Page 59 - Drumul_socialismului_1978_11

VINERI, 17 NOIEMBRIE 1978 f*ag. 3

La Şcoala generală nr. 1 Deva
‘1
rUNB EFECTELE y
Laboratorul si cabinetul au superficîautăţ:i \
a: Ci- > Am fost sesizaţi de Io- \
actori"
r. „FărS călării din blocul 70 t
devenit, practic, săli de clasă din cartierul Bejan al De- '
ît dc a-
vei că marţi seara in pa
De cîteva zile, la Şcoala ei fiind destinat unei săli tru apartamente au ex- \
t>ă fran-
generală nr. 1 Deva, elevi de clasă. Acelaşi lucru l-a plodat radiatoarele, inun- \
din 12 clase, care frecven­ făcut şi colectivul secreta­ dind şi opărind ce au in- i
limba tau cursurile după-amiaza, riatului. Prin restrângerea tihnit in cale, Mergind pe '
şi-au modificat programul spaţiului destinat materia­
igcrii firul redamaţiei am des- \
pentru orele de dimineaţă. lului didactic, s-au mai caperit că blocul nu avea \
i-că; Practic, în prezent, din 29 creat două clase. Colabora­ recepţie definitivă pen- t
clase existente, 24 funcţio­ rea fructuoasă cu colecti-
ei in c- nează dimineaţa. O măsură ■ vul liceului pedagogie s-a tw că soluţia tehnică /
& econo- ou implicaţii directe în concretizat prin transfera­ aplicată la radiatoare nu /
imum c-
ă“; creşterea randamentului rea orelor de practică a e- ... era acceptată de unita- J
ilistă — şcolar, (cunoscîndu-se cît levelor în incinta acestei Iff tea de exploatare, ca şi i
lite de mare este acesta în pri­ unităţi, spaţiul respectiv de - mjţmy ş
sa mun- * llftii: feil din alte motive ce ţin de \
thhii ei mele ore ale zilei), a efi­ la şcoala generală nr. 1 m m
elor mai cienţei' procesului instruc- fiind amenajat în sală de caJitaiea muncii unor ţ
L ale po- tiv-educativ. clasă. Exemplele pot con­ constructori de la T.C.H. \
i;
„Sfirşi- Cum s-a reuşit ca, în a- tinua. Cert este că, prin Ieri, la orele 14, oamenii i
Premlc- celaşi spaţiu existent, 12 amenajările făcute, prin UU zimbet şi o prezentare civilizată a mărfii pc care vrei să o cumperi intilneşti dc
icfie a clase să-şi transfere cursu­ folosirea judicioasă a cabi­ fiecare dată la unitatea de chimicale il I.C.S.M. Industriale Hunedoara. încă aşteptau o soluţie la
oloneze; netelor, laboratoarelor, a o- problemă. O aşteptau în .
iilor de rile dimineaţa ? Cadrele di­
dactice de lă şcoală, con­ relor de practică şi educa­ frig. In acest' timp tehni- >
ducerea unităţii răspund ţie fizică, 12 clase pot func­ ÎN LUMINA CERINŢELOR CONFERINŢEI PE ŢARĂ A OAMENILOR denii de la T.C.H., I.P.H. ^
simplu : „Prin folosirea la ţiona cu cursuri de dimi­ şi G.I.G.C.L. căutau o sa- \
maximum a spaţiului de neaţă, creîndu-se, în ace­ MUNCII DIN COMERŢUL SOCIALIST :
care dispunem, prin utili­ laşi timp, garderobe pentru luţie pentru a înlătura e- ţ
zarea la întreaga lor ca­ elevi, un nou sediu al or­ lectele unei... 'soluţii de ţ
pacitate a laboratoarelor şi ganizaţiei pionierilor, un Ce se oferă consumatorului proiectare şi execuţie su- t
cabinetelor". cabinet metodic pentru cla­ ţ. perliciaJe. Vom reveni cu •
Desigur, în mare, acesta sele . I—IV etc. micul dejun în unităţile de o anchetă la această pro- )
este adevărul. Cabinetele şi După orele dc clasă, mul­
laboratoarele au devenit te dintre cadrele didactice alimentaţie publică? blemă pentru că superli- '
ale şcolii rămîn în unitate
săli de clasă, fără a le pentru ca, alături de pă­ ci oliţa tea, care a dace oa- V
