Page 6 - Drumul_socialismului_1978_11

DRUMUL SOCIALISMULUI N
Fag. 2

AURIREA STATULUI NATIONAL ROMÂN UNITAR economic i
cadran
Tele

16,(hi Telex;
întreaga recoltă Condiţia indispensabilă a realizării
16.05 Tcteşco;
16,35 Curs <1
17.05 La voia
pen
no
Partidul Comunist Român — organizatorul planului - un sprijin mai energic rli auto :
17 15 Melodii
Banat
şi conducătorul luptei poporului român fără pierderi în aprovizionarea cn materie primă
lor;
17.30 Pentru
ber, vă
pentru dreptate, libertate şi progresul patriei (Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) şesc şi trei dintre lucrătoa­ 17,45 Reportaj
Insulele
rele de bază de aici : Ele­
Aceeaşi nemulţumire o ma­ na Jude, Maria Popa II, Ana 18.05 Glorie i
Făurirea sfatului naţional declaraţie erau prevăzute partidul şi-a asumat misiu­ Abrudeanu. rultor !
unitar român, pecetluită prin reforme de mare importanţă: nea de a transforma socie­ realizarea arăturilor pentru nifestă şi maistrul losif Paş- — Asta-i situaţia — adau­ triotice;
hofărîrile Marii Adunări Na­ reforma agrară, statornicirea tatea românească într-o lu­ însămînjările de primăvară. ca, şeful secţiei vînat : „In gă şi tovarăşa Maria Brîn- 18,15 Corcspoi
ţeni trai
ţionale de la Alba lulia, din unui regim politic larg de­ me lipsită de exploatare, de­ Traian Suba, preşedintele general, producţia secţiei duşa. Nu negăm că n,u mai 18.30 Agendă
1 decembrie 1918, „a re­ mocratic, vot universal, di­ venind un factor dinamiza­ C.A.P. Lăpuşnic: „In unita-' noastre este axată pe con­ avem şi noi unele lipsuri şi ne­ rezumaţi
prezentat — după cum sub- rect şi secret, egalitate şi li­ tor al luptei maselor popu­ tea noastră a mai rămas de fecţii din blană Ş> vînat : hai­ ajunsuri - de organizare, de do fot
miercuri
i:n ază tovarăşul Nicolae bertate pentru toţi cetăţenii lare, capabil să conducă strîns şi înmagazinat recolta ne, gulere, pălării, căciuli, disciplină, de calitate chiar. ropene i
Ceauşescu, secretarul gene­ ţării, o legislaţie muncito­ masele spre atingerea ţeluri­ de porumb de pe aproape diverse produse din blănuri Dar cauza principală a res­ 19.05 Film sci
ral al partidului nostru — o rească care să asigure con­ lor istorice revendicate de 20 de hectare. Dispunem de de nurcă, nutrii, bizam etc. tanţelor acumulate de la în­ pii : Sir
adevărată piatră de hotar diţii mai bune de muncă şi marea majoritate a popu­ condiţii, ca, realizînd viteza Dor neaprovizionarea cu a- ceputul anului, slaba eficien­ rul;
în dezvoltarea României mo­ viaţă pentru masele popu­ laţiei ţării. Adînc ancorat în de lucru stabilită, în patru- ceastă materie primă din ţă a unităţii noastre pe cele 19.30 Telejum.
