Page 58 - Drumul_socialismului_1978_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 54

vremea împlinirilor socialiste
Climatul de muncă

responsabilă - factor
S,00 Telcşci
10.00 Tclecir
(Urmare din pag. 1) mmim: dul
Arta, cultura determinant în sporirea Sidney
ieşire"
— Veniţi să vedeţi — ne ^1978*3 11,15 Un ta
ndeamnă tovarăşul Loghin invăţămintul — în proape
Dineş, prim-sec retor al producţiei de cărbune 16.00 Telex;
Comitetului orăşenesc de continuă dezvoltare 16.05 Curs
ceză;
partid Brad, primarul ora­ (Urmare din pag. 1) — în mod deschis, ferm 1,6,35 Teleşc<
şului. Să vedeţi şi să po­ • In Brad şi în locali­ şi perseverent. Acum un 17.00 Emisiu
germar
vestiţi celor care nu cu­ Verticalele progresului tăţile din perimetru func­ căpătat încredere în cu- an aveam în sala dc apel 19.00 RezuIU
nosc, că Bradul nu mai e ţionează azi 21 şcoli ge­ vintul nostru, pentru a un afiş mare care cuprin­ loto;
ce-a fost, şi nu va mai fi . economic nerale, 2 licee de specia­ avea acoperire în fapte. A- dea 149 de oameni vizaţi 19.05 Viaţa i
ce este. lată, aici, în cen­ litate, o şcoală profesio­ ceaşta i-a determinat nu să Ti se desfacă contractul 19.20 1001 d«
19.30 Tclejui
tru : au dispărut casele nală — toate însumînd numai să lucreze mai bi­ de muncă pentru abateri 19,50 La ord
insalubre, au apărut blo­ • In anul 1944 oraşul ste 3 000 de apartamente. circa 5 300 de elevi şi ne, mai disciplinat, dar şi repetate de la disciplina conomi
misim
curi cu apartamente mo­ Brad avea 5 500 de locui­ • Angajamentul oraşului 225 de cadre didactice. să ia poziţie combativă fa­ muncitorească. S-a lucrat nergia
derne, confortabile, spaţii tori. Azi are peste 24 000 la producţia industrială în 9 La dispoziţia oame­ ţă de cei care nu înţele­ apoi cu fiecare om, în bri­ 19,55 Român
comerciale cu tot ceea ce de locuitori, dintre care acest cincinal este ' de 223 nilor muncii din centrul geau să se încadreze în găzi, în adunări ale grupe­ idcalur
ii trebuie azi unui om peste jumătate sînt femei. urban al Ţării Zarandului disciplină. Era un semn că lor sindicale, iar cu comu­ 1918—19
citoare
pentru muncă şi pentru • Producţia industrială a milioane lei. Planul pe pri­ stau o casă de cultură, ordinea se impune treptat niştii — în adunările or­ — puri
viaţa sa. Priviţi cum aera­ oraşului a crescut în ultimii mii trei ani ai cincinalului un club muncitoresc, 6 că­ şi sigur. Aşa am început ganizaţiilor de bază. Cea înalte
porului
tă oamenii, casele lor, 20 de ani într-un ritm me­ a fost îndeplinit deja, esti- mine culturale, 50 biblio­ trimestrul al treilea al a- mai mare parte dintre ei 20.30 Film :
străzile. E mulţumire şi mîndu-se ca pînă la fine­ teci (cu peste 100 000 de nului şi l-am încheiat lu­ s-au îndreptat, alţii au fost tul va
bucurie azi in Jara Za- diu anual de 14—15 la le anului să fie realizată volume şi 8 000 de citi­ nă de lună cu bine, cu de­ sancţionaţi. întărirea ordi­ ră TV
studiou
randufui. Preocupările mă­ sută. tori anual), 2 cinemato­ păşiri de plan. nii şi disciplinei a devenit 22.00 Muzeul
grafe.
