Page 67 - Drumul_socialismului_1978_11

INICA, 19 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3

Consemnări Unitatea şi independenţa - nizufnf e COBORÎ71 i
PENTRU ALIMTÎTARE ! \
CARPAŢII (II) seculare ale poporului român şani. Vineri 77 noiem- ^
Petro-
\
Piaţa
Victor:ei
Autobuzul cu nr. 31-HD- ♦
Una dintre patticulariiă- apoi cărţi. Cuvintele prin brie, dimineaţă ‘riguroasă, i
file care au zădărnicit orice care ele căpătau expresie (Urmare din pag. 1) le. Lichidarea exploatării nu poate fi oprit de nimeni 5024 aparţiaind Exploata- )
tentativă de transformare a erau ale uneia şi aceleiaşi capitaliste, ştergerea mari­ şi pe care nu trebuie să-t rii de transporturi Petro- (
Cmpaţflor intr-un hotar efi­ limbi. Ce poate fi mai sem­ muntene, ca şi la a treia lor ‘discrepanţe economice oprim, ci, dimpotrivă, ac- şani pleacă de la cap de }
cient o fost piciul. Cuvînlul nificativ — pornind de aici adunare de la Blaj, clin şi sociale, îmbunătăţirea ţionînd ca revoluţionari, linie. Cu excepţia unor }
e străvechi, moştenit de ro­ — decât însuşi procesul de septembrie 1848. „Româ­ nivelului de trai al mase­ să-l încurajăm, să-l condu­ şocuri zdravene de frînă, ţ
mâni de Io romani, şi pro­ cristalizare a limbii române nia", „regatul Daciei", „re­ lor muncitoare de la oraşe cem în mod conştient. care masează oamenii în ‘
vine probabil din latines­ literare care s-a desăvîrşit gatul daco-roman“, „Daco- şi sate, asigurarea egalităţii Umanismul nou porneşte iaiţo, iotul merae bine şi
cul neatestot plagius, deri­ sub înaltul patronaj al Car- romania", sau orice alt ge­ în drepturi pentru toţi ce­ de la faptul că bunăstarea pe un Irig aspru.
vat la riadul său din plaga, paţilor ? Căci, dincolo de neric, însemna în mintea tăţenii ţării, indiferent de materială şi spirituală se In dreptul sediului uni­
care însemna o anumită în­ diferenţele regionale sau tuturora unitatea tuturor naţionalitate, reprezintă pot realiza şi afirma nu­ tăţii despre cave este
tindere de pămint. Spre locale, limba română lite­ provinciilor româneşti. marile cuceriri istorice ale mai în cadrul bunăstării vorba, la Livezeni, călăto­
deosebire de alţi munţi — rară s-a născut pe temeiul socialismului. Cu deosebire generale, al libertăţii şi in­ rii sini invitaţi :
In 1859, noul stat al Prin­
— Coboriţi pentru ali­
de Alpi, bunăoară - Car- graiurilor vorbite în nordul cipatelor Unite nu cuprin­ anii ce au urmat celui dependenţei întregului po- mentare I
pafii au o înălţime mijlo­ Argeşului şi in cele două dea decit o parte a teri­ Scurt şi lără echivoc.
cie, propice vieţii în cea ţări transilvane : . a Oltului
i- mai mare parte a anului, şi a Birsei. Limba română toriilor locuite ele români, FÂKRIREASTATULUIINIATIONAI UNITAR R0 Aici, autobuzul intiă în in­
l o literară a iradiat deci pe tot dar a constituit un puter­ cinta unităţii,' pentru că .