19,50 Ora line
derne". Actul de la 1 de­ lare. Numai parţial unele realităţile ţării noastre, Parti­ cinci zile şă finalizăm acţiu­ import a făcut să nu ne pu­ 10 luni, o constituie lipsa 20.40 Telcrecit
cembrie 1918, rod al luptei dintre aceste prevederi au dul Comunist Român a indi­ nea la care pînă acum s-au tem îndeplini nici planul fizic materiei prime. Slana I<
revoluţionare a maselor fost realizate. Astfel, refor­ cat metodele şi căile de so­ evidenţiat cooperatorii Elena şi nici pe cel valoric. în a- Car-e-s posibilităţile ieşirii 21.40 Meridian
populare de pe întreg cu­ ma agrară din 1921 n-a în­ luţionare a celor mai dificile Lifu, Maria Ciul, Graţiela ceastă situaţie, ne-am repro­ din impas ? şi dansu
prinsul ţării, a corespuns ne­ lăturat marea proprietate ; şi complexe probleme ridi­ Popa, Aurelia Moise şi alţii, filat activitatea pe confecţii — Unele le-am investigat 22,20 Telejum:
cesităţilor istorice ale dez­ reforma electorală nu avea cate de evoluţia societăţii in aceste zile vom începe, din piei indigene, însă nu şi le-am folosit deja — re­ 22.30 în<" idert
voltării poporului român, a un conţinut democratic ; în româneşti. Lupta revoluţio­ aşa cum am stabilit în pro­ realizăm valoare înaltă, aşa leva tovarăşul luliu Dicu, .uttlui.
reprezentat un moment de general, măsurile întreprinse nară şi munca desfăşurată gramul de măsuri pentru cum prevede planul. Colecti­ şeful biroului plan-dezvolta-
mare însemnătate în proce­ după 1918 nu satisfăceau as­ de poporul nostru sub con­ campania agricolă de toam­ vul se străduieşte să lucreze re. Mă refer la valorifica­
sul evoluţiei naţiunii şi sta­ piraţiile poporului român. ducerea Partidului Comunist nă, transportul celor 1 500 bine, transformarea cantită­ rea superioară a resurselor KAPI
ţii într-o nouă calitate, su­
tului român. Unirea a ridicat Nu s-au realizat nici prin­ Român şi-au găst ' îşi gă­ tone gunoi de grajd în cîmp, perioară devenind deviza de ovine, a deşeurilor, la
fertilizînd în primul rînd te­
pe o treaptă mai îqaltă co­ cipalele cereri ale organiza­ sesc întruchiparea , realită­ renurile destinate culturilor noastră cotidiană. diversificarea producţiei, prin
BUCUREŞTI
munitatea statornicită de-a ţiilor politice muncitoreşti : ţile României socialiste con­ de cartofi şi legume. Am ter­ Imperativul calităţii este crearea de noi modele şi dioprogramul
lungul vremurilor ..între, toate libertatea întrunirilor, dreptul temporane. Noua orînduire minat, de asemenea, recolta­ prezenţă cotidiană în fieca­ trecerea la confecţii din bla­ Radiojurnal;
ţinuturile locuite de români, de asociere, respectarea li­ a creat cadrul favorabil, co­ tul sfeclei furajere, cultură re secţie — prin vitrinele ca­ nă sintetică. Toate acestea presei; 8,10 C
rea! zînd cadrul naţional şi bertăţii individuale, fixarea munitatea reală de interese la care, prin aplicarea teh­ lităţii —, în conştiinţa fiecă­ însă nu pot acoperi minu­ (liilor; 9,00
ştiri; 10,00 Bu
social-economic favorabil salariilor, orelor şi condiţii­ a tuturor cetăţenilor, • fără nologiilor înaintate, am reu­ rei lucrătoare. In secţia sul mare de piei faţă de 10.05 In ritm)
dezvoltării mai rapide a for­ lor de muncă de către comi­ deosebire de naţionalitate, şit să obţinem, în medie, pe­ înnobilare, de unde pleacă necesarul de plan pe care Vicnci ; 10,25
ţelor de producţie, econo­ sii formate din delegaţi ai le-a asigurat concret şi ma­ ste 75 tone la hectar. materia primă minuţios pre­ l-am înregistrat de la în­ şlagărului ron