schimba destinaţia, în ele rinţi, de reprezentanţii în­ menilor prejudicii, trebuie \
desfăşurîndu-se toate ore­ Nu sînt deloc puţini — tatea respectîndu-şi prin a- dra Puican, responsabila denunţată prompt. t
le din specialitatea pentru treprinderii patronatoare,. cum _s-ar crede la prima ceasta clasa ce i s-a alri- restaurantului „Dacia", tot
care sînt create. O vizită să pună umăr de nădejde vedere — cei ce servesc bult. din Petroşani — cinci, şase
în şcoală îţi dezvăluie, în­ la încheierea lucrărilor, la micul dejun în unităţile de Restaurantul „Lacto" de sau chiar mai multe sorti­
să, mult mai mult : iniţia­ reaşezarea noului program, alimentaţie publică, unii în pe strada Lenin din Deva mente de preparate culina­ mm
tiva, dorinţa colectivului înţelegînd rostul acestuia, mod frecvent, alţii ocazio­ este o unitate ce are mare re între care, firesc şi „spe­
implicaţiile sale în creşte­
de cadre didactice de a găsi rea randamentului şcolar, nal, şi în acest context tre­ bătaie de cap cu îndepli­ cialitatea casei"- — m'ărriă- V
modalităţi cît mai adecva­ colectivul de aici contribuie buie considerată necesita­ nirea sarcinilor Lunare de liguţă cu ochiuri. Meniul
te pentru îmbunătăţirea activ la finalizarea-amena­ tea ca restaurantele, cofe­ plan, deşi dispune de o mai cuprinde — de obicei
procesului de instruire şi jării spaţiilor nou create, tăriile, celelalte-.unităţi de bucătărie bine pusă ia — şuncă, brînză, iaurt, sa- SĂ VINĂ GEAMGIUL!... V
educare, conlucrarea strîn- seontînd, printr-o muncă alimentaţie publică care punct, de oameni calificaţi na, salam. Faptul că reuşim
să cu părinţii, cu întreprin­ atentă, responsabilă, la cla­ au obligaţia dje a pune la şi, eîndva, se bucura şi de să satifacem gusturile con­ in toate adăposturile J
derea patronatoare (I.P.E.G. să, în rezultate bune în dispoziţia celor interesaţi apreciere. Acum însă, se sumatorilor e atestat şi de din staţiile de autobuz \
Deva), introducerea unor procesul instructiv-educa- un sortiment cît mai bogat poate constata că numărul îndeplinirea şi depăşirea dintre Vulcan şi Lupeni l
forme moderne în activi­ tiv, în obţinerea unor locuri şi variat de preparate culi­ celor ce trec pragul unită­ planului de desfacere în geamurile sînt... de dome- 1
tate — rotirea, mişcarea e- fruntaşe la olimpiadele şco­ nare, să facă acest serviciu ţii în primele ore ale zi­ fiecare lună. niul trecutului. Parcă ci- 1
levilor dintr-o clasă în lare din trimestrul II, în La nivelul cerinţelor. lei, e din ce în ce mai mic. Din cele cîteva consta­
alta.” creşterea eficienţei întregii Poposim la restaurantul Dă ţe ? Explicaţia faptului tări se desprind concluzii neva anu-me le-a spart, \
bucată cu bucată, pînă i
Practic, cum s-au reali­ activităţi de pregătire şi „Perla CrişuLui" din Brad. stă în sărăcia preparatelor asupra cărora am vrea să la unul — cum se zice. )
zat cele 12 clase : sala pro­ formare a elevilor. Vasile Popa, responsabilul înscrise pe lista micului insistăm. în primul rînd, De fapt, le-a spart pină T
fesorală s-a mutat într-o localului, de care aparţine dejun. In multe zile ale se cere lărgirea sortimen­ la zero, adică absolut pe \
încăpere mai mică,'.spaţiul LUCIA LICIU şi linia cu autoservire, ne săptămînii aici nu se ser­ tului de preparate oferite.
