Page 64 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 64
Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 544 @ SÎMBĂ11Ă, 18 NOIEMBRIE 1978
IIMKB1M 'iWHfrHMirwwrtMP—W—w—BW— Ţ ţ ţ m XUITIirri.TMU aMMKMm MHimi-ymjwani.mT— .mni—.———-~———------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . --■■■■. ............. ..
încheierea vizitei de prietenie a tovarăşului
Nicolae Ceauşeseu în R. S, F. Iugoslavia
Ceremonia sosirii Nicolae Ceauşeseu a fost Iugoslavia, întâlnirile şi „Sava mulţumeşte pentru de pictorul Pedja v Mi-
complexului
Directorul
salutat cu o deosebită căl-
convorbirile cu tovarăşul
11
■ dură de tovarăşul Stane Iosip Broz Tito constituie prilejul deosebit de a fi losavlievici, care îl con,,
duce apoi prin sălile unde
in Capitală Dolanţ, secretarul Prezi o nouă şi preţioasă contri primit vizita tovarăşului se află expuse lucrările sa
diului Comitetului Central buţie la adîncirea priete Nicolae Ceauşeseu, pentru le, dîndu-i explicaţii amă
al U.C.I., care, în numele niei şi colaborării frăţeşti
(Urmară din pag. 1) rului român, creşterii pres . preşedintelui Iosip Broz aprecierile sale care ono nunţite. Tovarăşul Nicolae
tigiului şi rolului României dintre Partidul Comunist rează pe proiectanţii, con Ceauşeseu a felicitat pe
do instituţii centrale şi or socialiste în viaţa interna Tito, i-a urat drum bun. Român şi Uniunea Comu structorii şi beneficiarii a- pictor pentru creaţia sa»
ganizaţii obşteşti, do per ţională, cei prezenţi a- Prin întreaga ei desfă niştilor din Iugoslavia, oestui important centru po urîndu-i noi succese în ac
sonalităţi ale vieţii ştiinţi clamau cu însufleţire şurare, prin rezultatele ei dintre România şi Iugo li tico-cultural. tivitatea artistică.
fructuoase, consemnate în
11
fice şi culturale. „Ceauşeseu — P.C.R. . Ei înţelegerile şi hotărîrile slavia, în folosul popoare Aceeaşi atmosferă plină ir
Se aflau de faţă Djordje au exprimat, astfel, satis convenite, vizita tovarăşu lor noastre, al cauzei so de căldură a domnit şi In continuare, a fost vi
'Popovic, însărcinatul cu facţia faţă de rezultatele lui Nicolae Ceauşeseu în cialismului, păcii şi cola de-a lungul traseului stră zitat cartierul Novi Beo-
borării în lume.
afaceri ad-iriterim al Iu rodnice ale vizitei şi con bătut de coloana oficială grad, ridicat în anii socia
goslaviei la Bucureşti, şi vingerea că' aceasta va de la Centrul „Sava“ pînă lismului, unde se află im
membri ai ambasadei. contribui la întărirea rela Vizita la Belgrad la Muzeul de artă contem portante instituţii politice
I Aeroportul Otopeni, unde ţiilor de prietenie şi bună porană — remarcabilă rea şi guvernamentale, pre
a avut loc ceremonia so vecinătate dintre România In cursul dimineţii de tre România şl Iugoslavia, lizare arhitectonică, situată cum şi edificii social-cul-
sirii, era împodobit cu dra şi Iugoslavia, a relaţiilor vineri, tovarăşul Nicolae eu o contribuţie de cea în cadrul natural pitoresc turale. Sînt străbătute bu
pelele partidului şi statu Ceauşeseu, secretar gene mai mare însemnătate la de la confluenţa rîului Sa levarde largi, străjuite de
lui. Pe frontispiciul aero frăţeşti dintre P.C.R. şi ral al Partidului Comunist înţelegerea şi pacea popoa va cu Dunărea. o parte şi de alta de mo
gării se afla portretul tova U.C.T., la adîncirea colabo .Român, preşedintele Repu relor. Această instituţie cultu derne blocuri de locuit.