miei, ştiinţei şi culturii, pen­ sindicatelor muncitoreşti, asi­ terial drepturi şi posibilităţi Maria Moise, inginer şef gătită spre secţiile de con­ ceputul anului. Dacă îri a- Atlas folclorii
tin de ştiri ;
tru progresul accelerat al gurări sociale muncitoreşti, egale de afirmare şi dez­ Ia C.A.P. Ohaba. După ter­ fecţii, însăşi munca se înno­ ceste două luni — noiembrie premieră Rad
patriei noastre. în acelaşi asistenţă socială, impozit voltare. Astăzi, în strînsă u- minarea recoltării porumbu­ bilează. Maistorifa Silvia şi decembrie — vom primi Discoteca „U“
timp, momentul de acum 60 progresiv pe venituri şi a- nitafe, formînd marea fami­ lui, ne-am îndreptat atenţia Mocanu, secretara organiza­ piei, vom accelera produc­ de ştiri; 12,05
no:
folclorului
de ani a însemnat unificarea vere, despărţirea bisericii de lie a Româmei socialiste, po­ spre efectuarea arăturilor de ţiei de bază din secţie, în­ ţia pentru a recupera cît la 1 la 3 ;
pe scară naţională a miş­ stat, egalitatea în drepturi porul român şi naţionalităţile toamnă, lucrare realizată pî­ drumă direct munca, pentru mai mult din restanţele acu­ club ; 16,00
16,25 Coordon
cării muncitoreşti şi revolu­ între femei şi bărbaţi, gra­ conlocuitoare acţionează u- nă acum pe 60 la sută din ca nici un defect să nu se mulate. ce; 16,40 Ins ti
ţionare, a tuturor forţelor tuitatea învăfămîntului, inter­ măr la umăr pentru înflori­ suprafeţele planificate. în producă în frumoasa şi im­ Zilele trecute, la „Vidra" lice ; 17,00 Bu
politice înaintate, creînd con­ zicerea exploatării muncii rea şi progresul patriei noas­ privinţa fertilizărilor, am sta­ portanta activitate a lucră­ Orăştie a avut loc o analiză 17.05 Opinia j
diţii propice de dezvoltare copiilor, deplina egalitate în tre. bilit să aplicăm îngrăşămin­ toarelor de aici. „Cea mai minuţioasă a stadiului ac­ Orele scrii :
politică; 18,15 V
luptei de clasă a proletaria­ drgptur'i . a naţionalităţilor Sub conducerea înţeleaptă te organice pe toată supra­ mică neatenţie poate duce la tual de îndeplinire a planu­ ştiinţifică; 19,00
tului şi ţărănimii, a forţe­ conlocuitoare cu poporul ro­ a încercatului nostru partid, faţa destinată culturii de un defect, care ar însemna lui anual, în urma căreia au reportaje — in
lor progresiste. mân. victoria socialismului la ora­ cartofi, jumătate din conţi rabat de la calitate, materie fost stabilite 6 serie de mă­ Străbună vatr:
românesc ; 20,:
Dar, datorită existenţei re­ Crearea, in anul 1921, a şe şi sate a creat condiţiile tatea de gunoi fiind deja primă irosită sau deşeu. Şi suri privind redresarea grab­ tricolor unire;
gimului bazat pe exploata­ Partidului Comunist Român a obiective pentru afirmarea transportată în cîmp. Deoa­ noi am putea lucra mai nică a acestei situaţii cu to- de ştiri; 21,t
re, perspectivele deschise de însemnat o cotitură istorică plenară a fiinţei naţionale a rece recoltele obţinute în mult şi mai bine, dacă am ' tul nemulfumifoare. Discu- timpului; 21,15
21,35 Ansambli
realizarea unităţii statale nu numai în dezvoltarea poporului român, pentru în­ acest an nu ne mulţumesc, primi ritmic materia primă tînd cu tovarăşa ing. Elena Porumbescu“ (
nu au putut fi fructificate în mişcării muncitoreşti, ci şi florirea şi dezvoltarea mul­ sîntem hotărîfi să înlăturăm necesară şi în sortimentele Giban, de la serviciul tehnic 22,00 O zi inii
interesul maselor populare. în viaţa întregului nostru tilaterală a naţiunii noastre neajunsurile care s-au mani­ corespunzătoare. Toate lu­ al Centralei industriale a Jazz forum; 2
ştiri;
de
0,
