Page 57 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 57
Proletari din toafe tarile, unifică!
ANUL XXX
NR. 6 513
VINERI,
17 NOIEMBRIE
1978
JUiiETUL HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
Vizita de prietenie a tovarăşului l.V. CALAM
Şi-A ÎNDEPLINIT PLANUL
Nicolae Ceauşescu In Republica Al CINCINALULUI
PE TREI ANI
Colectivul sLScrurglştHor
Socialistă Federativi iugoslavia -pUrut sarcinile de plan a-
cte la l.V. Călău şl-a îivtle-
feronîe primilor trei ani a!
Plecarea i Sosirea la Belgrad cincinalului. La » noiem
brie a.c., îşi vor realiza şi
angajamentele asumate In
din Joi dimineaţa, a început România şi Republica So întrecerea socialistă pe a-
cest an. Iie la începutul a-
viizita de prietenie în Iugo cialistă Federativă Iugosla nulul şl pînă la zi s-a în
Capitală slavia a tovarăşului Nicolae via, în folosul ambelor registrat o depăşire de 30
Ceauşescu, secretar gene
la
lei
producţia
milioane
noastre popoare, al cauzei
ral al. Partidului Comunist socialismului, păcii şi înţe mărfi, şi de 13,5 milioane
Joi dimineaţa, tovarăşul Român, preşedintele Repu legerii în lume. lei la producea netă, iar
Nicolae Ceauşescu, secretar blicii Socialiste România, ...Aeroportul „Beorrad" cheltuielile la 1000 lei pro
general al Partidului Co întreprinsă la invitaţia to întîmpină pe înalţii Aii ai ducţie marfă au fost redu
munist Român, preşedinte varăşului Iosip Broz Tito, poporului român In ţinută se cn 3,22 lei. în fruntea
le Republicii Socialiste preşedintele Republicii So de sărbătoare. La coborîrea întrecerii socialiste se află Comunistul Scurtu Victor şef de echipă do electricieni —
România, a plecat într-o cialiste Federative Iugo din avionul preziden colectivele de muncă do la fruntaş in Întrecere — se preocupă ou deosebită pricepere
vizită de prietenie în Iugo slavia, preşedintele Uniunii ţial, tovarăşul Nicolae secţiile furnale şi turnăto de funcţionarea instalaţiei ce deserveşte cauperele furnalului
slavia, la invitaţia tovară Comuniştilor din Iugosla Ceauşescu a fost salutat, rii. nr. 3 ca şl a celorlalte furnale.
şului Iosip Broz Tito, pre via. în numele preşedintelui lo- Foto : N. NEGRU
şedintele Republicii Socia Eveniment politic de o sip Broz Tito, de Stane Do-
liste Federative Iugoslavia, deosebită însemnătate, vi lanţ, secretarul Prezidiului
preşedintele Uniunii Comu zita tovarăşului Nicolae Comitetului Central al U- Climatul de muncă responsabilă —
niştilor din Iugoslavia. Ceauşescu în ţara vecină şi niumi Comuniştilor din
Tovarăşul Nicolae prietenă, convorbirile cu Iugoslavia, care i-a urat
Ceauşescu este însoţit în tovarăşul Iosip Broz Tito, un călduros bun-venit pe factor determinant în sporirea
această vizită de tovarăşii se înscriu oa o nouă con pămîntul Iugoslaviei prie
Manea Mănescu, membru tribuţie, de cea mai mare tene. producţiei de cărbune
al Comitetului Politic E- importanţă la dezvoltarea Un grup de pionieri au
xecutiv al C.C. al P.C.R., pe multiple planuri a rela oferit flori tovarăşului
■prim-ministru al guvernu ţiilor de strînsă colaborare Nicolae Ceauşescu. Colectivul de mineri de partid, sindicat şi U.T.C., a stanţială a transportului,
lui, Virgii Trofin, membru dintre Partidul Comunist De la aeroport, tovarăşul La I.M. Dîlja se află în consiliului oamenilor mun aerajului, a exploatării, în
al Comitetului Politic E- Român şi Uniunea Comu Nicolae Ceauşescu S-a în- plină ascensiune în efortul cii, pentru, că, în viziunea treţinerii şi reparării utila
xeeutiv al C.C. ai P.C.R. pentru îndeplinirea sarci comuniştilor de aici, atmo jelor. Paralel cu aceste
niştilor din Iugoslavia, din
viceprim-xninistru al guver tre Republica Socialistă (Continucire în pag. a 4-a} nilor de plan şi obţine re sfera de muncă şi răspun măsuri membrii comitetului
nului, Ştefan Andrei, mem zultate din ce în ce mai dere n.u vine de undeva de partid, toţi comuniştii
bru supleant al Comitetului Începerea convorbirilor bune. Aceste realizări sînt dinafară, ci se construieşte din conducerea minei ne-am
Politic Executiv al C.C. mai vizibile de la jumăta pas cu pas. Cum ? întîlnit zilnic cu minerii.
