Page 71 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 71
• MARŢI, 21 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3
Universităţile cultural-ştiinţifice să 1
'iZIUNE CUM PARCĂM
răspundă scopului pentru care MASINUTA?
In fo-yo incintei l.M. U-
!oHeton : Pu- au fost create! Un nou moment rkxmi există amenajat un
gloric. Relua- loc de parcare a auto
Iul ui 13; vehiculelor. Dar mulţi po
negru ; stâ- Universitatea cultural-şti- gerea precisă a scopului şi ral-ştiinţifice pentru a se în ampla întrecere sesori de autoturisme —
iirii ; inţifică din municipiul Hu sensului învăţământului siza că în acest domeniu, de la mina Uricani sau
nedoara, ce funcţionează prin universitatea cultural- după mulţi ani de practică Sîmbătă şi duminică, în la hoi"), l.M. Paroşeni oaspeţi la această unita
pe lingă casa de cultură, ştiin'ţificâ. Să luăm, de şi experienţă, se mai acţio trecerile artistice din câ- („Controlăm, depistăm**), te — minaţi parcă de gin-
i ariei corc- însumează 23 de cursuri pildă, cursul de „Etica lu nează încă la întâmplare.
— balerina frecventate de peste 600 de crătorului din comerţ". A- Trebuie să se înţeleagă că drUl etapei de masă a celei . U.E. Vulcan, spitalul' uni dttri relă, nu trag maşini
Popa; de-a doua ediţii a Festiva ficat („Cînd ne cheamă le pe artei loc cu desti
ii răspunsuri, cursanţi. Planul tematic cesta poate fi în cel mai forma de studiu prin uni lului naţional „Cîntarea viaţa"), prepâraţia cărbune naţie precisă, ci exact pe
i socialist şi pentru anul de învăţământ bun caz o temă de instrui versitatea cultural-ştiinţifi- României" au cunoscut un lui („Calitate şi disciplină"), zona verde din preajmă.
a personaii- 1978—1979 a fost structurat re în cadrul unor unităţi că nu constă doar în răs nou moment. A început Cam lă iei procedează u-
pe trei direcţii: cursuri şti comerciale. Departe de noi pândirea simplistă' a cunoş clubul sindicatelor („Tot
peaitru lu- inţifice, cursuri de istorie, gândul de a minimaliza faza pe oraşe a întrecerii. ce-avem de spus, vom spu nil „mdşitiMI" (cu două
Ln agricultu tinţelor culturale şi ştiinţi ne"); I.G.C.L. Vulcan, S.S.H. roate de „Dacia" sau de
cultură şi civilizaţie româ ideea şi importanţa temei, fice, ci înseamnă un învă In Valea Jiului, prima „Skoda") şi lingă blocul
nească şi cuts'uri de for dar a susţine, timp de un ţămînt permanent pentru' competiţie din această Vulcan („Mereu pe fază")
ri; — care au venit cu texte 2 de pe ştir. K. Matx, din
mare artistică. Majoritatea an, un curs cu o asemenea adulţi. Reţeaua instituţiilor nouă fază a găzduit-o ora adecvate profilului muncii, Deva şi pe citeva alei
i zilei în c- cursurilor se desfăşoară în temă înseamnă de fapt culturale corespunde cerin şul Vulcan. Peste 200 de din cartierul Gojdu (tot
cadrul unităţilor economice minimalizarea noţiunii de ţelor actuale, iar cadrul lor artişti amatori (în care nu satira avînd'adresă precisă din municipiul Deva). Cum
ioeiali6tă — şi instituţiilor municipiului. universitate, care, în esen de organizare este, de ase sînt incluşi membrii celor şi unde critica poate şi
n plinite. Iată şi denumirea unor ţă, presupune o tribună a menea, corespunzător. Faţă 4 formaţii corale din oraş) trebuie să aibă eficienţă. se poate considera acest
cursuri ce se predau la U- educaţiei permanente şi de anii trecuţi, avem in au evoluat pe scena clubu întrecerea de la Orăştie lucru altfel decit nepă
eatru : „Stri- au susţinut-o formaţiile ar sare a unor oameni faţă
. Ibsen. Pre- niversitatea cultural-ştiinţi- mai ales multilaterale a finit mai multe mijloace lui sindicatelor din locali de frumos şi de util, fa
ară. Procluc- fică din Hunedoara : „Re cetăţeanului. de culturalizare, de educa tate. Diversitatea de genuri tistice ale întreprinderilor
Lziunii efigie- voluţia tehnico-ştiinţifică şi In al doilea rînd, acest ţie, structura lor organiza — fanfara minerilor, tara „Chimica" şi „Vidra". Timp ţă de munca semenilor
1
progresul societăţii *, „Ori mod de considerare a uni torică îmbunătăţindu-se ful şi soliştii de muzică de aproape trei ore au e- Iar ! Păcat...