răşului Nicolae Ceauşeseu. rării şi cooperării dintre blicii Socialiste România, Au fost vizitate în con rală adăposteşte cele mai
cele două ţări, în intere a vizitat Centrul de confe tinuare sălile cu posibilităţi reprezentative valori ale Pretutindeni pe unde a
In întîmpinarea tovară artei plastice create de trecut coloana oficială, lo
şului Nicolae Ceauşeseu sul ambelor noastre po rinţe „Sava“ din Belgrad, speciale de compartimen pictori iugoslavi. Printre cuitorii Noului Belgrad au
tare, în care s-a desfăşu
poare, al cauzei socialis
un impresionant complex
au venit pe aeroport mii mului, păcii şi progresului arhitectonic, în ale cărui altele, muzeul găzduieşte, ieşit să-i salute pe oaspe
şi mii de buoureşteni, care spaţii se organizează im rat reuniunea de la Bel în prezent, o retrospectivă ţii dragi din România, ex-
grad a Conferinţei pentru
au făcut conducătorului general. portante reuniuni interne a creaţiei reputatului pictor
Securitate şi Cooperare în
partidului şi stalului nostru Un grup de pionieri au şi internaţionale, mari ma Europa. Organizatorii de Pedja Milosavlievici. prknîndu-şi sentimentele
de caldă prietenie faţă de
o primire deosebit de căl oferit tovarăşului Nicolae nifestări cultural-artistice. monstrează sistemul de gli La sosirea la muzeu, to poporul român, faţă de
duroasă. Reaîirmîndu-şi Ceauşeseu buchete do flori. La sosirea la centrul sare a pereţilor prin caro varăşul Nicolae Ceauşeseu
său,
pre
conducătorul
sentimentele de dragoste, Secretarul general al „Sava“, tovarăşului Nicolae spaţiul se stabileşte în ra este întîmpinat şi salutat şedintele Nicolae Ceauşeseu.
stimă şi recunoştinţă faţă partidului, preşedintele Re Ceauşeseu i-au fost adresa- port de necesităţi. La de
de t o v a r ă ş u l Nicolae publicii a răspuns cu prie te călduroase cuvinte de plasarea unuia dintre pe Convorbiri de lucru
Ceauşeseu pentru activita tenie manifestărilor căl salut de către directorul reţi, cîteva sute de parti
tea neobosită pe care o duroase adresate de cetă acestui complex politico- cipanţi la colocviul pentru Vineri s-au încheiat con în Comisia mixtă româno-
consacră bunăstării popo ţenii Capitalei. cultural, Miloe Popovici, de climatizare, în desfăşura vorbirile de lucru dintre iugoslavă de colaborare
arhitectul autor al proiec re aici, aplaudă îndelung, tovarăşei Manea Mănescu, economică, şi Metod Rotar,
Întâlnirea dintre Maximovici. salută cu căldură pe se prim-ministru al Guvernu secretar federal pentru oo-
tului de construcţie, Stoian
snerţul exterior, preşedin
Socialiste
lui
Republicii
cretarul general al Parti
S-a vizitat mai întîi noua dului Comunist Român, România, şi Veselin Giu- tele părţii iugoslave în Co
tovarăşul sală a congreselor, încă în preşedintele Republicii So ranovici, preşedintele Con misia mixtă româno-iugo-
construcţie, prevăzută cu cialiste România. siliului Executiv Federal slavă de colaborare econo
mică.
al Iugoslaviei.
Nicolae Ceauşeseu 4 000 de locuri, amenajări Ceauşeseu i-a fost prezen In cadrul . convorbirilor A fost examinat stadiul
T o v a r ă ş u l u i Nicolae
speciale pentru translaţie
în timpul lucrărilor, facili tat apoi Centrul de presă s-a acordat o atenţie deo actual al schimbului de
şi tovarăşul tăţi pentru activitatea gru al Complexului „Sava", ca sebită acţiunilor ce trebuie mărfuri şi al acţiunilor de
întreprinse în vederea in
purilor de presă.
