Page 69 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 69
Proletari din toate firile, unifi-vă !
ANUL XXX
e>
NR. 6 546
MARŢI,
21 NOIEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
ŞEDiTA COMITETULUI POLITIC Şniţelului Central
a! Partidului Comunist Român
EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. Tovarăşului RUJE CEAUŞESCU
f ■ secretar general
Sub preşedinţia tovarăşului Nicoiao Trăinicia prieteniei frăţeşti româ- mice, în special prin intensificarea al Partidului Comunist Român,
Ceauşescu, secretar general al Parti no-iugoslave, precum şi profunda şi diversificarea cooperării şi spe
dului Comunist Român, luni, 20 no consideraţie şi preţuire manifestate cializării în producţie, construirea preşedintele Republicii Socialiste România
iembrie a.c., a avut loc şedinţa Co do popoarele iugoslave faţă do se în comun a unor noi obiective in
mitetului Politic Executiv al C.C. al cretarul general al partidului nostru dustriale şi finalizarea unor acţiuni B U C U R E Ş T I
P.C.R. şi preşedintele României şi-au găsit de cooperare pe terţe pieţe, mai a-
Oamenii muncii din judeţul Hunedoara, în frunte cu
' Comitetul Politic Executiv a dis o strălucită şi semnificativă expre les în ţările în curs de dezvoltare. comuniştii, angajaţi plenar, într-o deplină unitate de voin
cutat şi soluţionat o serie de proble sie în decorarea tovarăşului Nicoiao S-a exprimat hotărîrea de a se fo ţă, în înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Con
me privind îndeplinirea planului de Ceauşescu cu înaltul ordin iugoslav losi tot mai intens avantajele ce de gresul al Xl-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, au
stat şi dezvoltarea economico-socia- „Erou al Muncii Socialiste", ca şi în curg din apropierea geografică, din urmărit cu un deosebit interes şi vii sentimente patriotice
lă a ţării, precum şi probleme ale manifestările plirîe de căldură cu experienţa tehnică şi ştiinţifică a ce vizita dumneavoastră de prietenie în R.S.F. Iugoslavia şi îşi
activităţii curente pe plan intern şi care a fost întîmpinat pe întreg par lor două părţi în vederea accelerării manifestă şi cu acest prilej întreaga lor adeziune faţă de
internaţional desfăşurată de parti cursul vizitei. înfăptuirii programelor de dezvolta rezultatele rodnice, fructuoase şi semnificaţiile majore ale
dul şi stalul nostru. Comitetul Politic Executiv subli re elaborate de cele două partide, a strălucitei contribuţii ce o aduceţi la dezvoltarea priete
De asemenea, în cadrul 'şedinţei, niază cu satisfacţie că noua întîlrtire progresului economico-social al ţă niei trainice între Republica Socialistă România şi Repu
rilor noastre, a operei de edificare
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre — a 18-a — dintre tovarăşii Nicoiao a societăţii socialiste. blica Socialistă Federativă Iugoslavia.
tar general al partidului, preşedin Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, desfă In timpul vizitei Dumneavoastră în ţara vecină şi
tele Republicii, a prezentat o infor şurată într-o ambianţă de caldă Comitetul Politic Executiv dă o prietenă, oamenii muncii din judeţul nostru au trăit cu
mare despre vizita de prietenie pe prietenie şi cordialitate, a reliefat înaltă apreciere holărîrii comune de sentimente de profundă emoţie şi înalt patriotism momen
care a întreprins-o în Republica So hotărîrea ambelor părţi de a am a se întări conlucrarea dintre Parti tul în care vi s-a înmînat înaltul ordin iugoslav de „Erou
cialistă Federativă Iugoslavia, la in plifica şi aprofunda colaborarea din dul Comunist Român şi Uniunea Co al Muncii Socialiste", distincţie care exprimă aleasa pre
vitaţia tovarăşului Iosi-p Broz Tito, tre ţările, partidele şi popoarele muniştilor din Iugoslavia — factor ţuire şi deosebita apreciere faţă de îndelungata Dumnea
preşedintele Republicii Socialiste noastre, în deplină concordanţă cu esenţial al prieteniei şi colaborării voastră activitate revoluţionară, eminent conducător ai
Federative Iugoslavia, preşedintele ţelurile şi orientările cuprinse în De celor două ţări — schimbul deschis partidului şi statului român de a cărui personalitate şi
Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. claraţia comună semnată în septem şi larg de păreri între acestea, cu prodigioasă activitate este legată cea mai luminoasă pe
Comitetul Politic Executiv a apro brie 197G la Belgrad. Au fost con privire la căile şi experienţa con rioadă a construcţiei socialiste din patria noastră.