a- cu atit mai mult, cu cit la aici se află şi punctul de )
i- altitudini de 1 000-1 200 de teritoriul României de azi nic magnet pentru românii
m de pe cei doi versanţi ai aliaţi sub stăpâniri străine, alimentare cu carburanţi, i
metri apar aceste întinderi Oamenii dirdile vreo 10 -
Carpaţilor, in poiida orică­ oare va impulsiona şi mai
netede sau in pantă foar­ ror frontiere, aşa cum şi pă­ de-al IX-lea Congres al por, numai prin sporirea minute în marginea şose­
te domoală, înconjurate de mult activitatea politică şi partidului au fost martorii resurselor şi mijloacelor de lei, aşteptând ca şoferul
ă- păduri şi generoase in pă­ rintele ei intru tipar, , dia­ culturală a românilor din care dispune societatea. să-şi alimenteze autove­
-a conul Coresi, s-a simţit deo­ imperiul habzburgic. soluţionării juste, în inte­
ri- şuni. Aiunşi la această con­ resul întregului popor, a Tocmai de aceea, România hiculul. Surprinzător este
a- statare, e imposibil să fa­ potrivă acasă la Tirgovişte în perspectiva istoriei, problemelor fundamentale şi-a propus ca pînă în că de aici plecase in
:hi ori la Braşov, Peste plaiul marile deziderate ale po­
cem abstracţie de amănun­ îngăduitor au păstrat legă­ ale ţării. în condiţiile so­ 3985 să realizeze saltul de cursele zilei doar cu cile- |
tul că pe un asemenea „pi­ tura oltenii cu bănăţenii şi porului român, realizate în cialismului, statul nostru la stadiul de ţară în curs va ore in urmă.
1918, pun în evidenţă fap­
fi­ cior de plai" s-a petrecut gorjenri cu haţeganii. Peste tul că România nu a făcut naţional unitar, patria co­ de dezvoltare la acela de Se protestează inutil la Ş □ 1
or odată, foarte demult, o tra­ plai au trecut oierii din parte din rîndurile profi­ mună a tuturor fiilor aces­ ţară cu o dezvoltare eco­ această practică strîmbă
şi jignitoare. Lucrurile işi
gedie pastorală ai cărei mărginimea Sibiului şi cei torilor unei păci realizate tui pămînt, a dobîndit o nomică medie. Hotăririle l- î
protagonişti veniseră, fără din Jara Birsei, pină jos, forţă de nezdruncinat. So­ Congresului al Xl-lea şi urmează cursul lor „nor­
conştiinţa că trec vreo spre Bărăgan şi gurile Du­ prin bunăvoinţa învingăto­ cialismul a semănat idei­ ale Conferinţei Naţionale mal". Am vrut să con- I
*re rilor sau a cîştigurilor adu­ semnăm şi numele şoleru- £
1
frontieră, de pe ambele ver­ nării. Din Ardeal, după răs­ se de hazardul biruinţei în- le înfrăţirii, întrajutorării ale partidului reflectă ne­
îsă sante ale muntelui. „Miori­ coala Iul Horia, s-a aşezat în muncă, stimă şi respect cesitatea istorică a impri­
ţa", aşadar, Mila capodo­ in Moldova bunicul lui tr-un război, ci a fost ex­ reciproc şi a croat condi­ mării unor ritmuri înalte
peră a spiritualităţii româ­ presia dinamică a naţiunii
tic- Creangă, iar Eminescu, pe­ ţiile economice, politice şi operei de dezvoltare econo­
so- neşti, s-a născut pe plaiul ste plaiul Tihuţei a coborît române, a aspiraţiilor de sociale pentru ca aceste mică şi socială, larga apli­
strămoşesc comun. Aici s-au hălăduind prin Ardeal şi veacuri ale unui popor ho- idei să se materializeze. care a cuceririlor ştiinţei şi
întemeiat stins, iar, mai tir- nici o clipă nu s-au simţit tărît să trăiască liber, unit „Fără îndoială că în ţara tehnicii contemporane, ridi­
ziu, in locuri mai ferite, în altă ţară. Carpoţii, cu şi independent în vatra noastră — sublinia tovară­ carea conştiinţei maselor, * \
schituri. Pe urmă s-au ivit plaiurile lor ferite şi ospi­ strămoşească unde s-a ză­ şul NICOLAE CEAUŞESCU, lui aici, dar n-am avui de l
mănăstiri, pe cursurile de taliere, ne-au ajutat in ori­ mislit. secretarul general al parti­ participarea la conducerea unde-l lua. ţ
democratică a societăţii. E-
apă mori şi pe drumurile ce vremuri să ne adunăm, Idealurile de eliberare dului — procesul de apro­ Bine că punctul de aii- t
îba oare coborau dinspre plai, ocrotind indestructibila fră­ naţională şi dreptate socia­ piere şi întărire a frăţiei senţa şi scopul întregii po­ mentare nu se află pe la }
litici a Partidului Comunist Petrila, ca să ajungi prin j
hanuri,, toate locuri de ră­ ţie de singe a celor „de lă şi-au găsit adevărata îm­ dintre români, maghiari, Român a fost şi rămîne Lanea la Lupeni. i
gaz, de popas şi întâlnire, aici" şi a celor „de din­ plinire în anii socialismu­ germani, dintre toţi cetăţe­ realizarea unei vieţi dem­
îtc- in care s-au schimbat gin- colo". lui, ani ai marilor prefaceri nii, fără deosebire de na­ ne, civilizate şi fericite DE CE DOAR \
duri, doruri, aspiraţii, cin- revoluţionare şi ai depli­
in tece, balade, snoave, mai RADU CIOBANU nei afirmări a independen­ ţionalitate, constituie un pentru toţi cetăţenii pa­ DUPĂ INSISTENŢE? \
i ţei şi suveranităţii naţiona­ proces legic, dialectic, care triei.