colaborare şi cooperare e-
re cuprinde spaţii de lucru
- în timp ce tovarăşul
Iosip Broz Tit© Nicolae Ceauşeseu par pentru ziarişti, pentru e- tensificării şi diversificării eonomică între cele două
relaţiilor
ţări, stabilindu-se un pro
economice,
pe
chipe de radio şi televiziu
curge mai multe săli de ne, dispeceratul legăturilor linia transpunerii în prac gram de măsuri concrete
Vineri dimineaţa, la Pa me de interes comun, atât conferinţe şi reuniuni, sute telefonice care permite tică a înţelegerilor conve pe linia creşterii continue
nite cu ocazia întâlnirilor
latul Alb de pe Dedinie, to în ce priveşte relaţiile bi de lucrători, translatori, transmisii simultane pe în dintre tovarăşii Nicolae a volumului de schimburi
în anul 1978, a intensifică
varăşul Nicolae Ceauşeseu, laterale, cit şi unele aspec ghiz.i, personal administra treg teritoriul Iugoslaviei Ceauşeseu şl Iosip Broz
secretar general al Parti te ale evoluţiei vieţii in tiv salută cu multă căldu şi în diferite zone ale lu Tito. rii ritmului de tratative
dului Comunist Român, ternaţionale actuale. ră, îşi exprimă satisfacţia mii. pentru încheierea protoco
preşedintele Republicii So întîlnirea celor doi con şi bucuria de a fi onoraţi La încheierea vizitei, to * lului coxnercial pe 1979 şi
cialiste România, s-a în- ducători de partid şi de de vizita unei proeminente varăşul Nicolae Ceauşeseu In. aceeaşi zi, a avut loc perfectarea de contracte îa
tîlnit cu tovarăşul Iosip stat, care a precedat în personalităţi politice cu ac scrie în Cartea de onoare : această privinţă, pentru fi
Broz Tito, preşedintele Re- cheierea convorbirilor ro- tivitate recunoscută şi „Felicit în modul cel mai o întilnire de lucru între nalizarea unor acţiuni de
'publicii Socialiste Federa mâno-iugoslave, s-a desfă deosebit de apreciată, de călduros pe proiectanţii şi Virgil Trofin, viceprim-mi- cooperare în diverse dome
tive iugoslavia, preşedin şurat într-o atmosferă des dicată dezvoltării relaţiilor realizatorii acestui mare nistru al guvernului român, nii atît în 1979, cît şi în
11
tele Uniunii Comuniştilor chisă, deosebit de cordială, de prietenie frăţească din- centru politic şi cultural . preşedintele părţii române întregul cincinal.
din Iugoslavia. de prietenie caldă, în spiritul
Cu acest prilej, cei doi înţelegerii şi respectului
preşedinţi au făcut un larg reciproc ce animă raportu
schimb de păreri în legă rile dintre partidele, ţările
tură cu o serie de proble şi popoarele noastre. o Preşedintele Statelor. • Primul ministru al
Unite ale Americii, Jimmy guvernului iranian, ge
Dejyn în onoarea tovarăşului Carter, I-a primit Ia 16 neralul Gliolem Roza
noiembrie pe Nicolae lo- Azhari, a numit opt noi
ffclae Oeayşessu oferit O.N.U. : DEZBATERI ÎN COMITETUL nescu, care şi-a prezen miniştri civili în cabine
de tovarăşul Iosip Broz Tito PENTRU PROBLEME SOCIALE, tat scrisorile de acredita tul pe care îl conduce.
Au fost desemnaţi, prin
re în calitate de ambasa
UMANITARE ŞI CULTURALE dor extraordinar şi pleni tre alţii, titularii minis
T o v a r ă ş u l Nicolae cialiste Federative Iugo potenţiar al Republicii terelor culturii şi artelor,
Ceauşeseu, secretar general slavia. NAŢIUNILE UNITE .17 ţiat politica consecventă a în sănătăţii şi problemelor
partidului şi statului nos
al Partidului Comunist Ro în timpul dejunului, to (Agerpres). — De la tri tru pentru garantarea de Socialiste România sociale, construcţiilor de
S.U.A.
misul special, N. Plopea-
mân, preşedintele Republi varăşul Nicolae Ceauşeseu nu ; Comitetul pentru pro plinei egalităţi în drepturi locuinţe şi urbanismului,
cii Socialiste România, a şi tovarăşul Iosip Broz bleme sociale, umanitare şi a femeii cu bărbatul, ilus ® La Palatul Poporu ştiinţelor şi învăţămîntu-
Tito s-au întreţinut cordial,
participat vineri la un de într-o atmosferă tovără culturale al Adunării Ge trată atît de întreaga le lui din capitala Republi iui superioi-.
jun oferit în onoarea sa de şească, de caldă prietenie nerale examinează în pre gislaţie a statului român, cii Guineea au început După cum relevă agen-
1
tovarăşul Iosip Broz Ti-lo, caracteristică relaţiilor din zent punctul intitulat „De cît şi de asigurarea în
preşedintele Uniunii Co tre cei doi preşedinţi, din ceniul O.N.U. pentru fe practică a celor mai largi
muniştilor din Iugoslavia, tre partidele, ţările şi po mei : egalitate, dezvoltare, drepturi pentru femei. Vor ■soite*:»
preşedintele Republicii So poarele noastre. pace", în cadrul căruia un bitorul a arătat, de ase
menea, că în concepţia
loc central îl ocupă dez României activităţile des
Plecarea din Belgrad baterile privind pregătirea făşurate în cadrul' „Dece
Conferinţei mondiale din niului O.N.U. pentru fe vineri lucrările celui ţia Reutei’, în actuala
1980 a „Deceniului Naţiu 11 de-al 11-lea Congres al componenţă a cabinetu
Vineri după-amiază s-a varăşilor Nicolae Ceauşeseu nilor Unite pentru femei mei pot avea un rol po Partidului Democrat din lui iranian predomină
11
încheiat vizita de priete şi Iosip' Broz Tito, garda zitiv în eforturile ce se Guineea. personalităţile civile.