La Alba lulia, în cunoscuta popor. încă de la început, socialiste. . festat. crătoarele noastre nutresc a- pielăriei, cauciucului şi în­ stop nur,-'sal
ceasfă convingere, au aceas­ călţămintei Bucureşti, despre
MILIOANELE tă hotărîre. aceste probleme cu care se
colectivul
confruntă
la
de
GOSPODARILOR Intr-o altă secţie — cea de „Vidra" Orăştie, ni s-a rela­
velur —, unde se lucrează
întrecerea patriotică pentru în cea mai mare parte pen­ tat că C.I.P.C.I. şi ministerul
buna gospodărire şi înfrumu­ de resort depun eforturi stă­
seţare desfăşurată anul acesta tru export, ne interesăm de DEVA: Orc li
în oraşul Uricani s-a soldat îndeplinirea angajamentelor ruitoare pentru ieşirea grab­ lantă (Patria);
cu realizări deosebite. Anga­ nică din impas a acestei im­ ehe (Arta); H
jamentul de a se realiza in secţiei, înscrise pe un pa­ Soţul meu —
acest an lucrări edilitar-gospo- nou, la lumină şi vedere. portante unităţi economice (Flacăra); Meu
dăreşti de larg interes obştesc „Ele puteau fi deja realiza­ a judeţului nostru. ta); Urgia (Co
in valoare de 10,5 milioane lei te la această oră —• ne. dă — Anal'ze s-au mai fă­ PETROŞANI: (
a fost îndeplinit şi depăşit. In insulă (Unirea)
total s-au realizat lucrări în asigurări tovarăşul Iustin cut, măsuri s-au mp: luat, seriile I-II (7
vaJoare de 12,4 milioane lei, Dănceru, şeful secţiei — dar dar lucrurile au rămas doar Sandokan — t
revenind un volum de muncă nu avem suficientă materie în acest stadiu de consta­ ziei (Republica)
voluntar-patriotică in. valoare Avaria (Cultur,
de 1 658 lei/locuitor. .Milioa­ primă. Aşa că avem mari tări — îşi exprima nemulţu­ CAN : Melodiile
nele gospodarilor din Uricani restanţe şi la plan, nu doar mirea tovarăşul Ştefan Bruja, (.Muncitoresc); .
se concretizează in executarea la angajamentele asumate. inginerul şef al întreprinde­ meni nu alear
de lucrări de îndiguiri, talu- (Minerul) ; PET
zări, plantări de arbori şi ar 7 Produsele noastre sînt foarte rii. Or, cu promisiuni şi mă­ ka (Muncitores
buşii, amenajarea de zone solicitate în ţară şi în alte suri neonorate, noi nu pu­ NOASA : Bătăi
verzi şi terenuri de joa.că. pen­ ţări ca U.R.S.S., Anglia, Bel­ tem lucra. Colectivul de la din 1894 (M
tru copii, întreţinerea parcu­ URICANI : Dia
rilor, construcţia de noi tro­ gia, Elveţia, S.U.A., Canada. „Vidra" nu s-a mai aflat în­ gre — seriile
tuare, reparaţia şi Întreţinerea Noi ne străduim să le facem tr-o asemenea situaţie şi da­ iembrie) ; BRâ
străzilor, be asemenea, un de cea mai bună calitate, că va avea materie primă fierbinte (Stea:
marc volum de muncă s-a întreprinderea „Marmura” Sîmcrla. La una din maşinile de şlefuit dale mozaicate GURAPARZA:
prestai la construcţia de lo­ lucrează muncitoarea Maria Ciolan şi Floarea Onac, permanent situate in fruntea în­ dar să fim ajutaţi". Opinia va şti să se mobilizeze şi ţi.' .tu ,. Jinerul)
cuinţe. trecerii socialiste. Foto: virgil ONOIU şefului de secţie o împărtă­ să-şi facă datoria. - Septembrie (Pa
let — seriile I-
geoagiu-bAi:
Deşi a trecut puţin timp riei, a deprinderilor in - şi nu fără temei - că în Întrebată despre evoluţia şi aş spune că nu sint de­ in compartimentul nostru - eini minunaţi (t
de Io intrarea in funcţiune rnuneg, colectivul nostru noua etapă în care a in­ planului „la zi", inginera loc timide atunci cind este încerca dinsa să ne intro­ tură) ; HAŢE
(Popular) ; B
a noii întreprinderi de tri­ d,epune- elofiţuri stăruitoare trat, colectivul dumneavoas­ Gabriela Chinciu - şefa vorba să ceară sfaturi. Ne ducă în rostul muncii de fraţi in vacanţ.
