Page 54 - Drumul_socialismului_1978_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

O întrebare pentru conducerea şantierului T.C.M.M. Deva: Aspiraţia spre
După mai bine de 10 înregistrează I.M.C. Deva,
r
luni de muncă din acest Trustul I.A.S., I.C. Oră.ş- unitate etalon L l
an, judeţul nostru, in an­ tie, I.C.M. Simcria, I.M.
samblul său, se prezintă Orăştie, I.P.N.C. Orăştie, Totuşi, cînd aveţi de gînd să terminaţi
cu economii la consumul I.M.M.It. Simcria, „Mar­ (Urmare din pag.J) 1G,00 1
16.05 a
de energie electrică, eco­ mura" Simeria, F.P.N.C. apartamentele pentru minerii Certejultri ? 16,33 C
nomii care se ridică la Mintia, I.M. Hunedoara şi să-şi depăşească lună de lu­ 17.05 F
b
2 775 MWh. Dar privind alţii. nă planul. 17.20 H
atent tabloul, unităţilor La polul, opus, la cate­ Anul acesta, 40 de apar­ mai cu seamă zidari, dul­ cerea- şantierului T.C.M.M. Alţi şefi de brigadă, între rj
economice ale judeţului, goria slabi gospodari în tamente trebuie puse la gheri, izolatori, instalatori, Deva are datoria şi obliga­ care Bakos Mihai şi Ioan t<
mari consumatoare de e- folosirea energiei electri­ dispoziţia a 40 de familii mozaicari. ţia să-i pună capăt. Punc­ Grigorescu, de la I.M. Pa­ 17,40 C
ţe
nergie electrică, mai des­ ce repartizate, se înscriu: de mineri de la Certej. (în — Cer de multă vreme tul de lucru de la Certej roşeni, Dumitru Sănăujeanu 17,55 C
prindem o idee. Anume C.M. Valea Jiului, cu o paranteză fie spus, ele tre­ izolatori, zidari, precum şi este de multă vreme ne­ şi Szabo Balozs, de la I.M. 18,15 1
R
că în timp ce unii, adică depăşire a consumului de buiau predate încă din a- zgură, tîmplărie. Uitaţi-vă, glijat. Meseriaşii care se Vulcan, au evidenţiat cu m
cei care se gospodăresc peste 1 200 MWh într-o nul trecut, dar termenele aici sînt comenzile întoc­ solicită aici, nu se trimit. competenţă importanţa me­ di
bine, închid „robinetele" singură lună ! Urmează au fost decalate pentru 31 mite de mine. Cele mai Dar se trimit zugravi mulţi canizării lucrărilor miniere, S]
(o
risipei, alţii, slabii gospo­ I.U.M. Petroşani, cu 433 decembrie a.c.). Vor fi pre­ multe nu au fost luate în care n-au ce face... Şeful faptul că o serie de maşini 15.30 T(
dari, risipesc energia e~ MWh consumaţi în plus, date, oare ? seamă. După cărămidă am lotului, Laurenţiu Taşcu, şi utilaje moderne, de înalt 19,50 Li
loctrică în mod îngrijoră­ Tracţiunea C.F.R., cu 105 n-a dat demult pe la Cer­ randament •— cum sînt com- 00
20,00 Ol
tor. Dacă n-ar exista a- MWh, apoi „Avicola" tej, ca să nu mai vorbim lexele mecanizate şi com- 20,55 FU
ceste consumuri peste co­ Mintia, întreprinderea de Toate obiectivele de investiţii scadente de conducerea şantierului... Cinele de tăiere şi încărcare do
tele stabilite, judeţul nos­ industrializare a cărnii î.n 1978—să. intre la termen in funcţiune! 40 de familii de mineri mecanică, cărucioarele de Dr
tru ar fi unul din­ Deva, întreprinderea de din Certej aşteaptă să se perforat şi maşinile de în­ 22.05 Mi
22.20 Tc
tre judeţele frunta- industrializare a laptelui — După cum sc munceş­ umblat personal zile în şir. mute în apartamentele blo­ cărcat pneumatice şi elec­ 22.30 In«
te, nu sînt nici un fel de Abia am făcut rost. Nu cului. Consiliul popular co­ trice, maşinile automate de lui
siperanţe — ne spunea to­ vom putea termina şi munal a organizat partici­ transport multicablu pe ver­
varăşul Constantin Cotar, preda blocul la timp parea lor, ca viitori loca­ ticală şi covoarele de cauciuc
primarul comunei Certeju — sublinia necăjit maistrul tari, la muncă în sprijinul — au schimbat radical teh­
0 cerinţă imperioasă în faţa fiecărui colectiv de Sus, Deşi blocul este ri­ Constantin Voica, care con­ constructorilor. Cei mai nologiile clasice de lucru,
dicat, nu i s-a făout încă duce acest punct de lucru. mulţi au executat deja zeci asigurînd uşurarea muncii BUCU
de muncă, in faţa fiecăruia dintre noi izolaţia, aşa că ploaia a pă­ La Certej am stat de vor­ de ore. Dar vin la bloc şi oamenilor şi sporirea pro­ VlioproRi
ducţiei de cărbune. Dar pro
truns (noroc că n-a plouat bă cu mulţi muncitori con­ n-au ce face. Tot din cau­ Radiojui
în ultima vreme — n.n.) în structori. Au dreptate cînd za neglijenţei cu care este movarea noului, a progresu­ presei ;
diilor; 9
lui tehnic în abataje trebuie
planşeu şi pereţi. De luni
mmm\ energiei electrice îşi manifestă nemulţumi­ tratat punctul de lucru de precedată de pregătirea te­ 9,05 KAf
de zile solicităm materiale
rea. Vor să muncească în
rilor; 10
la Certej.