nie în iugoslavia a tovară militară a prezentat ono şi elaborarea proiectului depun pentru întărirea le Pe ordinea de zi figu
şului Nicolae Ceauşeseu, se rul. Au fost intonate im de convenţie asupra elimi galităţii şi democratizarea rează probleme privind O Agenţia ADN infor
cretar general al Partidu nurile de stat ale Româ^ nării discriminărilor faţă relaţiilor internaţionale, dezvoltarea economică şi mează că între guvernul
lui Comunist Român, pre niei şi Iugoslaviei, în timp do femei. pentru lichidarea subdez socială a ţării, probleme R.D. Germane şi Senatul
şedintele Republicii Socia ce erau trase 21 salve de In cuvîntul său, repre voltării şi instaurarea unei ale consti’ucţiei de partid, Berlinului occidental au
liste România, efectuată la artilerie. zentantul ţării noastre, noi ordini economice mon ale atragerii la conduce fost încheiate o serie de
invitaţia tovarăşului Iosip T o v a r ă ş u l Nicolae Gheorghe Cartaş, a eviden diale. rea treburilor statului a reglementări şi acorduri
Broz Tito, preşedintele Re Ceauşeseu şi tovarăşul referitoare la dezvoltarea
publicii Socialisto Federa Iosip Broz Tito au trecut unui număr cît mal mare
tive Iugoslavia, preşedinte în revistă garda de onoare. ÎN CINSTEA CELEI DE-A 60-A ANIVERSĂRI de oameni ai muncii, pre traficului de tranzit şi
le Uniunii Comuniştilor Cei doi conducători de" A FĂURIRII STATULUI NAŢIONAL cum şi orientările de ba la folosix-ea noii auto
din Iugoslavia. partid şi de stat îşi iau apoi UNITAR ROMAN ză în politica externă a străzi care se va construi
Aceeaşi atmosferă cor un cordial rămas bun, îşi ţării. între Berlinul occidental
dială, de caldă prietenie, strîng cu căldură mîinilc, ciale şi politice a Republi La congres sînt pre şi R.F. Germania.
de la sosire a domnit şi la se îmbrăţişează. ANKARA 17 (Agerpres). cii Socialiste România, a zenţi invitaţi de peste O Cu începere de Ia 1
plecarea înalţilor oaspeţi Pe tot parcursul traseu — In cadrul manifestărilor prezentat, cu acest prilej, hotare.
români. Ceremonia plecării lui străbătut de coloana o- dedicate celei de-a 60-a a- conferinţa „A 60-a aniver La lucrări ia parte o de iulie anul viitor, în Sue
s-a desfăşurat pe platoul ficială, escortată de mo- niversări a făuririi statului legaţie a Partidului Co dia va fi instituit un em
din faţa Palatului Alb de tociclişti, pînă la aeropor naţional unitar român, în sare a făuririi statului na munist Român, condusă bargo total asupra recla
11
pe Dedinie. Pe esplanadă tul „Beograd“, mii de lo aula Societăţii turce de ţional unitar român . do tovarăşul Emil Bobu, melor comerciale pentru
era aliniată o gardă mili cuitori ai Belgradului fac istorie din Ankara a fost Au fost prezenţi profe membru al Comitetului băuturi alcoolice. Inter
tară. Pe două catarge flu o caldă manifestare de organizată o adunare festi sori universitari, cadre de Politic Executiv, secretar dicţia a fost anunţată de
turau drapelele de stat ale înaltă stimă de preţuire vă. Prof. dr. Virgil Can- conducere din M.A.E. turc al C.C. al P.C.R. parlamentul suedez.
României şi Iugoslaviei. şefului statului român. dea, membru corespondent şi instituţii centrale, oa
La ieşirea din palat a to La aeroport, tovarăşul al Academiei de ştiinţe so meni de cultură, ziarişti.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA} Deva, itr. Or, Petru Groza, or. 35. Telefoane i 11275, 11585, 20708, HPARUl ţ Tipografia Deva, sfr. 23 Augutf, nr. 257, 1 H Ml I