spunea: vesc decît clasicele ochiuri Se observă — nu numai la toate. Dar nici organele i
— Avem un sortiment şi unt cu dulceaţă. Laptele unităţile la care ne-am re­ de ordine şi nici opinia ,
Notă Masuri eficiente, nu destul de divers, din care vine tîrziu la unitate, de ferit .cu observaţii critice publică n-au descoperii J
sau n-au luat atitudine, la )
consumatorii pot alege. De­
aceea, cafea nu se serveşte,
ci şi în altele — că, în
altfel, în ultima vreme,
mămăligă cu brînză -şi
principal, micul dejun se
vremea respectivă, faţă de \
negarea conţinutului rcclamafiiler! mai ales de cînd s-a des­ smîntînă se face rar, în bazează pe ouă. Sigur, oul răufăcători. In atare situa- i
chis restaurantul „Moţul",
schimb lacto-ul oferă un
este un aliment complex,
fie, acum este strict ne- ’
dar trebuie folosite şi pro­
care ne-a... luat un număr
bogat sortiment de conser­
de clienţi, ne străduim, ve de carne, cutii de pate dusele lactate,,, care oferă cesar ca, după trecerea \
Nu o dală am intervenit autocontrolului şi controlului ş.a.' prin aceste adăposturi a ţ
prin ziar pentru a determina tehnic de calitate pe tot mult să punem la dispozi­ posibilităţi pentru varieta­ spărgătorilor de geamuri, i
la întreprinderea do indus­ fluxul de fabricaţie". Ase­ ţia consumatorilor prepa­ — Ce oferiţi-azi, la 'mi­ te. In acest scop este nece­
trializarea laptelui Simeria menea măsuri, conducerea u- rate pentru, toate gusturile. cul dejun ? — am între­ sar ca aprovizionarea cu să treacă şi geamgiul, }
mai multă exigentă în pro­ mttăţii respective a mai pro­ Pentru că... e toamnă iar, 1
cesul tehnologic astfel ca in mis de fiecare dată de ctte Aceeaşi bună aprovizio­ bat-o pe o ospătară de la lapte, iaurt etc., să se facă
produse să nu se mai stre­ ori a fost sesizată eu astfel nare şi diversitate oferă şi restaurantul „Pârîngul" din cît se poate de devreme. e aproape iarnă şi prin
coare corpuri străine. Ase­ de fenomene. Şi totuşi ele restaurantul „Moţul", fapt Petroşani. Se cer utilizate, de aseme­ respectivele adăposturi,,, ţ
tăcere menea fenomene n-au înce­ continuă să se manifeste. De ce explică buna apreciere — Ce scrie-, în listă. nea, mai mult preparatele bate vintul hoinar peste i
îră vi- tat însă. Despre două din unde se vede că avem de a
)ARA : ele ne-au scris tovarăşii face nu cu măsuri eficiente de care . uinitatea — deşi în listă scrie : omletă cu mixte, combinaţii din mai pietonii care aşteaptă au- *
i/căra) ; Gheorghe Josceanu din Brad ci mai degrabă eu preocupări nouă — se ; bucură. In vi­ mazăre, ochiuri simple, caş­ multe alimente, prezente tobuzul. t
Praga şi Mesko Ladislau din Deva, pentru a dovedi „netemeini­ trinele de expunere ale li­ caval pane, ceai şi cafea cu nu o dată în expoziţiile o-
; Edi- Unul a găsit în borcanul cu cia" reclamaţiiior cetăţenilor.
