Page 65 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 65
ANUL XXX
NE. 6 545
DUMINICĂ,
19 NOIEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
PE AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ RID MARE - RETEZAT V7U
Ultimul trimestru — etapa
Restanţele nu se recuperează hotărâtoare pentru realizarea
planului şi a angajamentelor
vorbind, ci muncind bine,
ORAŞUL ORASTIE A ÎNDEPLINIT PLANUL
PE PRIMII 3 ANI AI CINCINALULUI
cu răspundere şi dăruire! Organizaţia orăşenească obţine o producţie indus
de partid din Orăştie a trială suplimentară în va
orele 7,10, constructorii de raportat un frumos suc loare de 186 milioane lei.
ces muncitoresc, dobîndit Cele mai însemnate spo
I N V E S T I T U L » la şantierul I—uzină în întrecerea socialistă : ruri de producţie le-au
ieşeau alene din locuinţe.
in termen, economice, de calitate Este ştiut însă că progra îndeplinirea sarcinilor de realizat colectivele de
mul de lucru începe la producţie revenite pe pri muncă de la I.M. Orăştie,
mii 3 ani ai actualului
orele 7,00. Dar pînă ajung
cincinal. Pînă la sfîrşilul I.C. Orăştie, „Vidra",
la punctele de lucru şi pînă anului la Orăştie se va „Plafar" si altele.
• Ce arată un „clasament" al nerealizărilor ? • munca începe efectiv mai ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI DE PLAN
Timpul de lucru nu se foloseşte în întregime, iar trece o oră bună, dacă nu
mai mult. La orele 7,50, 45 Minerii din formaţiile sută. în prima decadă a
maşinile şi utilajele nu se exploatează la capacitatea conduse de Dumitru An- aeeştei luni, brigăzile de
de oameni din lotul orga
lor. • Ce fac inginerii şefi de la şantiere care răs nizare de la şantierul II toniu (abatajul 9), Costi- mineri din abatajele 10 şi
pund direct de această problemă ? • Pregătirile pentru — aducţiunea principală că Dragomir (abatajul 10), 14 au extras 234 şi, res
viitorul an de muncă se află încă intr-un stadiu ne nu începuseră încă lucrul. Vasi le Berzercu (abata pectiv, 138 tone de mi
jul 8), Constantin Cris- nereu peste plan. La a-
corespunzător. 63 de muncitori de la şan ceste realizări o contribu
tescu (abatajul 3), îşi de
tierul III — baraj păşeau ţie deosebită îşi aduc
agale spre locurile de mun păşesc lună de lună sar maiştrii principali Gheor-
I.P.L. Deva — secţia mobilă cinile de plan' la extrac
că, la orele 8,50. Tot la a- Haţeg. Sudorul electric lulus ghe Sobea, Petru Ilea,
Pe 10 luni, situaţia rea abia 60 la sută. Puţin, cest şantier, din 104 oa Solog iui eomunist din prime ţia de minereuri com Orlando Todeschi şi in
lizărilor, pe amenajarea hi foarte puţin. Un alt indi meni, doar 29 era prezenţi le rinidurl ale hărniciei. plexe eu 5 pînă la- 17 la ginerul Mircea Motoc.
droenergetică Rîu Mare-Re- cator însemnat, producti la locurile de muncă la o-
tezat se prezintă după cum vitatea muncii, se realizea
rele 9,00, dar încă nu în Preferea şl preluarea schimburifor
urmează : şantierul I — u- ză în procent de 102,3 la cepuseră lucrul efectiv. La
zină : 53 la sută, şantierul sută doar la şantierul II — atelierul auto al şantieru
II — aducţiunea principa aducţiunea principală, la lui III — baraj, la orele
lă : 73,5 la sută, şantierul în aiiatej — o rezerra de timp Io scopul
III — baraj: 58,5 la sută, celelalte 3 şantiere nu se 9,00, 19 muncitori erau ab
senţi de la lucru. De la
îndeplineşte. Ce arată a-
şantierul IV — aducţiunea
secundară 50,6 la sută. Pe ceste clasamente ? în pri GH. I. NEGREA creşterii producţiei ie cărbune
grup, aceasta înseamnă în mul rînd o slabă organi »
deplinirea sarcinilor de zare a procesului de mun Am discutat zi.lele trecu schimburilor. Predarea şi lo, ne spun cum au lucrat,
plan într-o proporţie de că. Concret, dimineaţa la [Continuare în pag. a 2-a) te, la I.M. Uficani, despre preluarea lucrului din mers, ce probleme au avut, ce
factorii principali care pot la faţa locului, în abataje, trebuie să facem noi şi lu
determina creşterea conti nu dă răgaz minerilor să crul se derulează fără o-
nuă a producţiei de cărbu găsească motive . de irosire pri.re. Nu irosim nici un
ne. Intre aceştia, un Ioc a timpului, îi obligă la ac minut.
hotărîtor îl are folosirea tivitate susţinută, fructuoa- — De multe ori, ortacii
timpului de lucru, iar pe pe care-i schimbăm mai
această filieră complexă o La I. IM. lirisani rămîn cu noi o perioadă
rezeirvă de timp importan de timp, pentru soluţiona
tă se află la confluenţa să. Cum se face acest lu rea în comun a unor pro
cru la mina. Urie'ani ? bleme sau pentru recupe
— Noi venim la mină cu rarea minutelor pierdute
aproape două ore înainte din anumite motive : defec
Expoziţie filatelică de a coborî în, subteran — ţiuni electrice sau electro
ne spunea şeful de schimb mecanice, lipsa unor mate
Azi, în holul Casei de Ion Lefter, din. brigada lui riale sau a goalelor etc.
cultură din Deva se des Gheorghe Scorpie, din sec Aşa procedăm apoi şi noi
la predarea schimbului.
chide o expoziţie filate torul II. Servim hrana cal Ne-am obişnuit ca 6 ore
lică dedicată aniversării dă ce ni se acorda gratuit din 6 să le facem efectiv
a 60 de ani de lâ uni ia intrarea în şut, ne echi în abataj, la cărbune. Mun
rea Transilvaniei cu păm, avem timp să ne con cim bine, eîştigâm bine.