zont ştiinţific", „Medicina versităţii cultural-ştiinţifice substanţial în ultimii ani. populară, grupul vocal-in- voluat fanfara, taraful, so
azieii portu* :
contemporană", „Noţiuni de duce şi la tratarea superfi Nu are deci sens să utili strumental „Color", obiceiul liştii vocali şi instrumen PUFULEŢI MAI PUŢIN...
astronomie şi cercetare a cială a conţinutului unor zăm universitatea cultu- folcloric al căminului cul tişti Maria Buituc, Ana PUFOŞI
spaţiului cosmic", „Cabinet cursuri. De pildă, cursul ral-ştiinţifică pentru rea tural din Paroşeni, fluiera- Şendroiu, Garofiţa Corpo-
dc medicină alimentară", „Orizont ştiinţific" (predat lizarea unor acţiuni minore şii şi dansatorii căminului deanu, Lenuţa Măgureanu, 11 Foarte lăudabilă opor
,;Legea pe înţelesul tutu de prof. Elena Dragon) şi nici s-o coborîm la cultural Dealu Babii, dan Relu Sibişan, Iliuţă Cioro- tunitatea cu care între
ror", „Şcoala tinerelor ma este, la o analiză atentă a nivelul unei banale forme surile populare maghiare, garu — de la I.C. Orăştie,
me", „Etică şi umanism", planului tematic, o lungă de emancipare culturală. brigada artistică „De ce, prinderea de morarii şi
I : 6,00 Ra- montajul muzical-literar al panificaţie Hunedo ara -De-
limineţii; 7,00 „Adevăr şi legendă", „Şti listă de titluri voit spec Universitatea cultural-ştiin- spitalului unificat, brigăzi de ce, de ce ?“ (text şi
Buletin me- inţă, religie şi morală", taculoase, ceva în genul ţifică trebuie considerată şi instructor Zagony Zoltan)
•t; 8,00 Re- „Pedagogie şi familie", „E- cunoscutelor rubrici „Ştiaţi situată în rîndul celor mai le artistice (opt la număr) de la „Vidra", care prin
1,10 Curierul — a dat întrecerii prospe
Buletin de tica lucrătorului din co că..." în loc să fie profilat evoluate mijloace ale edu realizare şi ţintă artistică
indcm as- merţ", „Femeia şi societa pe lecţii ciclice aşa cum se caţiei^ permanente, ca o ţime şi vioiciune. A impre a dat răspunsuri „la ţintă**, MED
0,00 Buletin tea modernă", „Democraţie, desfăşoară dealtfel cursul şcoala cu reală eficienţă sionat prezenţa numeroasă
tu ritmurile şi, în majoritate bună, a -f-
mecu.1 unui responsabilitate, discipli „Adevăr şi legendă", susţi teoretică şi practică. La clubul „Siderurgistul"
Strâns; 10,20 nă", „Unitatea poporului nut de asistentul univ. Ni- brigăzilor artistice — l.M din Hunedoara s-a desfă 1 va a asimilat binecunos
ck şi folk; român de-a lungul istoriei" colae Vintilă de la institu C. DROZD Vulcan („Mici aspecte de cuţii „Pufuleţi" in pungi.