:torul); iaurt o bucată > de tablă iar Ce netemcinlcie ? Să fiim se­ niei cu autoservire poţi lapte. O listă destul de cazionale de artă culinară. PETRU Şl EUGEN
ira şi altul un ciob. rioşi. Credeţi cumva că cetă­ găsi în fiecare dimineaţă,' subţirică dacă ţinem seama E drept, acestea necesită LIPSESC
nirea); După ce-şi exprimă con­ ţenii, cumpărători ai produ­ începînd de la telemea eu eă unitatea este de catego­ mai multă muncă decît ba-
; Iţi vingerea că e de necrezut selor dumneavoastră au măsline şi macaroane eu ria I şi, deci, dispune de naLele ochiuri, dar scopul
r (Rc- ca o bucată de tablă să vreun interes să vă compro­ . La Certeju de Sus, un k
Sohil- poală ajunge în borcan dar brînză, pînă la preparate posibilităţi mari, din toate urmărit fiind acela de a o- ’ lot al şantierului T.C.M.M. ^
lot al şantierului
[C\-. că cea cu ciobul ar putea fi mită activitatea introducînd pe bază de carne. De re­ punctele de vedere, pentru feri populaţiei un sortiment
e con­ reală, conducerea I.I.L. ne ei corpuri străine in borca­ marcat la această unitate, Deva construieşte. Încet
vin nci- asigură că „întreprinderea a nele ou iaurt ? a oferi pe tot parcursul zi­ cît mai variat de prepara­ cu poticniri, dar constru
Uorsa- luat măsuri pentru asigura­ condusă cu pricepere de lei un meniu bogat. te culinare specifice micu­
uncito- rea permanentă a controlu­ ’Nicolae Jurcă, şi progrese­ — Avem în fiecare dimi­ lui dejun, merită osteneala. ieste blocuri. Cei ma
Yorlc, lui Ia lampa de control, a TH. MĂRCUŞ le înregistrate în ce priveş­ neaţă la lima eu autoser­ mulţi oameni muncesc
i-n
: Cap- te servirea, curăţenia, uni­ vire /— ne spunea Alexan­ TRAIAN BONDOR mai cu seamă cind au şi .
incito- cu ce munci. Din cei 40 \
Ple-
■agoste de constructori insă, Csaki \
;ANI : Sala se umpluse cu oa­ se lase stăpînit de alcool, Eugen şi Petru Poenar i
taţi (7 meni ce muncesc în comerţ PARAZITISMUL ŞI BEŢIA — care se dovedeşte a fi un lipsesc nemotivat de la '
Doc- şi în cooperaţia meşteşu­ „prieten" periculos. In ca
la ro- r lucru. Recent, Eugen a fă- ’
pod gărească din Deva, de di­ „ANTICAMERA" INFRACŢIUNII zul lui Matei Itacoţi acest cut-a de oaie in 4 noiem- \
seriile ferite vîrste şi profesii. adevăr se confirmă şi ast­ brie, iar Petru in 8 no- l
•aţi in Ceea ce îi definea pe toţi fel omul, ear.e are acasă
ÎEOA- nuri materiale, unde i-ar mească pedeapsa pentru banii, a pătruns în raionul iembrie a.c. Lucrul la '
albas- era sobrietatea chipurilor trei copii de^ întreţinut, a bloc, şi aşa rămas în ur- ’
; HA- şi a privirilor, impusă de fi fost locul, ci la tăiatul faptele sale. de confecţii al magazinului ajuns să dea socoteală în
Jim momentul la care asistau. lacătelor. Intra în mici u- — Raeoţi Matei, recidi­ „Ulpia" unde, profitînd de faţa legii. mă, a inlîrziai şi mai mult. \
anda- nităţi de legume şi fructe, Vouă, Petre, şi Eugen, nu ţ
JUAN: Vocea procurorului era vist — se auzi vocea pro­ o clipă de neatenţie a lu­ Procesul îşi urmează vă pasă ?