izolatoare, muncitori izola­ acord global, dar normato- Punem în faţa conduce­ meinică a cadrelor la toate 10 0.5 Rai
10
lor ;
nivelurile — de la jpineri şi
tori. Nu găsim înţelegere
Bunii gospodari economisesc, la conducerea şantieru­ rul şantierului nu dă pe la rii şantierului T.C.M.M. De­ brigadieri pînă la maiştri şi 11.00 Ba
ei ; vor să se încadreze în
va starea total nelalocul ei
Avanpro
lui T.C.M.M. Deva. Pen­ grafice, să cîştige mai bine, pe care am întîlnit-o la ingineri — apreciau în cu- 12.00 Bu
44
iar „mină spartă risipeşte ! tru a rezolva această pro­ dar n-au materiale trebui­ Certej, pe şantierul de lo­ vîntul lor ing. Ioan Beser- nostru ;
Din co
blemă, mai mult decît ma­ toare pentru a lucra ddn cuinţe, o stare .negativă man, director tehnic la I.M. ră de \
joră, aoută, se cer concen­ plin. Este o situaţie ieşită unicat pe şantierele jude­ Paroşeni şi ing. Ioan Raho- 13.00 De
Tclinic-c
trate măcar acum forţe, dip. comun, căreia condu­ ţului ! GH. I. NEGREA veanu, de la I.M. Vulcan. In jurnal ;
şe pe ţară în privinţa Simeria, I.P.E.G. Deva, această direcţie se impune con ornice
economisirii energiei elec­ Fabrica de încălţăminte mai mult interes din partea solistice ;
trice. Şi, continuând ideea, Hunedoara şi alţii. Sînt tuturor brigadierilor şi maiş­ ştiri ; 17!
17.30 Co.l
se conturează o conclu­ unităţi care adeseori în­ trilor. : 1 populara
zie : în acele unităţi în registrează minusuri şi în Apreci nd că aii la I.M. 20.00 Tcz
E scris f
care se munceşte organi­ realizarea sarcinilor de Paroşeni, cît şi- la I.M. Vul­ 21.00 nuli
zat, sarcinile de plan şi plan. can se poate munci mai bi­ Reflexele
angajamentele asumate în — Organele de control ne, că cele două mine veci­ Cadenţe
ne pot ajunge la un numitor
întrecerea socialistă sînt ale I.R.E. Deva — arăta comun al hărniciei şi succe­ într-o oi
stop muz
îndeplinite exemplar, se tovarăşul inginer Petre T1MIŞO
fac şi economii la con­ Stanciu, şeful comparti­ selor în muncă, unii partici­ lualitatca
sumul de energie electri mentului F.E.E. al între­ panţi la schimbul de expe­ nia azi;
r
muzicii u
că, în timp ce acolo unde prinderii — vor continua rienţă au formulat chemări 18.30 Inse
planul nu se îndeplineşte, să acţioneze, în lumina la întrecere către ortacii lor ţării : soi
poporul
sau se lucrează în asalt, de la alte sectoare sau din năzuinţele
alte brigăzi.