1,00 Buletin ş.a.m.d. tul de subingineri, rectorul şurat faza municipală a
ivanpremic- întrecerii brigăzilor artistii Lăudabilă şi calitatea cu
12.00 Bule- După cum se vede din universităţii cultural-ştiinţi- 1 care a debutat aici noul
,05 Din co- această înşiruire, tematica, ficc hunedorene. „Cstate nouă-n sărbătoare” ce şi grupurilor satirice. 1 produs. Dar, de la debut
lui nostru ; Am abordat aceste as O prezenţă foarte bună
iterpretative chiar dacă se dovedeşte au avut formaţiile din \ şi pină in prezent cdliia-
şanu, Louis cuprinzătoare, suferă de o pecte ale activităţii din ca Sub acest generic, la De de mărci- poştale româ Combinatul siderurgic (uzi i tea s-a cam deteriorat pe
î la 1 la 3; lacună esenţială : neînţele drul universităţii cultu- va a început duminică o neşti, organizată de către ?! drum: nu de puţine ori
oşilor; 16,00 săptămână a culturii şi e- nelor nr. 7, 4, 5, C.T.C
elin meteo- Asociaţia filateliştilor ' hu- laboratoare, uzinele 1 şi 2. 1 acurateţea aspectului ex-
ordonate e- ducaţiei socialiste, prile nedoreni şi dedicată ani cea a clubului „Siderur- l' tenor a dispărut, puiuleţii
Noi înre- juită de împlinirea- a trei versării a şase decenii de i* au devenit foarte tari, iar
ică, uşoară; ani de la inaugurarea casei la- formarea statului naţio distul" ; din I.C.S.H. ş-au iV gustul lor este mal puţin
ştiri; 17,05 remarcat cefe ale Şantie
cînt, patria municipale de cultură. Se nal unitar român. De re rului II montaj* şi. servi y apetisant ca la inceput,
1
e muzicală vor organiza în această pe marcat că, în cadrul expo t după cum spun consuma-
7,30 Micro- ciului administrativ. Din ’ lorii. (Mărturie — pungile
de pretu- rioadă numeroase manifes ziţiei, expun numeroşi e- partea minerilor, o impre
Orele serii, tări politico-educative şi levi, membri ai cercurilor sie bună a lăsat brigada U- ţ cu „Pufuleţi" pe a căror
ticâ; 18,15 cultural-artistice, afişul fi filatelice. Dintre exponate l etichetă, alături de firmă
iatlve; 20,00 ind întregit şi de vizita u- zinei de preparare Teliuc. i găsim seria 2276, proba-
eînteeului se impun panourile tema S-au mai remarcat brigă
i M-oisescu* nor colective artistice din tice „Tricolorul românesc" zile I.C.S. Alimentara, ţ bil numărul de... şarjă). Şi
• peisaj in- ţară — Filarmonică din ( tot consumatorii susţin că
>oran; 20,30 (Ofelia Henţ, Deva), „Ste I.C.S.A.P., I.C.S. Mărfuri 1 ar li păcat dacă realiza-
ului româ- Cluj-Napoca, Opera Româ ma ţării** (Cristian Epure, industriale, cooperativei
in de ştiri; nă din Timişoara şi Tea Petroşani), „Litoralul ro „Drum nou" şi I.G.C.U. De » tarii acestui produs, atît
tara. Un trul tineretului din Piatra ţ de căutat, încearcă să fa-
» singură mânesc" (Leonida Drăgan, asemenea, o prezenţă bună 1 că vreo aso .'ere de Idei
)dii de Ma- Neamţ. Petroşani), „Pentru socia au avut în concurs şi cefe
0 O zi în- In debutul săptămînii lism — munca şi devota^- două grupuri satirice — ? între pufuleţii din pungă
5.00 Non 1 şi... lozul in pic !
clurn. „Cetate nouă-n sărbătoare" mentul nostru" (Felicia Bu- ale Uzinei nr. 4 şi casei' de
consemnăm deschiderea în dan, Petroşani), „Omagiu cultură. (Eugen Evu, in \
Oră de limbă romanii la clasa a n-a de la şcoala ge- holul casei de cultură a lui Brâncuşi" (Şcoala gene structor la Casa de cultură \ MAI TARE
nerală din Iscroni. unei interesante expoziţii rală nr. 6 Petrila) ş.a. din Hunedoara). CA BETONUL...
roz (Pa In faţa stadionului
ji m (Ar- „Jiul", din Petroşani, se
A : Cian ii află de mai multă vreme
le ploaie
rul negru, ciţiva stiipi de beton da-
\); Urmă- prin Culea, 'care, în min. 7i, nu surprindea pe nimeni din boţiţi şi deveniţi „arşice".