strucţiei socialiste, la dezvoltarea
bat întru totul şi şi-a manifestat sa venite noi şi importante înţelegeri mişcării comuniste şi muncitoreşti, Manifestîndu-ne deplinul acord faţă do rezultatele
tisfacţia deplină faţă de desfăşura care vor impulsiona şi mai mult progresiste şi democratice, precum deosebit de fructuoase ale noii întîlnirî la nivel înalt, care
rea şi rezultatele rodnice ale vizi dezvoltarea pe multiple planuri a şi asupra marilor probleme ale vie va ridica la cote şi mai mari relaţiile de strînsă priete
tei tovarăşului Nicolae Ceauşescu — relaţiilor româno-iugoslave în spiri nie şi colaborare între România şi Iugoslavia, între parti-
nou şi remarcabil moment al tra tul solidarităţii şi stimei reciproce, ţii internaţionale, ale luptei pentru dele. şi popoarele noastre în construcţia socialismului, no
diţionalului dialog româno-riugoslav pe baza principiilor egalităţii în destindere, pace şi progres în lume. exprimăm profunda noastră recunoştinţă, mult stimate to
la nivel înalt — care marchează o drepturi, independenţei şi suverani De asemenea, s-a convenit extinde varăşe Nicolae Ceauşescu, pentru modul strălucit în care
contribuţie de cea mai mare impor tăţii naţionale, neamestecului în tre rea contactelor şi colaborării dintre aii acţionat şi^ acţionaţi pentru afirmarea idealurilor de
tanţă Ia dezvoltarea relaţiilor de burile interne, avantajului reciproc reprezentanţii parlamentelor, guver pace şi prietenie ale ţării noastre cu toate ţările şi popoa
strînsă colaborare şi bună vecină şi întrajutorării tovărăşeşti. nelor, organizaţiilor de masă şi ob rele lumii, în interesul operei de edificarea noii orînduiri,
tate dintre cele două partide şi sta Comitetul Politie Executiv apre şteşti, localităţilor, întreprinderilor al cauzei socialismului şi păcii în lume.
te, în interesul popoarelor noastre, ciază în mod deosebit faptul că în şi dintre cetăţenii României şi Iugo Dînd glas^ aleselor noastre sentimente de stimă şi re
al cauzei generale a socialismului, cadrul convorbirilor s-a stabilit creş slaviei. cunoştinţă faţă de nobila Dumneavoastră activitate, emi
progresului şi păcii. terea dinamică a colaborării econo (Continuare în pag. a 4-a) nent conducător al destinelor luminoase ale României so
cialiste, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Hune-
doara, uniţi în cuget şi fapte, ne exprimăm şi cu acest
ÎN INTERIORUL priiei deplina adeziune Ja politica internă şi externă a
partidului, hotărîrea fermă de a nu precupeţi nici un efort
pentru înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor ce no
ZIARULUI revin din însufleţitoru! program a! partidului de făurire a
socieţaţu socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a
o O trăsătură definitorie României spre comunism, pentru creşterea contribuţiei ju
— grija faţă de om deţului Hunedoara la asigurarea mersului ferm al ţării
o Audienţele — mijloc de noastre pe calea socialismului, bunăstării si progresului
a realiza o legătură COMITETUL JUDEŢEAN HUNEDOARA AL
strînsă, permanentă cu PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
cetăţenii
© Universităţile culfural-
ş'riinţifice să răspundă
scopului pentru care Plenara Consiliului Uniunii judeţene a C.A.P.
au fost create ! La Deva a avut loc ieri
ia consiliile inlercoopera-
a Atitudine fermă, in Plenara Consiliului Uniunii tiste. în cadrul ordinii de
transigentă împotriva judeţene a C.A.P., la care
abuzului şi a tendinţei au participat membrii con zi au fost analiza.te rezul
de căpătuială tatele economico-financia-
® Sport siliului, preşedinţii şi ingi re obţinute de C.A.P. şi a-
© Semnal nerii şefi din C.A.P., pre sociaţiilc intercooperatisle.