cotaje din Hunedoara, pentru a intra cit mai ra­ tră mai are încă multe de secţiei confecţii — a părui bazăm foarte mult pe a- care, nu mai încape vor­ Viaţă regăsită (
munca ce se desfăşoară pid in rolul cş i a fost fixat învăţat. Practic, cum rea­ ceastă sinceră şi frumoasă bă, este îndrăgostită. Tot tură) ; Condori',
r
din plin ajei, poartă deja in apşamblul economiei hu- lizaţi acest deziderat ? vădit nedumerită. Şi aceas­ trăsătură de caracter a co­ aici se realizează seria ze­ firul — seriile
nie); SIMERIA
pecetea unui flux continuu, nedorene. Deocamdată lur - In principiu, fiecare ta pentru că producţia rea­ legelor noastre — care se ro a produselor ce vor fi (Mureşul); ILI,
normai şi firesc, care parcă crătp pe două schimburi, lucrătoare este asistată în­ lizată se înscrie Întocmai conturează deja ca o ca­ introduse în fabricaţia cu­ dispărută — s
ar vrea să demonstreze că dar pregătim intens trece­ deaproape de tehnicienii, în prevederile de plan, dar racteristică a întregii colec­ rentă, se dimensionează in­ (Lumina); GB
ţăran pe bicici
tinărul colectiv a pornit rea secţiilor de iricotaje pe tivităţi - deoarece ea sti­ dicii de consum odată cu torcsc).
chiar de la început, cu trei schimburi, in care scop mulează nespus de mult stabilirea procesului tehno­
toată convingerea şi hotâ- am alcătuit deja colective­ început de drum pe tendinţa spre perfecţiona­ logic pentru. confecţii şi tri­
rirea,^ pe drumul maturiză­ le respective, care au fost re, spre autodepăşire, fără cotaje... Am început pro­ |>RONO;
rii profesionale. Germenii încadrate cu personalul de de care nu poate fi vor­ ducţia cu modele provenite
disciplinei muncitoreşti, ai specialitate ce va asigura ba de progres". de la întreprinderi similare, Rezultatele tr
frumosului şi utilului, să­ asistenţa tehnică necesară. calea dobîndirii propriei Inginera Didi-na Limbau cu tradiţie, din ţară. La 1 nov. 1978 :
diţi in conştiinţa sutelor de In * mod corespunzător - originară de prin părţile contractările din acest tri­ Extr. I : 6,
tinere şi femei - în relativ ne-am ocupat şi de asigu­ ' laşilor - se allă in cel mestru, pentru producţia a- 37, 13.