(Construc- reia cu sete în plasă o centra cei prezenţi pe teren o victo Lotul olimpic de gimnastica Se vede treaba că forţa
VNI : Fiul re de pe partea dreaptă, sco rie de 4—5 goluri diferenţă, cu
lirea); O- rul devenind 3—0. toate că oaspeţii au jucat cu care i-a făcut una cu pă-
a Kathard- O victorie meritată şi pre Întregul efectiv în faţa pro mintul a fost mai tare cd
aiembrie) ; ţioasă în acelaşi timp. priei porţi, intervenind cu (feminin) întreprinde un turneu în S.U.A. betonul (te pui cu „dîi- \
(Republi- A arbitrat corect şi autoritar promptitudine, mai ales după zenia“ şoferilor ? !). Mal
■e partea Ilie Roşuga bine ajutat la tuşe ce au rămas in 10 oameni, prin Duminică seara a nărăsit va, unde se va concentra
di (Cultu-> Mureşul Deva — de către Max Popescu şi Gh. eliminarea lui Vesa în minu tare este însă indilerenfa j
r’o cer. Suciu (toţi din Bucureşti). tul 85, pentru atitudine necu Deva, urmînd ca astăzi să pregătirea gimnastelor ro edililor oraşului care le
VUL^uVf' Minerul M. Nouă Mureşul : Naghy 9 — Rebe viincioasă faţă de arbitru. Au plece din Capitală, pe ca mâne pentru viitoarele
esc); LO- gită 9, Marincău 9, Oet. Cojo irosit excelente ocazii de a lea aerului, lotul olimpic mari competiţii ale anului acceptă această... plecă
ace şi nu - 3-0 (2-0) carii 7, Szabados 9 (Knafft 8), mări scorul : Golda, Stoica, ciune totală în faţa nu
PETI&LA : Gherga 8, Varga 9, Schmidth 6, Petrişor, Petrică. de gimnastică feminină al 1979. Au făcut deplasarea meroşilor trecători pe stra
esc); ANI- In această partidă, localnicii P. Dan 7, Enescu 8. Culea 9. ţării noastre, care va în Nadia Comăneci, Emilia
bărbâţilor au practicat un joc deschis, cu PAUL VALER Slab arbitrajul lui Constantin treprinde un turneu de me Eberle, Marilena Neacşu, da Republicii. Aspecte a-
IAD : Cas- pătrunderi în viteză şi pase Ignat (Bucureşti). semănătoare se intilnesc
îteaua ro- precise de pe extreme, şutind Aurul Brad — Aurul Brad : Rudisuli fără ciuri şi demonstraţii în Cristina Itu, Marilena Vlă- şi pe străzile Horia şi MU
Ura (Pa cu adresă. Au aplicat bine notă (n-a fost solicitat) — Bu hai Viteazul, tot din Pe
şi tranda- presingul, obligîndu-şi adver Industria s. C. Turzii ciumau 5, Petrică 7, Moraru 8, S.U.A. Eotul — condus de dărău, Anca Chiş, Rodica
(Flacăra); sarul să se apere supranume Giurgiu 7, Şchiopu (min. 13 — antrenorul Bela Karolyi şi Dunca, Mielita Ruhn. Tur troşani. Tot cu sillpi şi
Cu stele ri c perioade îndelungate de 2-0 (1-0) Stingă 6), Ghiţă 8, Klein 9,
ii în ochi timp. Dominarea categorică a Petrişor 10, Golda 7 (min. 75 soţia sa, Marta — cuprinde neul va dura pînă la 1 de tot detetrioraţi de şoferi
ră) ; HA- formaţiei locale a fost vădită Spectatorii brădeni au asis — Ceauşu 8) Stoica 9. (AL. cembrie. şi lăsaţi in noua stare de
meni mi- chiar de la începutul pai-tidei tat ia un joc foarte disputat, JURCA, ziarist colaborator). sportivele stabilite la De
; BRAZI : şi ea s-a concretizat după nu încheiat cu victoria meritată către edili.