ia; in după-amiazd zilei \
de 17 noiembrie a.c. am ţ
Pu-
Spi- asistat la o scenă deloc »
plăcută, care s-a petrecut )
Realizări romaneşti PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
aiţi- Metale sau la magazinul „Palia" din ţ,
3TO- mase plastice? Orăştie, la sectorul ali­ l
pa- mentar. Deşi mai mulţi
m l
Medaliile cauciucului Metale sau mase 'plasti­ cumpărători solicitau pun i- \
gi de plastic pentru am- |
// Şantier arheologic Necropola din epoca ce ? Pentru industria zile­
„Carom-2000 lor noastre s-ar părea că baterea mărfurilor, cele *i
La cele 24 de confruntări bronzului de la Deva aceasta este o dilemă — şi două casiere de servi-, 1
ciu răspundeau invariabil: y
economice internaţionale, la metalele, şi masele plasti­ „Nu avem". Ciad un t
care a participat, pînă a- ce devin tot mai deficitare. cumpărător a sesizat fap- f
cum, cauciucul românesc ţa motivului meandric în Şi totuşi... Ceea ce este
ulc- de tipul „Carom—2 000“ s-a •— Este cunoscut fautul tul, că exista un teanc ţ;
jrtui că strămoşii noştri se inci­ Inferviu cu ION ANDRITOIU, decorarea ceramicii justifi­ mai deficitar decit toate — întreg de pungi chiar lin- (
în bucurat de aprecieri deo­ nerau. Am scris nu de mult arheolog la Muzeul judeţean că încadrarea necropolei energia — pledează pentru gă scaunul unei casieriţe, ?
(dio­ sebite. Astfel, la tîrgurile de ritul incinerării în groa­ ' Deva ia, sfîrşitui celei de-a II-a folosirea, tot mai intensă, aceasta s-a scuzat cu \
dei; internaţionale de la Plovdiv
îlor; şi Leipzig, „Carom—2000", pa de înhumare. Se poate şi începutul celei de a a maselor plastice, în spe­ seninătate : ,,N-am ştiut t
cal ; vorbi de acelaşi rit şi în rul aparţine epocii bronzu­ îll-a faze a culturii Wie- cial ca. înlocuitori ai oţe­ că mai sînt". Să iie t
oţi ; fabricat la Borzeşti, a fost cazul cimitirului descope­ lui, cultura Wictonberg. tenberg. lurilor speciale, neferoase­ vorba de comoditate ? V
Un- distins cu medalii de aur \
t şi rit în 1976, în estul Devei ? Prezenţa ornamentelor iin- — Ceramica descoperită lor, sticlei şi chiar a... hîr-
:lub; pentru deosebita sa rezis­ — Urnele funerare cu cizate şi canelate şi absen­ aici “prezintă şi lin alt in­ tiei. \ CINE IA INIŢIATIVA
prcţi tenţă la abraziune, pentru resturi de oase calcinate teres ?'■ Specialiştii elveţieni furni­
17.30 înaltul nivel calitativ ■ şi —•' Păstrate în corîdilii zează date elocvente : dacă
eză ; Structura sa moleculară. în descoperite în cele 17 mor­ După furtuna puternică
Oas- minte dovedesc că avem precare,- datorită plasării pentru producerea şi pre­ din iulie a.c. la această 4
20,00 anii din, urmă, Combinatul de-a face cu un rit al inci­ mormihtelor la mică adîn- lucrarea unui centimetru rubrică a apărut o notă /
chimic de la Borzeşti a pri­ cime, acidităţii- solului , şi cub de aluminiu, cele .mai
Tur- mit, de asemenea, o meda­ nerării în urnă. care sugera ideea inter- I