icirea gravă, fermă : în unităţi aparţinînd curorului — se face vino­ crătoarelor, a îmbrăcat o cursul şi toţi din sală îi ur­
ibure- I.C.V.A., unde punea mîna vat de... haină şi a ieşit cu ea. Cî­ măresc dezbaterile cu aten­
; SI- — Dan Petru Doru, năs­ pe tot ce găsea. A ajuns ALE CUI SINT \
■ă vi- cut în anul 1955, este tri­ Fost miner la Ghelari, teva clipe mai apoi, o vin­ ţia maximă. Cînd li se dă
Sep- mis în judecată pentru ur­ pînă acolo îneît s-a lăco- un om de vîrstă mijlocie, dea cu 100 de lei unui in­ cuvîjntul, cei doi se căiesc.- BUNCARELE? \
UUC: mătoarele fapte... mit şi la cîţiva lei, iar divid. A băut de suta aceea Tardive şi gratuite regrete,
Mine- unde n-a găsit nici un ban, şi a in.trat iar la „Ulpia". căci legea noastră este u-
>arce- Privirile tuturor celor s-a mulţumit — cum s-a De cel puţin doi ani )
prezenţi s-au fixat pe chir întâmplat o dată — şi cu cî­ De data asta a Vrut s-o mană, este dreaptă şi toc­ de zile, lingă halta Peş- \
mai de aceea e necruţă­
pul tînăr al celui ce sta teva sticle goale de pepsi, ^şteargă" cu un costum, toare cu cei ce o nesoco­ tecrna zac trei buncăre ^
gîrbovit în picioare în faţa într-o perioadă relativ numai că ulciorul nu mer­ tesc. Cuvintele preşedinte­ metalice de marc copaci- (
întregii săli. Dan Petru Do­ scurtă de timp — după pri­ mai suferise o condamna­ ge de. multe ori la apă şi lui completului de judeca­ Late. Cine le-a adus şi cui
1
ru a fost prins, cu cîtya a fost condus la miliţie, tă sînt grave, sobre, cînd ii aparţin, n-am putut a-
centru timp în. ţU'Diă furînd diţi- ma condamnare — a reuşit re pentru furt. De ce fu­ în faţa instanţei, M. Raeoţi
1
. sa tr-Tiri chioşc de achiziţio­ să dea nibi mai mult nici ra ? Cum a spus-o singur susţine că nu el, oi băutu­ ammţă sentinţa : fla. Un lucru este cert.
r mai mai puţin de 10 asemenea în faţa instanţei — ea să-şi ra e vinovată de fapta din ••— în numele legii... Ele nu au căzut aici ca
al va nare a sticlelor şi borcane­ 2 septembrie şi de cele de Cei doi îşi pleacă cape­ o mană cerească, lără să
ra va lor. A fost condamnat la „găuri". O făcea ziua în a- facă rost de bani pentru tele şi-şi coboară umerii.
între muncă corecţionalâ, dar nu miaza mare, în pauza de băutură. Era un lucrător mai dinainte; că el cînd fie destinate unui anume
zero destul de bun la mină, nu­ bea, nu măi judecă. I-am Paraziţii, indivizii ce aten­ beneficiar. Tocmai aceas­
s-a prezentat la unitatea la prânz. A fost prins, evident, tează la integritatea avu­
cea- care urma s-o execute, ,cu concursul cetăţenilor mai că era „prieten" intim auzit pe mulţi susţinînd aşa. tului obştesc şi alţii ca ei, tă chestiune dorim s-o a-
continuînd să trăiască — municipiului şi acum cel cu alcoolul şi cînd minţile ceva. Or, a gîndi astfel e sînt trimişi după gratii, a- ffăm : ale cui sînt bun că-'
icntru el care era tinichigiu, me­ i se întunecau, nu mai ra­ absurd, cel puţin din două rele şi cit timp vor mai
Treme căruia i-ar fi stat foarte puncte de vedere;, şi anu­ colo unde le e locul. Legea
îoros. serie căutată — ca un pa­ bine la un banc de lucru, ţiona. Aşa s-a întîmplat şi e aspră, dar e lege, şi ea sta, de izbelişte ?
irnite razit. Adică, aşa cum zicea în ziua de 2 septembrie me ; nimeni nu-l obligă pe trebuie respectată.
ă lo- se afla sub acuzaţia de a.c. A băut în piaţa Devei, om să intre în crîşmă, iar
cineva, muncea el, dar nu J
în procesul creării de bu- hoţie, aşteptînd să-şi pri­ iar cînd i s-au terminat dacă intră, nu trebuie să B. TURDEANU