al P.C.R., ministrul aface tea anului încoace. In tri Le-am explicat deschis sta
rilor externe. oficiate mestrul al treilea pla rea de lucruri, faptul că
La plecare, pe aeroportul nul la extracţia căr ia 1. HI. D i l j a traversăm o perioadă mai
Otopeni, tovarăşul Nicolae La Palatul Alb de pe lor din Iugoslavia, desfă bunelui a fost depă grea, ce măsuri întreprin
Ceauşescu a fost condus de Dedinie, din Belgrad, au şurarea construcţiei socia şit cu 12 la sută, s-au de dem şi că se cere din par
tovarăşa Elena Ceauşescu, început, joi, 16 noiembrie, liste în cele două ţări, dez păşit pentru prima oară tea tuturor un efort sporit
de alţi tovarăşi din condu convorbirile oficiale în voltarea, pe multiple pla după mulţi ani, toţi indi Ne răspund cîţiva oa pentru ieşirea din impas.
cerea de partid şi de stat. tre tovarăşul Nicolae nuri, a relaţiilor româno- catorii de plan; La jumă meni implicaţi nemijlocit N-am ocolit nimic, subli
în acest proces :
Numeroşi bucureşteni ve Ceauşescu, secretar gene iugoslave, precum şi în le tatea lunii noiembrie pla niind în nenumărate rîn-
niţi la aeroport au salutat ral al Partidului Comunist nul este depăşit pe- mină Ing. Ion Vasilescu : — duri faptul că de efortul
cu 6 la sută.
cu însufleţire pe secretarul Român, preşedintele Repu gătură cu probleme actua După părerea noastră, ca conjugat al întregului co
le ale vieţii politice inter
să dispui de o atmosferă
în tot ce s-a acumulat
general al partidului, care blicii Socialiste România, naţionale, ale mişcării co bun pe aceste planuri se bună de lucru trebuie să-i lectiv depind şi realizarea
a răspuns eu prie tenie şi tovarăşul Iosip Broz muniste şi muncitoreşti. află încorporat organic şi pui o temelie solidă, ma planului şi a cîştigurilor
aclamaţiilor şi uratelor Tito, preşedintele Republi La convorbiri participă eficient un climat ele mun terială. Nu se poate vorbi noastre.
mulţimii. Ei au dat glas, cii Socialiste Federative membrii celor două dele că sănătos, de răspundere abstract despre aceste lu N-a trecut prea multă
Iugoslavia, preşedintele U-
totodată, urării de succes niunii Comuniştilor din Iu gaţii. şi dăruire, de seriozitate, cruri. Înainte de toate, am vreme şi măsurile tehnico-
deplin pe care întregul goslavia. Convorbirile se desfăşoa disciplină şi ordine. Dar luat asemenea măsuri teh orgapizatorice şi politice
popea- o adresează tovară Convorbirile prilejuiesc ră într-o atmosferă de acest climat este saltul ca nice şi organizatorice care întreprinse au început să
litativ al unor acumulări
şului Nicolae Ceauşescu un larg şi aprofundat caldă prietenie, de înţele să asigure condiţii bu dea rezultate. Minerii au
schimb de păreri privind gere şi stimă reciprocă, ce sedimentate într-un timp ne de lucru pen CORNEL ARMEANU
,în vizita pe care o între
activitatea şi preocupările caracterizează relaţiile din nu prea îndelungat, prin- tru toate brigăzile, am
prinde în Republica Socia Partidului Comunist Ro tre partidele, ţările şi tr-o muncă tenace şi răb efectuat lucrări care au de
listă Federativă Iugoslavia. mân şi Uniunii Comunişti- popoarele noastre. dătoare a organizaţiilor de terminat îmbunătăţirea sub (Conlinuare în pag. a 2-a)
c
FURAJELE, pînă la ultimul 5 In Ţ-ara Zaranduiui, în a- NONAl UNITAR R0 mm 194-4 încoace, s-au dăruit jj
5 cest perimetru al molilor iF^mRE^IOTlWW fără preget împlinirii idea- «
iutilor şi năzuinfelor fier- f
kilogram ““transportate şi * crfşeni, încărcat de istorie binţi ale maselor, care se J
5 şi legendă şi fără egal în
I frumuseţe, ideea de înnoi- Sîl înfăptuiesc cu fiecare zi, in |
depozitate grabnic > re vine de departe, de pa anii construcţiei noastre so- «■
ji sie veacuri. Vine de atunci, cialrste, sub conducerea |j
*. de demult, de crud oamenii Oraşul Brad—la vremea Partidului Comunist Român. s
la fermele zootehnice! | locurilor scormoneau rn a- 9 Ne aflăm, aşadar, la
* pole Caşului după nisipul Brad, intr-anul dintre ora- "
Convorbire cu ing. ILIS BUFNEA, ji aurifer, pentru care îndurau împlinirilor socialiste şele căruia localnicii vor |
preşedintele Consiliului iniercooperafist Toîeşîi ' foamete, umilinţă şi tero-a- să-i dea strălucirea unei a- J
J re. Documentele vremii, aii- parcă şi azi în fiecare casă inimile tuturor acelora care devăr-ale perle. Păşim pe j.