Extr. a u-a :
scurta perioadă de califica­ rarea bazei tehnico-mate- personalităţi de-ai treilea an de stagia- nului 1979 insă ne vom 28, 34.
re şi formare a lor. ca tri­ riale a activităţii, punind la tură. Este la lei de tinără prezenta cu colecţia pro­ Fond de
coteze sau confecţioneze - punct procesul de aprovi­ ca şi colectivul din com­ prie, care cuprinde circa 783 107 lei.
au înmugurii cu toată nă­ zionare cu materia primă maiştrii şi ajutoarele de mai ales pentru faptul că, partimentul tehnic de crea­ 30 de modele - de calita­
dejdea pusă in ei. pe care o aducem de la maiştri, pe faze tehnologi­ în majoritatea lor, cele a- ţie, pe care îl conduce, dar te, de bun gust, sperăm
Tovarăşa Cornelia Vi­ filaturile din Focşani, Bu­ ce, pe operaţiunile ce le proape 400 de femei 'care profesional - mult mai ma­ noi - pentru copii, femei Vreme
zitiu - directoarea noii zău şi Miercurea Ciuc. In efectuează, dîndu-li-se per­ lucrează în această secţie tură, dacă se poate spune şi bărbaţi. Şi... de ce n-aş
întreprinderi - motiva a- această direcţie aw perfec­ manent indicaţii practice sf ştrqduiesc: cu multă se-„ aşa, însuşi faptul că i s-au mărturisi,( credem profund Timpul proba
ceastă primă impresie ast­ tai şi o strînsă colaborare, ajutătoare, prin care se rioz’late să-şl Iacă datoria. încredinţai frliele acestui in tpuşito colectivului nos- 3 noiembrie ;
fel : de interes reciproc, cu co,- continuă în fapt procesul „In general, lucrătoarele compartiment - ZQr\şjderat truj'l, g'enerai incîii:
- De la 1 octombrie am. lectivul noii fabrici de tri­ formării lor. JntrucU acest noastre dovedesc un viu In­ vioara intii in activltalea de Tragtnd linie şi insumind schimbător. Cu
intrat - cum obişnuim să cotaje de la Petroşani, cal mod concret de ajutorare teres pentru a se integra ansamblu a colectivului - cele de moi sus, este vor­ se vor semnala
şi burniţă. "Vini
sounem - cu munca pe re are aceiaşi furnizori, inr a lucrătoarelor noastre dă in muncă - ne mărturisea confirmă acest ' lucru. Şi ba - am zice noi - de un in general slab
olan. Din acest moment, cepind cu luna noiembrie rezultate foarte bune, il dinsa -, ceea ce este foar­ străduinţele depuse de la pas hotărit pe caiea do- tura va fi cup
oenoada de încercări şi ta­ a.c. - cind şi planul de vom aplica şi in continua­ te important dacă ţinem bun început, împreună cu bindirii propriei personali­ tea între 4 şi
ziua între 8 şi
tonări, inerente oricărui in- producţie creşte simţitor - re in paralel cu lormele co­ cont că. cele mai multe din­ maiştrii Vasile Tătaru, Da­ tăţi, spre care tinde cu toi local mai ridica
ceout, a rămas in urmă. In vom trece la lucrul pe trei lective de perfecţionare tre ele au lost caşnice sau niei Stupineanu şi cu cei­ elanul tinereţii şaig qplec-i Ceaţă diniiliea
consecinţă, deşi mai are schimburi in secţiile de tri­ profesională pe care le eleve pină acum. Aidoma lalţi colaboratori apropiaţi, tivul de la întreprinderea Pentru regiun
încă multe de făcut in în­ cotaje. vom iniţia in viitorul apro­ unor şcolari ambiţioşi, sint dau deja roade. „Modele- , de tricotaje din Hunedoara. to». Vreme inc 1
rul mai mult a
suşirea temeinică a mese­ - Subliniaţi mai înainte piat. sensibile la orice insucces le noi prind contur mai îniii SABIN IONESCU cădea precipitaţi
de lapoviţă şi