la, seriile mai 6 minute de la fluierul şi muncită a favoriţilor lor,
loaie cu de începere, cînd Enescu de care au trebuit să lupte pe DIVIZIA A DIVIZIA B 3
cultură); viază uşor în plasă şutul nă- două fronturi pentru a învin NICI CE! DE LA
dragostei praznic expediat Ce Gherga de ge rezistenţa ambiţioasei echi
Rezultate : Aurul Brad — ind. sîrmei C. Tur
(Mureşul); pe partea stingă, scorul deve pe oaspete. Pentru că, pa Rezultate : Politehnica Timişoara — F.C. Bi zii 2—0; Minerul Anina — C.I.L. Sighet 4—2; ŞANTIERUL IV
it (Lami- nind 1—0. Urmează o perioadă radoxal, ei au întîmpinat opo hor 2—1; Univ. Cralova — U.T.A. l—0; F.C. Mureşul Deva — Minerul M. Nouă 3—0; C.F.R. NU TREBUIE UITAŢI !
>arele alb de joc la mijlocul terenului ziţie şi clin partea brigăzii de Baia Mare — Politehnica Iaşi 0—1; F.C. Argeş — Timişoara — înfrăţirea Oradea 2—1; Minerul
erul). după care oaspeţii reuşesc un arbitri care au viciat atît re Sportul studenţesc 3—0; Gloria Buzău — F.C.
contraatac (în min. 20) ratat zultatul final al partidei, a- Corvinul 2—0; Olimpia S.M. — C.S. Tîrgovişte Gavndc — U.M. Timişoara 4—1; Chimica Tîmă-
însă de Costinaş, căruia i se nulînd fără nici o justificare 1—0; Chimia Rm. Vîlcea — Dinamo 0—0; A.S.A. veni — „U“ Cluj-Napoca 1—0; C.F.R. Cluj-N. — Oamenii care muncesc
opune Naghy. După numai un localnicilor două goluri : în — Jiul i—i; steaua — S.c. Bacău 2—1. Dacia Orăştie 3—1; F.C.M. Reşiţa — Victoria la şantierul IV al amena
>ORT minut este rindul gazdelor să scrise în minutul 8 (Ghiţă cu Călatn 4—0; Gloria Bistriţa — Metalurgistul Cu- jării hidroenergetice Rin
supună la încercare poarta capul) şi minutul 21 (Petrică), CLASAMENTUL gix 4—0.
adversă : Rebegilă, pornit din inOuenţind întreaga desfăşura 1. F.C. Baia Mare 12 8 13 15— 8 17 CLASAMENTUL Mare-Retezat au o mare
>ara — propriul careu, demarează pînă re ulterioară a partidei. Gaz 2. Steaua 12 7 2 3 23—14 16' răspundere : să finalizeze
1 în careul oaspeţilor de unde dele au început jocul foarte 3. F.C. Argeş 12 7 1 4 20—14 15 1. „U“ Cluj-Napoca 14 2 24— 7 21 lucrarea „aducţiunea se-
centrează pe partea opusă, lui bine, impunîndu-se foarte clar 2. Gloria Bistriţa 14 3 24— 8 19 cundară", cea care va a-
1 Culeă, care ii pasează, la se- în faţa adversarului, la toate 4. Univ. Craiova 12 5 4 3 17—10 14 3. Aurul Brad 14 5 25—1G 17
12 4 5 3 15— 9 13
5. Dinamo
5 18—11 17
miînălţime, lui Enescu şi a- capitolele. Normal, şi ocaziile 6. Olimpia S. Mare 12 G 1 5 14—13 13 4. C.F.R. Cluj-Napooa 14 duce apă in baraj din
3 cesta fructifică cu capul aceas de gol au apărut in favoarea 7. Politehnica Iaşi 12 5 3 4 9— 9 13 5. F.C.M. Reşiţa 14 4 25—17 15 pitiurile zonei hidrografice
6 24—18 15
