Page 66 - Drumul_socialismului_1978_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 545

Proiectul de lege privind mice, astfel îneît să-şi aco­ mele şi normativele de con­ finanţarea investiţiilor în La întreprinderile la ca­ s-a obţinut depăşirea bene­
formarea, planificarea, des­ pere integral cheltuielile sum şi stocuri. perioadele anterioare, con­ re beneficiile planificate nu ficiului.
tinaţia şi vărsarea benefi­ din veniturile proprii, să De subliniat este şi pre­ stituirea fondurilor pentru acoperă toate destinaţiile Pentru stimularea între­ Tllfv
ciilor se înscrie în ansam­ îndeplinească şi să depă­ cizarea prin care se arată dezvoltarea în continuare prevăzute, fondurile pentru prinderilor în depăşirea
blul măsurilor stabilite de şească rentabilitatea şi be­ că nivelul beneficiului de­ a întreprinderilor, pentru acţiunile sociale şi pen­ planului de export se va
Plenara C,C. al P.C.R. din neficiile planificate. terminat odată cu aproba­ construirea de locuinţe şi tru participarea oamenilor repartiza din beneficiul pe­ BUMIN
martie 1978, pentru perfec­ Deosebit de importantă rea preţurilor de produc­ acţiuni eu caracter social, muncii la beneficii trec ste plan o cotă de pînă la ÎS NOIE3
ţionarea conducerii şi pla­ este prevederea potrivit că­ ţie, a preţurilor de deviz, precum şi pentru fondul de înaintea fondurilor pentru 10 la sută proporţional cu *,00 Gimnastici
nificării economico-finan- reia organele de conduce- a tarifelor pentru servicii­ participare a oamenilor dezvoltarea economică şi depăşirea exportului. Tot cillu;
eiare menite să conducă la pentru stimularea ridicării *,15 Tot tnainb
9,10 Şoimii pa)
creşterea rolului şi com­ calităţii şi creşterea efi­ 9,30 Film scria
petenţei beneficiului în In dezbatere publică Proiectul Legii privind formarea, cienţei producţiei la export pii : „Cârţ
înfăptuirea autogestiumii e- se va prevedea o rentabi­ Episodul 1
conomico-financiare .şi co­ litate mai mare pentru a- 9.15 Pentru că
nca.voastră
interesării colectivelor de planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor eeste produse. 10.00 Viaţa satu
oameni ai muncii. Atribuind beneficiului ro­ 11,55 Bucuriile :
Prin Proiectul de lege, lul de principal indicator 12.30 Do strajă
13.00 Telex;
supus dezbaterii publice, Beneficiul - principala sursă pentru dezvoltarea în activitatea de planifica­ 13,05 Album i
se propune crearea unui re, conducerea şi organiza­ ora veselă
cadru juridic perfecţionat rea producţiei şi în cointe­ 11.00 Woody, <
Iraclucaşă
şi unitar care stabileşte sar­ economiei şi ridicarea nivelului de trai resarea materială, aceasta animate.
cinile şi răspunderile ce re­ va conduce la creşterea Bromuri e
vin oamenilor muncii şi or­ răspunderii organelor de „Jules Vei
românii*.