sînt depăşite cu regula­ indicaţiilor date, pentru p cadenţei
Cei chemaţi la întrecere
ritate şi consumurile de ca toţi consumatorii să se au fost de acord cu „provo­ Medalion
energie electrică. încadreze în repartiţii, să tistul Pa
realizeze economii la e- carea", deşi în abatajele Coordonai
Iată, faţă în faţă, gos­ nergia electrică. Vom în­ celor două unităţi miniere se mijloacele
podari... gospodari : între­ desfăşoară o pasionantă în­ losite din
bilul gosr
prinderea „Victoria" Că- treprinde controale deca- trecere nemărturisită între ţă maxim
lan economiseşte într-o dale la marii consuma­ brigăzi şi sectoare, pe care şoara. Nn
„ritmul"
lu-
este
Acesta
singură lună, octombrie, tori, vom conlucra mai crului pe şantierul de lo­ o animă continuu tonele de nomicc li
1 407 MWh, iar de la în­ strîns cu comisiile ener­ Notă Mu se poate organiza maihine cuinţe din Certeju de Sus, cărbune date peste plan, dar icctaţi —
treprinder
ceputul anului are o eco­ getice existente în între­ la orele 10,30—11,00. Cu un o impulsionează şi nereali- în atenţii
asemenea
ritm,
nu-i
do
nomie de peste 7 000 prinderi, la urmărirea şi transportul muncitorilor la I.M. Barza? mirare -că restanţele se a- zările unor formaţii de prinderea
Arad — j
MWh energie electrică. sprijinirea acţiunilor de După cum sc ştie, trans­ care a asigurat că va sesi­ cumulează... lucru. gătirc a •
la
portul
serviciu
acasă
Aceasta, în condiţiile cînd prevenire a risipei de e- al oamenilor muncii şi de Ia za autobaza de cele intîm- Foto : VIRGIL ONOIU citori, n
plate. Dar, surpriză : in a-
sarcinile de plan şi an­ neegie electrică. I.M. Barza este asigurat prin cceaşi zi, ia înapoiere, nu a 19,30—20,00
gajamentele sînt îndepli­ Este de datoria noastră, cursele Sn convenţie de fost planificat autobuz, iar Argumente care demonstrează
nite şi depăşite exemplar. a fiecăruia, ca la locu­ la Autobaza Brad. Pînă marţi dimineaţa autobuzul ce
trebuia să plece la 6,10 din
aici totul este Sn regulă, dar
Colectivul de muncă al rile de muncă, acasă, ori­ pe unele trasee autobaza a- staţia Gura Girzii cu oame­
C.S. Hunedoara a econo­ unde ne aflăm, să nu în­ sigură transportul muncito­ nii nu sosise nici la 6,35. De ci producţia de lapte putea
fost
sesizat
a
data
aceasta
misit de la începutul a- găduim să se risipească rilor cu multă Sntirzicre faţă impiegatul de mişcare de la DEVA :
de program sau deloc. Exem­
(Patria);
nului mai bine de 3 100 fără folos energia electri­ plificăm : sîmbătă, 4 noiem­ coloana muncitori-convenţie fi depăşită nă (Arta)
MWh, de asemenea în că, să facem ca peste tot brie, la ducere, autobuzul de a autobazei, care motiva lip­ Fiul Feţei
la Gura Gîrzil nu a venit,
sa autobuzelor de pe traseu
condiţiile cînd şi-a depă­ să se statornicească spi­ luni, G noiembrie, acelaşi au­ prin numărul mic de maşini (Urmare din pag. 1) tiv al fermei. între acestea Elibera ree
— seriile
şit substanţial planul de ritul de economisire, de tobuz a venit cu o intîrzie- în stare de funcţionare ce le amintim exemplul oferit de ţie specia
producţie la oţel, fontă, buni gospodari. rc de 35 minute. Aceste stări au la această oră in parcul ţia marfă de poşte 1000 bl comunistul Constantin Gri- PETiioşr
oamenii
totuşi
Şi
do fapt au fost aduse la cu­
propriu.
