S. Hunedoara,
l-au
de
tovarăşii
muncă
discuţie minerii de la Pa­ partidului, tovarăşul Nicolae ţie meritorie în realizarea s-au făcut paşi însemnaţi pe plus de 14 tone faţă de pre­ sărbătorit cu toată căldura
roşeni în cadrul dialogului Ceauşescu, cînd ne-a vizitat indicatorilor de plan, în spe­ calea modernizării, mccani- vederile planului. pe colegul lor, turnătorul
mina şi galeria în care lu­ zîndu-se mulsul, adăpatul, formator Gheorghe Knuff.
pe care l-au purtat zilele cial a producţiei marfă a u- preparatul furajelor şi eva­ Comparativ cu sarcinile de Flori, felicitări, urări de
trecute, la clubul muncito­ crez, sînt respectate întoc­ nităţii. Edificator în acest cuarea dejecţiilor. Ca urma­ plan la zi. ferma a înregistrat viaţă lungă şi sănătate i
resc, cu ortacii lor de la mai. Aşa s-a reuşit ca toate sens este faptul că, pînă a- re, s-a ridicat simţitor pro­ însă o restanţă la produc- s-au transmis din inimă ©-
mina Vulcan. Şefi de briga­ cele 5 brigăzi de investiţii cum, de la ferma amintită ductivitatea muncii, norma N. TiRCOB înului care aproape trei de­
cenii
la
datorie,
a
fost
dă, maiştri şi ingineri, se­ DUMITRU GHEONEA s-au livrat la fondul de stat de îngrijire ajungînd la 38 muncind cu pasiune şi dă­
cretarii comitetelor de partid peste 1 100 000 1 lapte, iar la capete vaci ia un îngrijitor. ruire. (I.- VLAD, ziarist co­
şi ai comitetelor de sindicat, (Continuare în pag. a 2-a) efectivul total de bovine e- In acelaşi timp, demn de re­ (Coniinuarc în pag. a 2-a) laborator).
Reporteri ai ziarului, în rond de noapte Consfătuire pe tema „Formarea
Orele .de muncă să fie şi ore de veghe» »ui stil de muncă propriu
de împlinire exemplară a sarcinilor al preşedintelui, al întregului
Secţiile C.S. Hunedoara, • — Is necăjit. Avem ne­ este un fel de a zice. Pen­ de pretenţios,- de buna lui consiliu al oamenilor muncii"
mai cu seamă cele cu foc voie de o presiune Ia abur tru că direct nu merge. funcţionare depinde • „via­
continuu, 'sînt un fel do de cel puţin 3-4 atmosfere. Ceri centrala secţiei, apoi ţa" marilor cuptoare în Ieri a avut loc la Deva vistei „Munca de joartid".
„zi veşnică", fără amurg Nu vine. Am dat telefoa­ a furnalelor de „1000", apoi care se plămădeşte oţelul, o consfătuire orgaiiizată Lucrările consfătuirii au
sau noapte. Ba chiar am ne, âm intervenit. în zadar vine tonul de oraş, apoi... a altor agregate siderurgice de Comitetul judeţean de fost conduse de tovarăşul
zice că noaptea aici e mai — ne spune. în rest, tre­ nu răspunde solicitatul... în plină funcţiune şi la partid şi redacţia revistei Teodor Haş, prim-secretar
tare lumina decît în mie­ burile merg bine... Noroc că treaba merge bi­ ceas de noapte. „Munca de partid", pe te­ al Comitetului judeţean de
zul zilei. Marile şi com­ — Din conducerea sec­ rna „Formarea unui stil de partid, preşedintele Comi­
plexele agregate respiră ţiei cine a intrat pe poartă muncă propriu al preşedin­ tetului executiv al Consi­
trepidant prin toate fibrele Prin secfSiie C. S. Hunedoara în noaptea asta ? — între­ telui, al întregului consiliu liului popular judeţean.
lor. Alături şi pe întregul băm. al oamenilor muncii". La dezbateri au partici­
flux tehnologic muncesc şi Aflăm că nu-i nimeni. I La consfătuire au parti­ pat tovarăşii: Ionel Cîn-
veghează, cu matură chib­ cipat secretari ai organiza­ dea, secretar al Comitetu­
zuinţă, oamenii Hunedoarei •— Din conducerea secţiei ne, oamenii maistrului Co­ Subinginerul Dumitru Pă- ţiilor de partid din între­ lui do partid al C.S. Hune­
—■ sidorurgiştii, pentru ca este cineva prezent? — în­ şoveanu muncesc, veghea­ tru conduc^ întregul pro­ prinderile industriale ale doara, Nicolae Andrei, se­
totul să se desfăşoare co­ trebăm. Aşa, prin rotaţie, ză, îşi îndeplinesc îndatori­ ces de fabricare a oxigenu­ judeţului, care sînt şi pre­ cretar al Comitetului de
rect, normal, metronomic... eventual, fac şi dînşii nişte rile. Dar de legături tele­ lui. Vrem să schimbăm şedinţi ai consiliilor oame­ partid al I.M. Orăştie, loan.
DISTILABIA DE GU­ ronduri de noapte ? Parcă fonice prompta este totuşi două vorbe cu cineva din nilor muncii, directori de Răţulescu, secretar al Co­
DRON : Procesul muncii de sînt asemenea sarcini, obli­ mare nevoie... conducerea secţiei. Centra- întreprinderi, alte cadre cu mitetului de partid al I.M.
noapte îl conduce maistrul gaţii chiar... FABRICA DE OXIGEN: munci de răspundere, acti­ Paroşeni, Victor Almăşan,
vişti de partid, ai organi­
Iosif Coşoveanu, pe caţe-1 ' Cum răspunsul nu vine, Tovarăşa Georgeta Toma, GH. I. NEGREA zaţiilor de masă şi ob­ secretar al Comitetului de
găsim destul de greu, „pier­ sunăm telefonic acasă la lucrătoare la pază,.îşi exer­ S. IONESCU şteşti. A luat, de asemenea, partid al U.U.M.R. Crişcior,
dut" printre agregatele sec­ şeful secţiei, inginerul cită conştiincios îndatoriri­ parte tovarăşul Paul Rado-
ţiei. Gheprgij^ $Jarosin. Sunăm le. Obiectivul este deosebit (Continuare în pag. a 2-a) van, redactor şef al re­ (Continuare în pag, a 3-«î