runte, împovărătoare ale • Aceste locuri de isto­ o producţie suplimentară pe ® Cele 9 creşe, grădi­ începuse reverimentul problemă principală a or­ artă;
oamenilor de pe aici au rie au beneficiat, jn anii cei trei ani de 167 milioa­ niţe şi cămine găzduiesc aşteptat de întreaga colec­ ganizaţiilor de bază,. a în­ 22.20 Telejui
dispărui. Le-au luat locul socialismului, de un apre­ ne lei, cincinalul urmînd a tivitate. Minerul şef dd tregului colectiv.
noi profesii şi îndeletniciri, ciabil volum de investiţii, fi îndeplinit cu aproape 6 zilnic 800 de copii, nu­ brigadă Vasile Blag ne Po de altă parte, pe unii
o industrie modernă, înflo­ mărul total al copiilor
din care s-au construit pe­ luni mai devreme. din Brad fiind azi de spune : Pentru noi toţi din maiştri cu mentalităţi în­
ritoare. Mii de oameni lu­ frontal a fost o surpriză vechite i-am schimbat din
crează în condiţii de mun­ 6 000, adică mai mult de- să ne pomenim că într-o funcţii, iar în locul lor BUCURE.?
că dintre cele mai bune cît întreaga populaţie a dimineaţă a ’ intrat, odată . am pus mineri şefi de bri­ dioprogrami
ia I.M. Barza şi U.U.M.R. oraşului din anul 1944. cu noi în mină şi directo­ găzi, oameni de nădejde, Radiojurnal
• Pe raza oraşului ac­
Cri şei or, ia E.M. Jebea şi tivează 102 formaţii artis­ rul. A mai venit şi ingine­ cu obligaţia ca în trei and presei ; 8,10
diilor; 9,00 ]
uzina de preparare, la tice, cuprinzînd un număr ra Radu. Au lucrat amîn- să-şi completeze studiile. 9.05 Răspun
secţiile de mobilă şi cea Indici ai bunăsfării generale de peste 2 000 de artişti doi alături de noi tot şu­ Această încredere am acor­ rilor; 10,oo 1
de umbrele, la centrala amatori. In prima ediţie dat-o uneor mineri des­ 10,30 Sănâta
folk ; 11,00 1
de lermolicare sau la aui a Festivalului naţional tul. De la alţi mineri am toinici ca Mihai Cosma, 11.05 Corul
tobaza de transporturi au­ • Din cei 24 de mii de milioane lei, urmînd ca la „Cîntarea României", ora­ aflat că aproape la toate Constantin Crăciun, Vasile dioteleviziun
premieră Ri
to, pe şantierele de con-' locuitori" ai oraşului şi ai finele cincinalului actual şul Brad a fost prezent abatajele au lucrat ingi­ Dul, Vasile Moise şi alto­ Buletin dc
strucţii şi ia noua secţie localităţilor limitrofe, peste să ajungă la 284,2 milioa­ cu 45 de formaţii artis­ neri, subingineri, şefi de ra. Prin aceasta am întărit comoara fol
de şlefuit pietre semipre- 15 mii sînt încadraţi în ne lei, iar în 1985 Ia 344 tice, totalizînd peste 1 500 birouri şi de compartimen­ atît asistenţa tehnică în a- 12,35 Melodii
fioase, în multe alte locuri. muncă, ponderea (60 la su­ milioane lei. de artişti amatori şi obţi- te, secretarul comitetului bataje, cîţ şi disciplina. gardo şi Ma:
Student-club
— Cine sini brăden-ii de tă), deţinînd-o minerii. • Reţeaua sanitară a o- nînd mai multe distincţii de partid, preşedintele sin­ Astfel, atmosfere de lucru jurnal ; 16,2(
azi ? Cum trăiesc ? o Retribuţia medie luna­ raşului Brad cuprinde azi prin : fanfara minerilor, dicatului, secretarul U.T.C., s-a primenit, s-a însănăto­ eojiomicc ; 1
— Sini urmaşii moţilor ră a personalului muncitor un spital, un sanatoriu corul de cameră „Cantile­ toate cadrele de conducere şit spre binele întregului ladă — muzi
Buletin de
de ieri şi părinţii moţilor de aici este de 2 200 lei, T.B.C., un staţionar, o po­ na”, taraful Casei de cOl- au făcut acelaşi lucrn colectiv. ILşti îndrăgi