şedinţii şi inginerii şefi de De asemenea, s-au prezen
tat proiectul Legii privind
formarea, planificarea, des
tinaţia şi vărsarea benefi
Recent, minerii şefi de bine organizat. Noi venim de oameni din brigadă, le de mineri. Aceasta presu ductivităţi" şi 119 brigăzi ciilor (partea referitoare la
brigadă de la Petrila şi din timp la mină, luăm cunosc problemele, le re pune însă ca organele do o aplică în întregul bazin
Lonea, maiştri şi ingineri, masa şi pornim primii zolvăm împreună. Ca ur sindicat şi consiliile oame carbonifer al Văii Jiului, agricultură), metodologia
de întocmire a planurilor
membri ai consiliilor oa spre abataj; luînd cu noi şi mare, muncim în înţele nilor muncii să facă mai dar nici un brigadier nu a
menilor muncii de la cele unele materiale principale gere şi armonie, nu pier bine cunoscute criteriile i- mers în abatajul” lui Eu de producţie şi financiare
două întreprinderi miniere de care avem nevoie. Toţi dem timpul în zadar, nu niţiativei şi rezultatele ob gen Voicu pentru a vedea pe anul 1979, precum şi
s-au întîlnit la o dezbatere ştiu ce au de făcut şi ţinute prin aplicarea ei, 'să cum se munceşte aici şi a măsurile ce trebuie luate
pe tema aplicării iniţiati nu aşteaptă indicaţii spe aşteptăm să ne spună militeze ca tot mai multe învăţa din experienţa bu în vederea desfăşurării in
bune condiţii a învăţămân
velor miniereşti — forme ciale. Pe ortaci îi schim cineva ce să facem ş-i să brigăzi s-o preia, să orga nă a minerilor din cele trei tului agrozootehnic.
eficiente de creştere a pro băm la locul de muncă, în ne îndemne cum să facem nizeze schimburi de expe frontale coordonate de Eu
ducţiei de cărbune. După gen Voicu,
cum se ştie, la I.M. Petrila, Un alt destoinic briga
unul dintre cei mal vred în scopul creşterii producţiei de cărbune dier — Ioan Cojocariu, de Expunere în
nici brigadieri de aici şi la I.M. Lonea — este auto
din Valea Jiului, Eugen rul iniţiativei : „Brigada de faţa lectorilor
Voicu, a lansat iniţiativa producţie şi educăţie socia Ieri a avut loc instrui
„Brigada înaltei producti Cîmp larg le afirmare iniţiativelor miniereşti rea comună a lectorilor
listă", preluată de alte 32
vităţi", cu criterii precise de brigăzi de la Lonea şi Comitetului judeţean de
de aplicare şi cu comensu- de 227 de brigăzi din în partid şi ai Comitetu
rarea clară a roadelor ei abataj, iar cei care preiau la locul nostru de muncă. rienţă concrete, în abata treaga Vale a Jiului. Nici lui municipal de partid
concrete, atunci cînd crite lucrul de la noi o fac la Aşa reuşim să ne depăşim je, pe această temă — lu această iniţiativă nu a dat Deva. în cadrul programu
riile îi sînt întru totul res fel, din mers, fără pauze ritmic planul, să cîştigăm cru care nu s-a făcut însă însă peste tot rezultatele lui, prof. univ. dr. Hadrian
pectate. întrebat cum reu inutile. De multe ori bine, să fim mulţumiţi cu nici la Petrila, nici la Lo- scontate deoarece nu s-a Daicoviciu, lector al C.C. at
şeşte această brigadă să-şi schimburile se suprapun un familiile noastre. nca. De aceea cînd i s-a manifestat suficient interes P.C.U., a ■ făcut o amplă şi
realizeze ritmic, lună de lu timp pentru rezolvarea adresat o întrebare pe a- pentru popularizarea ei, interesantă expunere despre
nă, sarcinile de plan, obţi- problemelor survenite. Exi Discutîndu-se pe larg în ceastă temă, inginerul şeE pentru cunoaşterea criteri două momente cruciale din
nînd de la începutul anu genţa şl răspunderea pen jurul acestei valoroase ini al I.M. Petrila — Ioan ilor, pentru evidenţierea istoria poporului^ român :
lui un spor de producţie tru lucrul făcut este atri ţiative, s-a concluzionat că Mîrlogeanu — n-a putut rezultatelor concrete pe ca crearea, acum 2050 de ani,
de 19 000 tone de cărbune, butul fiecărui membru al ea are la bază, în primul da un răspuns concret, con re le-a determinat în mun a statului dac centralizat
Eugen Voicu a răspuns brigăzii. Nimeni nu pleacă rînd, buna organizare a că şi în viaţa familiilor de şi independent, sul) condu
prompt, scurt şi convingă din abataj pînă nu-s puse muticii şi disciplina, înalta vingător. La I.M. Petrila, mineri. cerea lui Burebista, şi for
tor : conştiinţă a datoriei şi că un număr de 22 de forma
la punct toate treburile şi marea, la 1 Decembrie 1918,
— Principalul lucru este planul făcut integral. Eu îi această iniţiativă este la ţii de minori aplică iniţia DUMITRU GHEONEA a- statului naţional unitar
că muncim atent, ordonat, cunosc bine pe toţi cei 70 înderruna oricărei ' brigăzi tiva „Brigada înaltei pro- (Continuare in pag a 2-a) român.