tă fază de adevărată chino- lor, dar unele au fost ratate 8. C.S. Tîrgovişte 12 5 2 5 12—13 12 0. Minerul Anina 14 a Munţilor Retezat. Şan
1 gramă. Asistăm în continuare cu mare seninătate, altele, aşa 9. Gloria Buzău 12 5 2 5 15—17 12 7. Minerul Cavnic 14 6 23—25 14
la un joc de bună factură teh cum am arătat, nu au fost a- 10. A.S.A. Tg. Mureş 8. Minerul M. Nouă 14 13— 16 14 tierul este la început de
12 4 4 4 14—20 12
1 nică, dominarea aparţinind tot cordate, iar pe tabela de mar 11. S.C. Bacău 12 5 1 G 13—11 11 9. Chimica Tîmăveni 14 15—20 14 drum. Pentru asta însă
11—15 13
gazdelor, care în min. 23, 33, caj mult doritul gol a venit 12. U.T.A. 12 4 3 5 18—14' 11 10. Dacia Orăştie 14 nu trebuie să-i
1 37 şi 38 au noi ocazii de a repede : in minutul 18 a în 13. Jiul Petroşani 12 4 3 5 14—1G U 11. Metalurg. Cugir 14 14— 24 13 comerţul de peste o
19—18 12
Timp
uite.
12. C.F.R. Timişoara
14
înscrie, dar portarul oaspe in scris Petrişor. Dar acest fragil 14î Sportul studenţesc 12 3 5 4 14—16 ll 13. Înfrăţirea Oradea ' 14 17—20 12
X tervine salvator la şuturile lui avantaj s-a clătinat în minutul 15. F.C. Corvinul 12 5 o 7 16—19 10 14. ind. sîrmei C.T. 14 8 14—20 săptămină nu i-a aprovi
ţfherga, Varga şi Enescu. In 37, la unica ocazie a oaspeţi 16. F.C. Bihor 12 4 1 7 15—21 9 15. Mureşul Deva 14 8 14—19 i? zionat nici cu piine. De
X min. 35 oaspeţii sînt din nou lor, dar mingea a lovit bara 17. Chimia Rm. Vilcea 12 2 5 5 11—21 9 16. C.I.L. Sighet 14 7 19—25 11
pe punctul de a reduce din verticală. Politehnica Timiş. 12 2 3 7 8—lC 7 14—21 11 ce ? întrebarea baie la
1 handicap, clar Naghy reţine cu Repriza a Il-a a aparţinut in 17. U.M. Timişoara 14 7 8 12—25 11 uşa conducerii cooperati
14
18. Victoria Călan
X siguranţă ..bomba" expediată întregime brădenilor, care au Etapa viitoare (22 noiembrie) : F.C. Corvi- (•
O X de la numai 8-9 metri de că făcut o mare risipă de energie nul — Steaua ; Jiul — Poli. Timişoara ; F.C. Bi Etapa viitoare : înfrăţirea — Min. Cavnic, \ vei de consum din Haţeg,
2 tre Urziceanu. în ciuda unicului punct mar Dacia — F.C.M. Reşiţa; Ind. Sîrmei — Gloria;
X Conduşi cu 2—0, oaspeţii ies cat de Ghiţă, în minutul 77. hor — A.S.A.; Poli. Iaşi — Chimia; S.C. Ba Met. Cugir — Aurul; C.I.L. — Chimica; Min. M. li deschideţi ?
în cca de a doua repriză mai 2—0, scor final, ce nu reflectă cău — Olimpia; sporita stud. — Gloria: U.T.A. . — C.F.R. Timi-
\ 1 283 573 mult la atac. jocul devenind ni6i pe departe raportul de — F.C. Baia Mare; Dinamo — Univ. Craiova; Nouă — Victoria; „U“ Cluj-N Min. Anina —
.'ceva mai .echilibrat. Dar cei forţe existent pe teren între C.S. Tîrgovişte — F.C. Argeş. soara; U.M.T. — Mureşul; -J
i care înscriu sînt tot localnicii cele două combatante. Dc fapt C.F.R. Cluj-N.