laminate, cocs, aglomerat. noştinţă luni, in jurul orei ce au de făcut ? lapte. Era pe deplin posibil govaş, care de la lotul de a- picătura i
Podul (7
Economii înseninate mai G. IGNAT prînzuiui, responsabilului de AL. JURCA însă ca în loc de restanţe, nimale pe care il îngrijeşte dăruiesc
la Barza cu transportul na­ a obţinut, pînă acum, peste publica) ;
vetiştilor, Nicolae Marincscu, ziarist colaborator la această dată ferma să se
prezinte cu depăşiri ia indi­ 114 000 1 lapte (revenind a- meu — •
catorul respectiv. De ce nu proape 4100 1 pe cap de. ral) ; VU
ştart (Mi
s-a înfăptuit această posibi­ vacă), faţă de 95 200 1 cit a N isA : U
litate ? Unul din motive avut planificat' pe întregul
(Urinare din pag. 1) zbîrnîie aproape neîntre­ an. Pentru eforturile depuse rul) ; PE
Orele de muncă să rupt. Voci cînd mai tari, l-am desprins din dialogul merită laude şi îngrijitorii dii. munţ
ANINOAS
lista de serviciu ne repe­ cînd mai domoale, cheamă, purtnt cu economistul fer­ Vasile Ciobanu, Paraschiva tru drage
mei, Ştefan Gberman. El se
de, solicită amănunte din... stăruie, solicită. Pentru ca referă la faptul că nu s-a şi Constantin Albotă, Con­ URICANI
biografia noastră. fie şi ore de veghe întregul proces de muncă realizat planul ia efectivul stantin Vişan şi alţii. Spre şi nu fa'
BRAD : (
— In caz de urgenţă, la. din mar.ele combinat să mediu furajat cu 15 capete, deosebire de ei, ceilalţi în­ (Steaua r
o fabrică de oxigen se poa­ tiţi. N-au dat prin atelier paraţie. Celelalte funcţio­ decurgă norpial, fără între­ nefăcîndu-se trecerile prevă­ grijitori mai ales cei de la lo­ ZA : Dra
turile de vaci unde fluctua­
te întîmpla, ce faceţi ? — de multe nopţi... nează în plin. Va fi o ruperi, într-un ritm con­ zute din prăsila proprie Ia ţia este ridicată, se al'iă cu terea ta
TIE : Un
întrebăm. ' O.S.M. II.: Cea mai noapte record pentru noi, stant bun. această categorie. realizările undeva la jumă­ tat — set
— Apelez la dispeceratul scurtă • şarjă, ca durată, a pentru secţie. O noapte de muncă, aşa Pe de altă parte, medicul tatea celor înregistrate de Trei fraţi
căra); GE
pe combinat, mă descurc dat-o c cili pa lui Gheorghe DISPECERATUL C.S. cum sînt mai toate nopţile veterinar Elisabeta Feneş îngrijitorii •Situaţi pe locuri gloriei (C
ue-a- spus că nu s-a înde­
cumva — ne spune Dumi­ Bărbuş, de la cuptorul 1. HUNEDOARA} De servi­ Hunedoarei. La posturi, si- plinit nici planul de fătări, fruntaşe în întrecerea socia­ HAŢEG:
tru Pătru. în 7,50 orc. O şarjă de oţel ciu, dispecerii Viorel Clej indicele de natalitate fiind listă. argintii (1
Lăudabilă atitudinea de pentru barajul de la Rîu şi Oliviu Munteanu, derurgişti harnici, exigenţi cu 5 la sută sub cel stabilit. Este notabilă — după cum Genglema
Cinlă per
răspundere faţă de marile Mare-Retezat. — Totul decurge normal şi ordonaţi în tot ce fac. Fără a minimaliza cu nimic am desprins şi din relatările de cult
agregate ce produc oxigen — Ce fel de. noapte este — ne spun cei doi. Diri Conştiinţa datoriei este eforturile depuse pentru îm­ maistrului Florea Bula —, prinţesei
preocuparea pentru asigura­
şi-l trimit spre cuptoare şi aceasta ? — îl întrebăm pe secţii avem veşti „bune. O- prezentă aici, odată cu ei. bunătăţirea reproducţiei şi rea bazei furajere, ferma RIA : C
(Mureşul)
furnale. Dar de-a lungul dispecerul Constantin Gugu. ţelarii, furnaliştii, cei de Dar rondul nostru a evi­ selecţiei animalelor, nu pot avînd depozitate peste 6 500 kan, tigri
nopţii şi cineva din condu-_ la cocserie şi laminoare, denţiat şi unele cerinţe, pe fi trecute cu vederea defi­ tone nutreţuri suculente. A- mina) ; C
cienţele care s-au manifestat
cere ar fi dator să mai’ •— Ca şi altele. Totul cer într-una tot ce au tre-, care le punem în faţa co­ sub acest aspect. Faptul că portui mecanizatorilor Ion cere tîrzi
treacă pe aici... merge bine. Doar fontă buinţă. mitetului de partid şi con­ Apostol. Constantin Gagiu şi
în anul viitor ferma va tre­
SECŢIA MECANICA I: n-avem cîtă trebuie. Furna­ într-adevăr, telefoanele ducerii combinatului. bui să obţină o creştere cu Isidor Lăcătuş a fost hotă­
Doi maiştri, Ioan Sasu şi lul 7 este în reparaţie, însă cel puţin 15 procente a na­ râtor la strîngerea furaîelor.