România. Expoziţia, or sultăm între noi şi cu şefii Avem -un şef de brigadă e-
noştri despre munca din
ganizată de Filiala jude ziua respectivă şi plecăm xigent dar corect, ne înţe
ţeană a asociaţiei fila- spre locurile de muncă, în legem ca între ortaci şi ne
facem lună de lună planul.
teliştilor, va fi deschisă grup, cu' cel puţin 45 de
pînă la 30 noiembrie a.c. minute înaintea orei de DUMITRU GHEONEA
Aspect din atelierul de croit confecţii al întreprinderii de tricotaje Hunedoara. preluare a schimbului. Pe
Foto : VIRGIL ONOIU ortacii noştri îi găsim aco (Continuare în pag. a 2-a)
\
UNITATEA ŞI INDEPENDENŢA — NĂZUINŢE
S La noua oţelărie a Hunedoarei a început \
\ SECULARE ALE POPORULUI ROMÂN
! Numărătoarea inversă \
Unitatea şi independenţa ca Mircea cel Bătrîn, Iancu riale şi spirituale existente, în secolul al XtX-lea,
In inferiorul impunătoa compartimentul cuptoare in de Hunedoara, Ştefan cel s-a adăugat impulsul dina năzuinţa de unitate politi
rei hale a ojelăriei electri dustriale al combinatului naţională au constituit Mare, Mihai Viteazul şi al mic al progresului produc că , s-a manifestat tot atît
ce nr. 2 — care a căpătat hunedorean, care a preluat idealul şi năzuinţa secu
lară ale celor mai înaintate tor conducători, mari iubi ţiei industriale, necesitatea de imperios şi cu aceeaşi
de acum contur definitiv în înzidirea noului agregat — forţe ale societăţii româ tori de libertate. La fel ca lărgirii şi asigurării pieţei, vigoare ca şi preocuparea
tabloul siderurgic al Hune împreună cu losif Bunea, şi alte popoare europene, a modernizării modului de de regenerare democratică
doarei — forfota specifică Gheorghe Ghiberniuc, Ion neşti,ale maselor largi popu şi socială. Ideea întrajuto
momentelor inaugurale a Marina şi Gheorghe Podea lare, reprezentînd o coor
unor noi capacităţi de eli din echipa sa, rostuiau donată fundamentală şi rării frăţeşti pentru dobân
tă ale producţiei de metal permanentă a i s t o r i e i direa drepturilor ambelor
cele din urmă cărămizi la . României. în ciuda opre principate apare şi în cre
şi-a pus amprenta peste pretenţioasa, căptuşeală re siunilor străine care au îm
tot; peste oameni, peste fractară ce va primi, peste piedicat dezvoltarea sa li- zul revoluţionar al lui Tu-
maşini, agregate şi instala nitară, poporal român şi-a dor Vladimirescu, iar nji.ş-
ţiile moderne aflate în prag puţin timp, botezul focului. păstrat în tot cursul veacu şi poporal român a păşit viaţă. Forţele sociale noi, carea sa antifeudală şi an-
de debut. Constructorii şi Deşi operaţiunea se va e- în istoria modernă mai tîr- născute din realitatea eco ti o tornadă a stîrnit şi pe
siderurgiştii, în deplină uni fectua în fi-mp record, zi rilor coeziunea şi solidari ziu, dar cu toate elemen nomică au devenit purtă ste Carpaţi, în Transilva
tate de acţiune, sînt ab darii erau zoriţi — cu în tatea izvorîte din comuni tele de bază necesare for toarele ideilor .înnoitoare nia, un puternic ecou.
tatea etnică şi de limbă,
sorbiţi în totalitate de pre demnuri colegiale — de din fondul spiritual comun. mării naţiunii şi statului care au premers şi au în Orizontul daco-roman şi
gătirea meticuloasă a irum- monforii conduşi de Alexan Această unitate s-a menţi naţional unitar. soţit procesul formării na programul luptei pentru u-
pfiei de lumină şi oţel dru Puşcaş. „Facem ultime Sentimentul naţional şi ţiunilor moderne. Ideea u- nire al generaţiei de la
fluid a primei şarje ce se le remedieri la grinzile nut şi întărit prin legături solidaritatea naţională s-au nităţii la români a îmbră 1848 se pot lesne urmări
va elabora la înfîiul cup porf-electrod, concomitent economice permanente între afirmat de-a lungul veacu în „proiectul de constituţie"
tor, de aici, de o sută de provinciile româneşti, prin- rilor în conştiinţa maselor cat forme analoage tuturor din 1834, în proclamaţia
tone capacitate. SABIN IONESCU tr-o. comunitate culturală largi populare, dar cu deo popoarelor europene al că pentru unire şi indepen
neîntreruptă, prin vitalita sebită forţă atunci cînd ror destin istoric s-a desfă
In interiorul cuptorului, denţă a partidei naţionale
Gaşpar Topliceanu — din (Continuare în pag. a 2-a) tea afirmărilor de excep s-au creat şi condiţi şurat fărîmiţat între hota
ţie şi răsunet pe plan po ile economice, atunci cînd re nefireşti şi sub domina
litic ale unor personalităţi pe lingă forţele mate ţii străine. . [Continuare în pag. a 3-a)