de mline. Pentru că ei au faţă de 1 700 lei în anul liclinică, 3 dispensare, toa­ tură din Brad, brigada ar­ Surpriza minerului nu Intr-adevăr, organizaţia populară ; 1
fost şi vor rămine aici, pe 1975, iar în minerit ea este te deservite de 59 de me­ tistică a Oficiului P.T.T.R. era, de fapt, o surpriză, ci de partid a pornit în a- trie ; 18,00 O
păminturile strămoşilor de 2 800 lei pe lună. dici şi 256 cadre medii de o In oraş a luat fiinţă expresia unui stil nou de ceastă muncă de la încre­ Tezaur fol<
de şezătoare
noştri. Muncesc acolo • Dacă în anul 1975 vo­ specialitate. o interesantă revistă lite- muncă, materializarea u- derea în capacitatea oame­ ta economic
unde este nevoie. Şi mun­ lumul desfacerilor de măr­ • in perioada 1976—1980 rar-artiştică vorbită — nor acţiuni unitare, bine nilor de a depăşi greutăţi­ denţe sonor
cesc bine. Ei au schim­ furi prin comerţul socialist pentru oamenii muncii din „Agora". Pe lîngă Casa de gîndite, de comitetul de le, în resorturile lor de într-o oră ;
stop muzica
bat din temelii ţaţa ora­ era de 191,7 milioane lei, Brad se vor construi peste cultură orăşenească Brad partid şi consibul oameni­ voinţă şi a trata întreaga
şului. Ei au raportat, pri­ în acest an el este de 245 1 000 de apartamente. funcţionează cenaclul li­ lor muncii, prin consulta­ problematică a ordinii şi T1MIŞOAR
mii în judeţ, îndeplinirea terar „Goorge Coşbuc". rea întregului colectiv şi disciplinei de pe această Uialitatca rai
nia azi : B;
înainte de termen a ■ sar­ cu acceptul unanim al ă- poziţie. Şi, rezultatele bu­ ape — rad:
cinilor de plan pe primii cesluia, aplicarea fermă a Vasile Bogd.
trei ani ai cincinalului. Cu măsurilor privitoare la în­ ne ce se dobîndesc de pa­ că de jazz;
tru luni la. I.M. Dîlja pro­
gure de mie
toţii se bucură din plin, tărirea ordinii şi discipli­ bează valabilitatea unei dc limba r<
laolaltă, de binefacerile nei. astfel de orientări., Sînt 18,40 Clntă
socialismului, in land Îm­ — Tovarăşe director, ca martorele cele mai convin­ chestrci pop
na“ din Ha:
pliniri fireşti ale idealuri­ membru al comitetului de gătoare că munca tenace Revista som
lor de unire ale înainta­ partid, cum apreciaţi că se cu oamenii, exemplul per­ tică : afirn
şilor noştri, Care sînt a- ocupă organizaţiile de sonal al comuniştilor au ciaiisto — tr
fesională,
ceste împliniri ? Liberta­ partid de problematica în­ şansele cele mai mari de to-rie a prof
tea, in primul rînd, drep­ tăririi disciplinei ? izbîndă. comunistului
tul de a fi stăpini pe sprijinul cel<
ceea ce au, pe ceea ce ză în învăţăi
1£
ideologic;
fac, pe ceea ce gîndese. muzicală.
Nu e puţin. Ce gindesc ? Intr-o zi — 110 tone porumb
Să trăiască şi mai bine,
să ■ aibă şi mai multă în­ la Ionelul de stat
destulare în case, să-şi
crească în linişte şi pace Ziua de 15 noiembrie s-a fan, Ion Jurj, Ion Rentca,
DEVA : In:
copiii, să-i facă oameni încheiat cu un bilanţ rod­ Emil Mureşan, Ion Oprea,. (Patria); Un
de omenie in această ţa­ nic pentru cooperatorii din I.conţin Mihai şi Ion Tro- nă (Arta) ;
cu
şoferul
ră de omenie. Şi au toa<te Romos. Pe lingă alte acti­ san, împreună Stoieoi, au Fiul Feţei Pal
vităţi, aici a fost organiza­
Aurel
C.A.P.,
condiţiile pentru aceasta. tă acţiunea de transporta­ transportat in contul obli­ Eliberarea o
— seriile 1-1
Partidul Comunist Român re a recoltei dc porumb lâ gaţiilor faţă de F.N.C. 110 ţie specială (
in
le este îndreptar în toa­ fondul dc stat, singură contul tone porumb, reprezentind PETROŞANI:
F.N.C.