ganelor colective de condu­ re colectivă sînt obligate le prestate şi a rabaturilor muncii la beneficii va duce. constituirea mijloacelor cir­ conducere colectivă, a tu­ Melodii, m
cere din unităţile socialiste ca la planificarea benefi­ comerciale constituie sar­ la cointeresarea colective­ culante. turor oamenilor muncii 15.00 Fotbal : C
pe linia gospodăririi cu e- ciilor să analizeze întregul cini minime pentru fiecare lor din unităţile economice Importanţa realizării u- pentru gospodărirea judi­ nlcu Vlleo
Bucureşti,
iieienţă a fondurilor mate­ potenţial de care dispun unitate economică. pentru realizarea producţiei nui volum cit mai mare de cioasă şi eficientă a bunu­ H-a). Tram
riale şi băneşti, pentru spo­ întreprinderile pentru valo­ Ceea ce trebuie scos în şi reducerea continuă a beneficii pentru asigurarea rilor care le sînt încredin­ rectă de 1
rirea continuă a rentabili­ rificarea maximă a tuturor evidenţă este faptul că prin cheltuielilor planificate, la resurselor financiare nece­ ţate spre administrare şi Vil-cea;
tăţii, îndeplinirea şi depă­ rezervelor în vederea spo­ noua reglementare se sta­ eliminarea oricărui feno-' sare ■ înfăptuirii procesului participare mai directă la 15.50 Reportaj d
Angliei Du
şirea sarcinilor de beneficii. ririi producţiei în raport de bileşte că la baza dezvoltă­ men de risipă în gospodări­ de dezvoltare; economică şi elaborarea şi realizarea mă­ 16.15 Pe gheaţă'
Prevederile privind for­ cerinţele pieţei interne şi rii tuturor întreprinderilor rea fondurilor materiale şi al ridicării nivelului de surilor necesare pentru în­ padă — p,
marea şi planificare^ bene­ externe, folosirea intensivă stă principiul autogestiunii băneşti. trai o constituie şi preve­ deplinirea sarcinilor de be­ a retrospi
lor comruir
ficiilor scot în evidenţă o- a capacităţilor de producţie economico-financiare potri­ Grija deosebită pentru derile privind repartizarea neficii a tuturor indicatori­ tinaj artis
bligaţia pe oare o au uni­ în vederea creşterii produc­ vit căruia fiecare unitate cointeresarea directă a oa­ beneficiului peste plan, din lor de eficienţă economică. din aiiul 1
tăţile socialiste de a acţio­ ţiei nete la 1000 lei fon­ are posibilitatea să se dez­ menilor muncii în creşterea care rezultă că o cotă de 17.00 Film seria!
maritimă*
na pentru îndeplinirea mă­ duri fixe, dimensionarea volte şi să-şi asigure sti­ pînă la 25 la sută va fi C. MARACU pisodul 63
surilor prevăzute în planul judicioasă a fondurilor pen­ mularea personalului mun­ rentabilităţii producţiei şi destinată suplimentării fon­ directorul 17.50 Cutezători
naţional unic de dezvoltare tru retribuirea muncii ţi- citor din resursele proprii. realizarea planului de be­ dului de participare a oa­ Sucursalei judeţene 19.00 (emisiune-t
Telejurnal;
economico-socială şi buge­ nînd seama de rezervele de Repartizarea beneficiilor neficii reiese şi din ordinea menilor muncii la benefi­ Hunedoara-Deva
tul de stat în condiţiile u- creştere a productivităţii la restituirea fondurilor pri­ de constituire a fondurilor cii, stabilită diferenţiat în a Băncii Naţionale 19.20 Antologii :
gala mm
nei înalte eficienţe econo­ muncii, încadrarea în nor- mite de la societate pentru stabilite prin lege. funcţie de căile prin care a R.S. România (ii);
20,40 Film artis)
Restantele nu se recuperează vorbind, ci Predarea şi preluarea schimburilor in abataj
neterminat;
pianina m<
Premieră
'1
ţie a studi
vietice;
muncind bine, cu răspundere şi dăruire! (Urmare din pag. 1) la jele, căci nu e timp. Pre­ a timpului efectiv de Iu-' 22.20 Telejurnal
22.30 închiderea
lui.