Important de amintit este că
Gheorghe Georgescu, con­ cuptoarele celelalte merg talităţii la bovine faţă de se acordă o atenţie sporită TRAGERE
duc activitatea strungari­ în plin — ne răspunde. • Este de datoria tovarăşilor din conducerile sec­ realizările din acest an im­ gospodăririi judicioase a nu­ DIN 15 x:
lor, frezorilor, rabotorilor în caz de ceva ne­ ţiilor şi uzinelor ca, prin rotaţie, să fie şi noaptea pre­ pune o grijă deosebită, în- treţurilor, administrării lor Exlragcr
din schimbul de noapte. Se prevăzut, ce faceţi ? zenţi printre muncitori, să vegheze la buna funcţio­ cepînd de la şeful fermei şi numai sub formă preparată 3, 34, 33.
Extrager
munceşte la finalizarea li­ — Apelez la şeful secţiei nare a agregatelor, să dea asistenţa tehnică necesară. pînă la ultimul îngrijitor, în hrana animalelor. Toate 40, 2, 42,
nei comenzi urgente şi deo­ sau ia directorul uzinei. • Ofiţerul de serviciu pe combinat să fie cunoscut, Denlru ca la fiecare lot de măsurile şi preocupările tre­ Fond
sebit de pretenţioase pen­ Am legături telefonice di­ cel puţin cu numele, iar conducătorii procesului de animale montele, gestaţiile buie însă să se materialize­ 917 575 lei.
şi fătările să se desfăşoare
muncă din secţii să ştie cum pot lua legătură di­
tru reparaţia capitală a recte cu ei. rectă cu el. • Secţiile cu un grad ridicat de pericu­ în cele mai bune condiţii, ze în sporuri de lapte si
furnalului 7. Gheorghe La cuptoare, oţelarii, cu lozitate (fabrica de oxigen, distilăria de gudron etc.) evitînd orice pierdere de carne !
Trecerea la calculul pro­
Pîrăilă, Nagy Alexandru, feţele încinse, îşi fac pe să aibă legături telefonice directe cu factorii răspun­ produşi. Dealtfel, materiali­ ducţiei nete şi în I.A.S. — V»
Constantin Gheorghiu, Pe­ deplin datoria. Sînt în zători* • Comitetul de partid şi Consiliul oamenilor zarea intenţiei de a construi aşa cum a subliniat secreta­
tru Gabor, alţi tovarăşi schimb echipele lui Emil muncii din C.S. Hunedoara să-şi stabilească un pro­ o creşă pentru viţei în ca­ rul general al partidului, to­ Timpul
ziua de 16
de-ai lor, muncesc cu toată Bighiu, Constantin Enache, gram concret de acţiune pe timp de noapte, în vederea drul fermei constituie o mă­ varăşul Nicolae Ceauşescu — mea se m
dăruirea pentru ca mîine Iordache Barbu, Teodor mai bunei cuprinderi şi supravegheri a procesului de sură care ar asigura real­ obligă conducerile fermelor chisu cu c
furnalul ăă aibă piesa tre­ Fiţu, Ion Greou. Schimbul muncă. Este numai în folosul îndeplinirii exemplare mente o îmbunătăţire a ac­ şi unităţilor să acţioneze c- lat va b
buitoare, să pornească la este condus de subingine- tivităţii. Sînt şi alte argu­ nergic pentru aplicarea teh­ in general
timp. In vremea asta tova­ rul Ioan Onciu, care preci­ a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în mente care pledează in fa­ nologiilor înaintate. pentru rile minim
voarea intensificării preocu­
între —5
înlăturarea risipei şi reduce­
răşii din conducerea aces­ zează : întrecerea socialistă de către destoinicul colectiv de pării pentru valorificarea de­ rea cheltuielilor de produc­ cele maxi:
siderurgişti din combinat.
tea secţii se odihnesc lini.ş- Cu&luâtii 5 este în re­ plină a potenţialului produc­ ţie. grade.