Intr-o
zi,
te, călăuză in acţiune. mecanizatorii Auguştin Şte­ întreaga cantitate stabilită. picătura de r
Podul (7 Nc
N<nvl centru al oraşului Brad. Foto : VIRGIL ONOIU dăruiesc un
publica) ; LI
i'— serii
ral)' ; Ultimu
trol —, seriil
Furajele, pînă la ultimul kilogram - transportate toresc) ; VU!
rul
ins
din
ANGAJAMENTUL ANUAL nctă este de 4 503 000 lei, iar lioane lei ciţ, prevedea anga­ resc); LONE.
ÎNDEPLINIT productivitatea muncii este jamentul pe acest an. Aceas­ New York -
cu aproape 1,5 Ia sută mai ta, ca urmare a reducerii şi depozitate grabnic la fermele zootehnice! (Minerul) ; P
mare decil prevedea angaja­ cana din mu
Angrenat cu toată răspun­ cheltuielilor .la 1 000 Ici cu resc) ; ANIN
mentul.
derea în întrecerea pentru 2,7 Iei şi a cheltuielilor mate­ Sarmizegetusa, care şi-au doarie pen
(Muncitoresc)
îndeplinirea angajamentelor riale sub nivelul celor pla­ (Urmare din pag. 1) ca, pînă la data de 25 no­ Magazinul d<
asumate pe 1978, colectivul PESTE 5 MILIOANE LEI nificate. In această perioadă iembrie a.c., toate coope­ îndeplinit eu peste 50 de Noiembrie) ;
de oameni ai muncii de la BENEFICII SUPLIMENTARE s-au redus substanţial con­ perative agricole au mai rativele agricole, cu excep­ zile mai devreme preve­ torul Poenar
IJVI.M.R. Simcria acţionează rămas cantităţi apreciabile ţia celor din Clopotiva şi derile anuale. La C.A.P. şie) ; ORAŞ'I
sumurile dc cocs, feroaliaje,
cu energie şi abnegaţie pen­ Obţinerea unei productivi­ de furaje în cîmp, în spe­ Rîu de Mori, să finalizeze Toteşti, Rîu de Mori, Ciula prea îndepă
combustibil convenţional, e- I-U (Patria)
tru mai buna organizare a tăţi a muncii mai înalte şi cial de fîn, am stabilit să acţiunea amintită. De men­ Mare şi Clopotiva s-au a-
nergie electrică, iar produc­ vacanţă (Fln<
producţiei şi a muncii, pro- realizarea produselor cu chel- organizăm o decadă a ţionat faptul că întreaga cumulat unele restanţe ca­ GIU-BAI : )
tivitatea muncii a fost cu
transportului nutreţurilor cantitate de coceni de po­ re trebuie grabnic recupe­ tră (Casa de
mult superioară celei plani­ la fermele de animale, an- ŢEG : Gen
Ş x v i v - x - : - : : - . « ficate. rumb se află depozitată la rate. Iernatul animalelor, (Popular) ; B
Ultimul trimestru — etapă gajînd importanţe forţe în locurile de consum. îm­ sub aspectul pregătirii adă­ na — seriile
E atît de ap:
realizarea acestei acţiuni.