luăm munca din mers şi
cru, eh accent major pe
Aprecierea aparţine şefu­ aşa o predăm. Aşa ne-am timpul preţios de la pre­ luni, 2o eie
(Urmare din pag. 1) văzut că nu se prea ocupă, SECUNDARA : Ca şantier lui de schimb Ion Voioca- făcut pînă acum planul, darea şi preluarea schim­ 16.30 Telex;
iar utilajele merg ţ cum nou înfiinţat să fie mai ru, din brigada condusă de aşa am cîştigat şi peste 180 burilor, ne-au vorbit şi to­ 16, 35 Emisiune
maghiară;
•coloana auto a acestui şan­ merg... mult sprijinit din partea Simion Budescu, din secto­ lei pe şut, aşa vrem să varăşii Ioan Musicescu, ad­ 19,201001 de se
tier lipseau 7 muncitori. Nici pregătirile pentni 1979 conducerii grupului. rul III. La rîndul său, mi­ muncim în continuare. Am junctul şefului sectorului 19.30 Telejurnal:
Din 16 autobasculante de nu sînt într-un stadiu cores­ Sînt doar cîteva dintre nerul şef de schimb Dumi­ avea însă o propunere : ul­ III, şi secretar al comitetu­ 19,45Vizita 1
!6 tone mergeau doar 5. punzător de rezolvare. încă măsurile care, bine finali­ tru Opriş, din brigada lui timul autobuz, de la mină lui de partid pe sector, Ni­ nie a tova
La staţia de sortare a şan­ nu se cunoaşte cifra de Ion Nichiţeleă, tot din sec­ spre oraş, noaptea, să nu colae Bîrsan, şef de schimb Nicolae C(
tierului, la orele 10,30, 9 plan ce va rămîne în exe­ zate, ar putea impulsiona torul III, continuă ideea fie la ora 1, ci la 1,30 sau în brigada lui Traian Pop, Republica
Federativă
oameni „munceau" lingă cuţia grupului. Neeunoseîn- mult actualul ritm de lu­ ortacului său : două, pentru ca oamenii să Gheorghe Huruban, de La 20,05Panoramic
foc. Exemplele ar putea du-se nu s-au finalizat nici cru de pe amenajarea hi­ — De multe ori, la pre­ nu se grăbească la autobuz, sectorul VI transport. 20,30Itoman-foi:
continua. Cu o precizare: unele contractări de mate­ droenergetică Rîu Mare-Re- darea şi preluarea schim­ să-l poată prinde şi cei — Nu putem spune însă terc fără-
sadul 13;
au fost culese într-o sin­ riale, nu s-a făcut necesa­ tezat. bului, nici nu oprim uti- care mai rămîn un timp că la toate schimburile s-au 21,20 Orizont
gură dimineaţă ! Este deci rul de utilaje, mijloace de după încheierea normală a eliminat timpii neproduc­ fie;
limpede cum se foloseşte transport şi altele. Or, şutului. tivi de la predarea şi pre­ 21,50Ani de »
gram de .
forţa de myncă, în timp ce degeaba se vorbeşte dacă Era ora 17 şi unii briga­ luarea schimburilor — con­ triotice; *
conducerile şantierelor şi nu se acţionează concret şi dieri, care ieşiseră din sidera tovarăşul mg. Sever 22,05Cadran m<
grupului se plîng <că duc energic, cu toată răspunde­ schimb la ora 13, veniseră 22,20 Telejurnal.
lipsă de muncitori. rea pentru rezolvarea pro­ să discute cu schimbul III. Gava, şeful biroului pro­
De dotare şi înzestrare blemelor. gramarea producţiei. E
cu utilaje, maşini, instala­ în această perioadă Asemenea situaţii sînt frec­ drept că minerii de la pro­ jgADiC
ţii de mare capacitate şi care a mai rămas din vente la I.M. Uricani. Bri­ ducţie nu pierd timpul. Ei
gadieri câ Gheorghe Scor­
lucrează şi sînt retribuiţi
randament nu se poate 1978 se impune: ŞAN­ pie, Constantin Soreseu, Mi- în acord global. Cu' ei nu
BUCURF.ŞT1 I
plînge nimeni la Rîu Ma- TIERUL I — UZINA : Un tin de ştiri ; 6,0
re-Retezat. Se poate plînge adevărat salt calitativ şi ha-i Budescu, Lauren.ţiu Ke- sînt probleme. In schimb, dimineţii ; Acut
doar de modul defectuos cantitativ în întreaga acti­ lemen, Dumitru Bornoiu şi unii dintre cei care lucrea­ 60 de minute ;
în care acestea sînt folosi­ vitate, la toate fronturile alţii nu sînt brigadieri de ză în regie nu folosesc in­ Jurnal ; 7,30 Ret
8.00 Ra<lioprogra<
te. Lipsa pieselor de schimb de lucru, o organizare schimbul I, ci de 4 schim­ tegral timpul de lucru, au 9,30 Magazin
este o problemă nerezol­ chibzuită peste tot. ŞAN­ buri. Aşa îşi cunosc mai şi alte abateri de la pro­ 12.00 De toate j
vată, este drept. Dar şi TIERUL II — ADUCŢIU- bine oamenii, problemele gram. Pentru bunul mers 13.00 Radiojuma 13,
da veselă ;
foarte multe maşini stau NEA PRINCIPALA : Creş­ şi din celelalte schimburi, al activităţii, comitetul de muzică ; 16,00 D
pe butuci, descompletate, îi pot ajuta efectiv, Aşa se partid şi consiliul oameni­ 17,op Top 6 —
fără şoferi, unele sînt terea ritmurilor actuale de şi explică depăşirea con­ lor muncii au luat măsura de muzică popi
Muzică uşoară ]
chiar distruse, avariate. execuţie la locurile de stantă a randamentelor: cu efectuării contrapontajului 18.00 Publicitate
Dar se ştie că forţa meca­ muncă din subteran. ŞAN­ 300—1 100 kg/post de către în subteran, controlul acti­ peţi -le dumin
ar-al ; 20.