Mu- — Materialul scos la acţiunii apei de infiltraţie,, moderne instalaţii indus­ venţiei lucrătorilor de la i
Inirc lie de aur, la Viena, pen­ iveală cu prilejul săpături­ vasele rareori au putut ii triale consumă 158 K. cal. I.M.C. Deva de a repara 11
♦reţii tru un al produs al său: lor face posibilă o încadra­ reîntregite (ca în poza a- energie, pentru aceeaşi can­ acoperişul staţiei de au-1 *
22,10 „Ventilul interschimbabil
22.30 re în timp a necropolei ? lăturată). S-a putut totuşi titate de polistiren, de pil­ tobuz, (răscolit de iurta- | ţ
24,00 cu protecţie anticorosivă", — Inventarul morminte­ constata că există o cera­ dă, se consumă numai 34-38 nă) situată peste drum de V
-5,00 utilizat în procese tehno­ lor este compus, exceptînd mică rudimentară, modela-, K. cal. ; urmează, în ordi­
turn. logice de sinteză. o mărgea din os, numai din tă clin pastă cu impurităţi ne, polietilena, policlorura întreprindere. Au trecut a- v
proape cinci luni de a- |
Diamantele ceramică, fiecare mormînt şi o ceramică fină, bine de vinii, polipropilena ş.a. tunai şi staţia a intrat în s
conţinînd cîte o urnă şi arsă, de culoare brun-ne-" cu consumuri numai de iarnă cu acelaşi aspect »
in industrie altele 2-3 vase. Analiza gricioasă sau roşie cu di­ 22-30 K.cal. în acelaşi de paragină. Oare corni- |
compoziţiei pastei, forma ferite nuanţe. Smt intere­ timp, un centimetru cub de telul sindicatului, organi- L
icere Din întreaga cantitate de recipientelor, modul de ţi mă de inclneraţte <lln epo­ sante şi elementele orna­ cupru necesită 11Ş K. cal., zaţia de tineret de aici, ?
i vi- diamante extrasă in lume nu­ realizare a arderii — fac ca bronzului, descoperită la mentale. iar un centimetru cub de
RA ; mai 20 la sută sînt folosite Deva. nu pot iniţia nimic în a- I
ira) ; posibilă ipoteza că cimiti- Foto : VIRGIL ONOIU VIORICA ROMAN otel 82-100 K. cal. cest sens ? Sau altfel i
serii- pentru confecţionarea bijute- ’ spus : in toată intreprin- «,
Edi- riilor; restul de 80 la sută
ucto- derea nu există ciţiva me• »
mura - pietre incomplet cristaliza­ serioşi mai inimoşi, care \
(Uni- te şi de culoare mediocră Cu ce se ocupă o sectă religioasă „ştiinţifică 44 - in interesul propriului t
>ric); sau care prezintă imperfec­ colectiv — ar putea pune }
tdaflr ţiuni — este destinat fabrică­
Soţul Un surîs strălucitor, o care a găsit în localurile Bisericii scientologice şl pentru energie atomică — Io punct, în 2-3 ore aco- )
Jultu- rii unor maşini dotate cu că e gata să depună măr­ adică secrete care nu pri­ perişul cu pricina ?
uuci- diamante. Utilizat in larmă privire blîndă, o gropiţă sectei obiecte şi docu­
orsa- brută, naturală sau cizelat, în barbă şi cel mai fru­ mente foarte puţin religi­ turie împotriva sectei da­ vesc, nu ajută la lămuri-'
ncito- mos exemplar al cinema­ oase. că i se asigură protecţia. rea lucrurilor „sfinte". a cui va li iniţiativa.