hotărîtoare pentru realizarea CU PLANUL REALIZAT IN In scopul evitării oricărei preună cu Consiliul popu­ posturilor, nu ridică nici o (Casa de cult
lar comunal Rîu de Mori
excepţia
cu
problemă,
Iul prinţesei ,
PROCENT DE 125 LA SUTĂ risipe şi gospodăririi judi- ne vom preocupa ca şi la MERIA: Urrr
planului şi a au -cioase a bazei furajere, în­ cele două unităţi care mai C.A.P. Rîu de Mori, unde nă (Mureşul)
se acţionează pentru darea
tem brie (Luiti
Forestierii de la parchetul treaga cantitate de nutre­ au de transportat cantităţi în folosinţă a unui nou A dispărut o
„Hireaacu" al exploatării fo­ ţuri- transportată şi depozi­ rul) ; GHEL/i
restiere Hunedoara, raportea­ tată este dată în primir.e mai mari de furaje să fie saivan. Ca preocupări prio­ re tirzie (Mij
movarea progresului tehnic, tuieli inferioare celo-r planîr ză îndeplinirea planului de intensificate eforturile în ritare ale tuturor factori­
folosirea cu indici înalţi, a u- ficate, este dovada bunei : prodHCţic la zi in procent tle şefilor de ferme, care răs­ vederea evitării pierderi­ lor răspunzători dc soarta
lilajelor, reducerea consumu­ gospodăriri şi auto gestiuni. 125 la şuţi. produse fjzicc pund nemijlocit* de modul lor cantitative şi calitative
această realizare înseamnă, cura sînt întocmite 5i JţSJŞ- îndeplinirii planului afe­
rilor de materiale şi a chel­ Asemenea calităţi întruneşte
depăşiri simţitoare Tă jn'-rfi- din producţie. rent sectorului zootehnic a-
tuielilor pc unitate tle pro T şi colectivul de la I.V. Călan mentele : lemn de foc,,lemn pectote raţiile pentru fle­
dus. Activitatea rodnică des­ care, militîml cu înalţă res­ rotund de fag, fag ji&oaîtt care specii! şi categorie Cu: — Cu ce sarcini sînt con- mintesc: gospodărirea cu Timpul pro
făşurată s-a concretizat în? ponsabilitate muncitpTească pentru cej;ţjp2ă, Tobdc pentru animale. fruniaţi lucrătorii din zoo­ chibzuinţă a furajelor, res­ J7 noiembrie
tr-uii nou şi important suc­ pentru traducerea în viaţa a «Joitge, lemn rotund şi despi­ — Care este eficienţa tehnie în perioada urmă­ pectarea programului de menţine r®ÎC
mult
acope
ces : onorarea exemplară a hotăririlor Plenarei G.C. al cat.- Intre muncitorii fores­ măsurilor întreprinse pînă toare ? lucru în ferme, ridicarea suna rlab. T<
angajamentelor luate în între­ P.C.R. din 22—23 martie a.c., tieri care sc remarcă zi de acum ? .— Cum este şi firesc, o- nivelului de pregătire po­ fl cuprinsă r
cerea socialistă pe acest an. a indicaţiilor date de secretar zi în muncă, se numără Au­ — Cu ajutorul mijloace­ biectivul central îl consti­ litică şi profesională a în­ —3 şl 2, iar !
şi 5 grade.
I>a producţia globală, anga­ rul general al partidului, to­ rel Ştefănescu, .Romulus Dră- lor de ’ transport proprii tuie îndeplinirea indicato­ grijitorilor dc animale pen­ Local §e Va
jamentul a fost depăşit cu varăşul Nicolao Ceauşescu, a goi. Ghcorghc* Dânilă, Vasile (autocamioane, remorci şi rilor de plan. Cooperative­ tru ca din primele luni)
pro
Timpul
peste 4,5 milioane lei, iar la reuşit să realizeze un bene­ Aioanei, Ghcorghe şi Neculai atelaje), cooperativele agri­ le agricole au realizat e- ale anului 1979 să îndepli­ 18 şi 19 noiei
producţia marfă cu 2,2 mi­ ficiu suplimentar dc aproape Drilea, Goslică Văcaru. (AKON cole reuşesc să depoziteze fectivele de animale plani­ nim în cele mai bune Con­ rece cu cer m
lioane. Depăşirea la producţia 5,3 milioane lei, faţă de 4 mi­ GATA, ziarist colabortaor). zilnic la fermele zootehni­ ficate’ iar la producţia de diţii. sarcinile ce ne revin Se vor semi
ce eîte 80—-90 tone fînuri, lapte marfă se detaşează din programul judeţean de slabe, izolate,
cală.
ceea ce va da posibilitatea fermele C.A.P. Ostrov .şi dezvoltare a zootehniei.