Rai’
nizată este dată direct în TIERUL III — BARAJ: brigăzile conduse de Lau- vităţii pe fiecare schimb de Citai Ion Radu-;
seama inginerilor şefi de la începerea urgentă a depu­ renţiu Kelemen, Constan­ către membri ai consiliului neul melodiilor
fiecare şantier. Oare cum se nerilor de arocainente în tin Soreseu, Tradan Pop, cu oamenilor muncii, pe lîngă zică de jazz ; a
ocupă de soluţionarea ei aval de baraj. ŞANTIE­ 0,50—1,20 mc/post de for­ controlul la puţurile de cu romanţa şi
ei ; 22,00 Radioji
zilnică, din moment ce am RUL IV — ADUCŢIUNEA maţiile de pregătiri şi des­ intrare şi ieşire de către Panoramic spor
chideri ale lui Dumitru ofiţerii de serviciu, insti­ Dans pe meridi
Buletin de ştiri
Bornoiu, Simion Budescu, tuirea unor sarcini precise Non stop muzit
Aurel Şoşoi. pentru brigadieri şi maiş­
Numărătoarea Preparaţia cărbunelui Corocşti. Tînărul N-agy Arpad este Despre preocupările mi­ tri în privinţa respectării gy-HaBgBBgg
unul din cei mai harnici stru ngari - din cadrul atelierului nerilor de la Uricani pri­ riguroase a programului de
(Urmare din pag. 1) lărie, Nicolae Avramescu, prelucrări mecanice. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK vind folosirea la maximum 6 ore în subteran.
aflat mereu în punctele fier­ DEVA : în ţi;
cu confecţionarea platfor­ binţi ale noului obiectiv: (Patria); Urm,
mei de la rina de evacua-^, — Oamenii noştri — că­ O acţiune de actualitate pe agenda cooperatorilor nă (Arta) ; H
Fiul Feţei Palid
re a oţelului — ne spune rora le revine îndatorirea Corsarul neg
şeful mont orilor. Ii îndem­ punerii în funcţiune a prj- le I—II (A 1
nam pe zidari însă, pentru rriului cuptor de la această Transportul şi depozitarea neîntîrziată ţie specială’
rol); PETROŞz
cade îndată ce ei şi-au în­ oţelărie — lucrează cot la şi picătura de
rea) ; Podul (’
cheiat misiunea trebuie să cot cu constructorii, efec- a Întregii cantităţi de furaje! îţi dăruiesc
trecem la rodaje, la mişcări tuînd ultimele retuşuri ce (Republica); L
de basculare a cuptorului, se impun. Totodată, ei ne­ meu — seriile
ral); Trepte p;
la punerea la punct a lirrri- tezesc minuţios calea primei Este un. lucru îndeobşte pentru punerea în funcţiu­ laţie (!). Vicepreşedintele cîmp cocenii de pe mai toresc) ; VUL<
tatorilor de cursă...". De şarje de oţel pentru a cărei cunoscut că de cantitatea şi ne a tocătorii procurate în consiliului popular comu­ mult de 100 hectare. rul din insul
notat: după două ore de declanşare se poate spune calitatea furajelor depinde acest an. Inginerul şef al nal, Alexandru Zudor, con­ Serioase deficienţe în pri­ resc); LONEA
la această scurtă discuţie, că, a început deja numă­ hotărîtor creşterea efecti­ C.A.P., Petru Dumitru, ne sideră că problema acope­ vinţa transportului şi gos­ New York -s-
(Minerul); PE']
Alexandru Puşcaş şi ortacii rătoarea inversă. După cum velor şi a producţiei ani­ spunea că raţiile stabilite ririi minusului este rezol­ podăririi furajelor se în- (Muncitoresc);
săi au intrat deja în ac­ maliere. Ţinînd seama de pentru vacile cu lapte asi­ vată prin depunerea u- tîlnesc şi în unităţile agri­ O fată apro.