Yorlc, diamantul industrial este fo­ tografului american după Totul a început într-o „De mai multe luni sînt Biserica scientologică a
l-n losit cel mai adesea sub PAVOAZAREA
ivaria formă de granule în indus­ Marilyn Monroe, John noapte cînd un paznic s-a reţinut prizonier de şefii fost întemeiată de un a- AUTOBUZELOR
ASA: Travolta, intră în scenă. întrebat cine pot fi cei Bisericii scientologice, spu­ nume Ron Hubbard, acu­
minte tria construcţiilor mecanice, De data aceasta scena n-o doi oameni, bine îmbră­ ne el. Mi-au pus cătuşe, zat, cu ani în urmă, pen­ Cine circulă cu autobu-\
ANI : electronică, industria minieră,
I No- a construcţiilor civile, in chi­ mai reprezintă un luxos caţi, ce veneau în fiecare m-au torturat, dar am tru practicare ilegală a zele Hunedoarei poale 1
ctorul decor hollywoodian, ci o seară la Palatul justiţiei reuşit să evadez". ' Şi medieinei. Secta este im­ observa că multe dintre s
>şie) ; rurgie şi in forajul maritim, simplă sală de interoga­ din Washington, după în­ Meisner vorbeşte apoi de­ plantată şi în afara ele sînt Irumoos impodo- 1
vară in industria sticlei. Creşterea bite cu ilustrate, cu tăie- |
Minc- rolului acestor industrii în e- torii a poliţiei americane. chiderea serviciului şi fo- spre manevrele de intimi­ S.U.A., mai ales în Cana­ 3
pod El nu vorbeşte aici nici tocopiau zeci de documen­ dare, de hărţuire, de spio­ da, Marea Britanie, în tun din reviste, reprodu- ţ
seriile conomie face ca cererea de despre „Febra de sîmbă- te şi dosare. La cerere, ei naj, de racolare a noi a- Australia şi Franţa (unde ceri de artă etc. Obiceiul }
ati în diamante industriale să fie depţi pe care le practică a reapărut sub un alt nu­ nu e râu, numai că sînt *
!EOA- considerabilă. Drept care, tă seara", nioi de „Un au prezentat toate actele
albas- soare" — filme a căror necesare ce le permiteau liderii sectei. După per­ me, deoarece, din februa­ expuse şi fotografii ce i
; HA- numeroase Industrii au şi vedetă a fost şi care bat o asemenea operaţiune, cheziţiile efectuate în lo­ rie 1978, a fost interzisă). înfăţişează femei mai mult j
Jim trecut la fabricarea diaman­ calurile acesteia, „prada" Printre nfembrii săi pot sau mai puţin îmbrăcate I
'anda- tului artificial. Acesta a de­ recordurile de încasări — după care... au luat-o la
iLAN: ci ’ de... religie. Şi o face fugă, pentru că legitima­ este impresionantă : arme fi găsiţi tineri toxicomani, (sau viceversa) ceea ce j
ricirea venit, pe plan industrial, fără morga obişnuită, în ţiile respective s-au do-_ de foc, muniţii, diverse in­ oameni fără nici o ocupa­ nu e prea... estetic. Ar li â
iando- complementul indispensabil al vedit a fi false. Cîtva' strumente de spargere, a- ţie, în general persoane bine dacă s-or face o ]
(II Iu- diamantului natural. El este ciuda aparenţelor înşelă­
■măriţi toare, pentru că biserica timp mai tîrziu, la F.B.I. parate de înregistrat con­ aflate la marginea socie­ triere a ceea ce se expu- ţ
ILIA: fabricat prin încălzirea, in­ scientologică, căreia îi a- telefonează un anume Mi- vorbiri telefonice şi peste tăţii. ne în mijloacele de trans­
GHE- tr-un cuptor, la înalte pre­ pat-ţine, constituie, în pre­ chael Moisner, care decla­ 23 000 documente... Docu­ port in comun pentru a
ebedei siuni şi temperaturi, a carbo­ mente furate de la C.I.A., (După „Le Nouvel nu se sări dincolo de cal.
nului pur in prezenţa unui zent, obiectul unei anche­ ră că este unul din cei Interpool, de la. Comisia Observateur") I
doi, că este membru al
te a poliţiei americane,
metal catalizator.