— Se cunoaşte faptul că tehnică a cooperativei agri \ tea cîte se mai păstrează, de moţ şi în fiecare pialrâ au sosit - venind pe jos străzile sale înguste, curate, \
în iarna trecută unele coo cole din Toteşti avînd ca J grăiesc elocvent despre sia- cu nume de eroi ai luptei J
perative agricole din Con temă asigurarea bazei fu | rea de atunci a molilor şi de aici, aşa cum se poate din Ţara Zaranduiui — la pentru independenţă şi uni- (j
x
siliul intercooperatist To- rajere şi gospodărirea judi s despre conflictele lor cu citi şi pe un monument de Alba lulia, în acel memo re : Horia, Cloşca, Crişan, .
teşti au întîmpinat serioa cioasă a nutreţurilor, au S slăpînirea. Şi nu fără te- la Mesteacăn, de unde s-a rabil 1 Decembrie 1918, Avram lancu, Bălcescu ş.a. |
se greutăţi în privinţa fu fost stabilite măsuri chib ; mei, moţii repetau cu năduf aprins sdnteia răscoalei lui pentru ca împreună, cu cei Şi nu mai e in Brad acea s
rajării animalelor datorită zuite menite să conducă — { versurile unui rapsod inspi- Horia, Cloşca şi Crişan, din peste o sulă de mii de ro linişte patriarhală de de- |
faptului că nu au trans în spiritul cerinţelor for J ral ai timpului: „Munţii anul 1784 : „Aici a fost a- mâni, maghiari, secui, saşi mult. E cîntec sprinţar de “
portat din vreme întreaga mulate de secretarul gene noştri aur poartă,/ Noi cer- runcată prima sâminfă a să hotărască marele act ai înnoire, adiere de simfo- s
cantitate- de fînuri şi nu ral al partidului, tovarăşul ( Şim din poartă-n poartă". dezrobirii naţionale şi so Unirii Transilvaniei cu nie creatoare, e împlinire Jj
şi-au asigurat cantităţile Nicolae Ceauşescu — la ciale a poporului român". România. Mărturii scrise şi
stabilite de nutreţuri. Ce îmbunătăţirea întregii acti Ideea de unire la moţi Unirea a vibrat în inima verbale se alia şi azi la Te- diurnă a năzuinţelor gene- a
măsuri aţi întreprins pen vităţi desfăşurate în secto Js-a rostii* cu mare forfă în molilor şi prin glasul lui bea, prin glasul patriotului raţiilor de ieri pentru uni- '
tru ca asemenea situâţii să rul zootehnic, să asigure • anul 1600, cind'Mihai Vi- Nicolae Bălcescu, şi el oas Toader Dragoşa. re, pentru traiul îri armonie jj
nu se mai repete şi în a- înfăptuirea obiectivelor ce î feazui, în ■drumul său pete a! Bradului, in anul De atunci, laolaltă cu în şi bună înţelegere al tutu- 1
ceastă iarnă ? ne revin din programul ju I către Viena a trecui prin revoluţiei burghe-zb-demo- tregul popor, moţii au luptat tor acelora care trăiesc şi jj
— Pornind de la defi deţean de dezvoltare a zoo * Brad — aşezare de primă erotice din 1848, pentru un cu incrîncenare împotriva muncesc pe aceste locuri de |
cienţele manifestate, la re tehniei. Deoarece şi în a- I importantă in comitatul de dialog cu fraţii din Transil Germaniei fasciste, pentru istorie şi legendă, de pre- '
centa analiză a activităţii ceastă toamnă la unele coo- I atunci al Jărti Zaranduiui. vania, cu tribunul şi priete libertate naţională, împo- faceri socialiste.
sectorului zootehnic făcută nul său, Avram lancu. trivcfc^exploatării, pentru DUMITRU GHEONEA
ia nivelul consiliului inter- Diseutie consemnată d* j Ecoul unirii de alunei a Şl mai aproape de noi dreptafâ&şi progres social.
cooperatist, prilej eu care N. TI8COB I Transilvaniei cu Moidova şi în timp, ideea de unire la * Iar după aceea, de ia Eli
s-a realizat şi un schimb jj Ţara Românească răsună moţi a răsunai puternic in berarea de la 23 August (Confirmară în pag. a 2-a) '
de experienţă la ferma zoo (Continuare în pag. a 2-aJ ţţ jştmmf * «cocor r tgsm a amar i axam r ama t