-
ţiune. vedeţi, ansamblul de tur­ sarcinile ce le revin din gură îndeplinirea, pînă la nei comenzi la coopera­ cole din comuna Vaţa de (Muncitoresc) :
Capcana din I
Prezentă în jurul cupto­ nare a fost adus în hală în programul judeţean de dez­ sfîrşitul acestei luni, a pla­ ţie. Surprinde faptul că to­ Jos. Oricine trece prin sa­ iembrie); BR
rului este şi formaţia mois- vederea montării, oalele voltare a zootehniei, coo­ nului anual la producţia varăşii din conducerea tul Tîmava de Criş se poa­ Poenaru (Sti
sînt finisate şi supuse pro­
trului Victor Marchevca, de belor finale. La rîndul lor, peratorii din Mărtineşti marfă. Livrările la carne C.A.P. nu au tras învăţă­ te convinge cu uşurinţă de GURABARZA
un
cu
coti
la şantierul electrotehnic ol oamenii maistrului losif şi-au. asigurat din produc­ sînt deja depăşite. mintele necesare din iarna acest lucru, aici cîmpul rul) ; ORAşt:
I.C.S.H., care finalizează Moise şi-au făcut din plin ţie proprie întreaga canti­ La cooperativa agricolă trecută, cînd au întîmpinat fiind plin de furaje. Do- prea îndepăr
montarea cablurilor flexibi­ datoria în vederea alimen­ tate de nutreţuri. Pentru a din Dîncu Mic, unitate ve­ mari greutăţi cu transpor­ vedindu-şi „ingeniozitatea", I-II (Patria) ;
vacanţă (Flacii
le de la grinzile part-elec- evita deprecierea calitativă cină cu cea din Mărtineşti, tul furajelor care nu ajun­ crescătorii de animale au GIU-BAI : p,
tării noului cuptor, avînd preocuparea pentru asigu­ geau la consum de la o zi găsit soluţia de a evita
trod. In paralel, coechipie­ gata pregătit un stoc co­ a fînurilor, şirele au fost cheltuielile de transport, tră (Casa do ,
Gent
TEG :
rii lui Valentin Slavic, îm-, respunzător de fier vechi., acoperite cu folie de polie­ rarea bazei furajere a fost la alta. lăsînd patrupedele să se (Popular) ; Bli
preunâ cu specialiştii, efec­ destul de palidă, „replica" O importantă sursă de na — seriile 1
Cu deplină încredere şi o- tilenă. De asemenea, în dată situaţiei din anul tre­ nutreţuri grosiere — coce­ autoservească direct din E atât de apr.
tuează probele de rigoare menească emoţie, aşteptăm scopul valorificării eficient cut, cînd s-au cheltuit im­ nii — nu se bucură de a- clăiie de fîn (?). Această si­ (Casa de cult
la instalaţia electrică, apre­ — lucrînd bineînţeles — te a grosierelor, s-au luat portante fonduri băneşti tenţia cuvenită în ’ cadrul tuaţie trebuie curmată cu kan, tigrul Ma
ciată de aceştia din urmă momentul de vîrf al intră­ măsuri de tocare şi prepa­ pentru procurarea nutreţu­ unităţilor cooperatiste din desăvîrşire, mai ales dacă nie); SIMEH.L
fără cusur. rii noii oţelăriii în frontul rare a lor. O problemă ca­ rilor din alte surse, con- comuna Mărtineşti. Edifica­ ţinem seama de faptul că fără vină (Mi
Septembrie (Li
Stăm de vorbă cu mais­ de foc şi'de metal al Hu­ re continuă să ridice sem­ cretizîndu-se într-un defi­ tor în acest sens este fap­ în comuna Vaţa de Jos nu lari : Cînti
trul principal la noua ofe- nedoarei. ne de întrebare este reali­ cit de 50 tone fîn-uri în tul că şi la această dată există excedent de furaje. (Minerul).
zarea racordului electric actuala perioadă de s-fabu­ mai sînt dd transportat ddn N. TÎRCOB