Page 72 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 72
Pag. i DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 546 ® MARŢI, 24 NOIEMBRIE 1978
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC Cooperativa „Progres*# 3
D E V A
EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R. I ' ÎNCADREAZĂ URGENT î
® trei mecanici întreţinere
(Urmare din pag. 1) asemenea o informare cu privire la Austria în ţara noastră, Comitetul * ® un sudor
vizita de stat efectuată în ţara noas Politic Executiv a stabilit măsurile g r © un frezor
tră, între 8 şl 11 noiembrie, de pre corespunzătoare de îndoplinire în cele «
, Comitetul Politic Executiv relevă şedintele federal al Republicii Aus mai bune condiţii a acordurilor şi J © un electrician.
tînsemnătatea deosebită a convorbi tria, dr. Rudolf Kirchschlăger. înţelegerilor convenite. \ | Condiţii de încadrare conform Hotarîriî
rilor dintre tovarăşii Nicolae
Ceauşescw şi Iosip Broz Tito privind Comitetul Politic Executiv şi-a ex Comitetul Politic Executiv a ascul- J 5/1970, U.C.E.C.O.M. 1
evoluţia vieţii internaţionale actua primat deplina satisfacţie faţă de tat, do asemenea, o informare cu | Alte informaţii îa sediul cooperative!
le şi care au evidenţiat înaltul grad rezultatele fructuoase ale convorbi priviro la rezultatele vizitei efectua- J
'do identitate a punctelor de vedere rilor la nivel înalt româno-austriece te în ţara noastră, între 12 şi 14 no- ) ,/Progresul" Deva, din strada Dr. Petru Groxa,
ale celor două ţări asupra probleme consemnate |n Comunicatul comun iembrie, la invitaţia preşedintelui «
Republicii Socialisto R o m â n i a , jj nr. 8.
lor discutate. Comitetul Politic Exe semnat de cei doi preşedinţi, în Nicolae Ceauşescu, şi a primului mi- J
cutiv apreciază cu satisfacţie faptul carc se subliniază cu pregnanţă ho- nistru al guvernului român, Manea .
că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi tărîrca României şi Austriei do a Mănescu, do către primul ministru I
extinde şi diversifica cooperarea e-
Iosip Broz Tito au reafirmat voinţa conomică, tehnico-ştiinţifică şi cul al Republicii Turcia, Bulcnt Ecevib J ItZ 1NA
statelor şi partidelor noastre de a turală, de a conlucra tot mai strîns,
conlucra lot mai activ pe plan extern, atît pe plan bilateral, cit şi pe are Comitetul Politic Executiv a apre- 5
ciat că vizita — moment marcant J
de a contribui, prin acţiuni şi efor na internaţională, în folosul ambelor în extinderea colaborării prieteneşti J
turi comune, la democratizarea vieţii state şi popoare, în interesul cau mm
internaţionale, la afirmarea unei po zei securităţii, păcii, colaborării în dintre România şi Turcia — a recon- -
litici noi, de destindere şi colabora Europa şi în întreaga lume. flrmat hotărîrea celor două părţi de | 8 U C I / R E Ş T Î
re egală între naţiuni, de respect al a conferi noi dimensiuni relaţiilor >
dreptului popoarelor de a se dezvol Comitetul Politic Executiv a sub tradiţionale de bună vecinătate şi I GRUP» ŞANTifRF MONTAI CAZANg’
ta liber, fără nici un amestec din a- liniat că dialogul dintre cei doi pre cooperare pe multiple planuri dintre * .Şf«. Setg 6orŞ Srîgofeft*. 7, icc(.6 i
fară. şedinţi, desfăşurat înlr-o atmosferă cele două popoare care trăiesc în a- j
de înţelegere şi stimă reciprocă, pune celaşi spaţiu geografic, animate de I
Convorbirile au relevat atenţia în lumină bunele raporturi statorni
deosebită pe care România şi Iugo cite între statele noastre, sentimen .sentimente de prietenie şi respect J, ŞANTIER IV HUNEDOARA
slavia o acordă realizării securităţii tele de prietenie şi consideraţie pe reciproc. | ÎNCADREAZĂ DE URGENTĂ:
europene, transpunerii efective în care şi le nutresc reciproc cele Comitetul Politic Executiv a apre- J
viaţă, ca un tot unitar, a prevederi două popoare. , ciat că un rol decisiv în evoluţia §
lor Actului final al Conferinţei de pozitivă a raporturilor româno-turce . ® Contabil specialitate — finanţe credit
S-au apreciat în mod deosebit re
la Helsinki, dezvoltării colaborării zultatele obţinute în sfera relaţiilor au întîlnirilo la nivel înalt, tot mai 5 ® Merceolog, materiale
neîngrădite între statele continentu economice, precum şi noile înţele frecvente în ultimii ani, înţelege- J
lui nostru. Cei doi preşedinţi au a- geri care deschid perspective ample rile convenite cu prilejul vizitei de | Informaţii suplimentare ia felefon 12754
a se intensifica, în anii ce vin, co- *
rălat, totodată, că ţările noastre, si cooperării româno-austriece în acest laborarea reciproc avantajoasă, prin | — Hunedoara, între orele 7—15.
tuate în regiunea Balcanilor, acţio domeniu, hotărîrea de a sc finaliza folosirea mai largă a multiplelor po- ,
nează pentru transformarea acestei într-un timp cit mai scurt proiectele
regiuni într-o zonă în care să dom de cooperare industrială şi tehnică sibilităţi oferite de economiile celor |
nească încrederea, relaţii de bună stabilite Ia recenta sesiune a Comi două ţări. Comunicatul comun, dat J
tărîrile Ia care s-a ajuns prevăd noi * COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI
vecinătate şi colaborare, aceasta siei mixte guvernamentale, în vede publicităţii Ia încheierea vizitei, lio- {
fiind şi o contribuţie importantă la rea dublării volumului schimburilor acţiuni de cooperare româno-turce J
înfăptuirea securităţii europene. comerciale în 1980, faţă de 1975, ex într-o serie de domenii importante, * ÎNCADREAZĂ IMEDIAT:
Apreciind importanţa deosebită a tinderii cooperării firmelor şi orga creşterea şi diversificarea schimbu- I
continuării şi consolidării procesului nizaţiilor din România şi Austria pe riior comerciale, precum şi în alte J © MUNCITOR! CALIFICAT! (bărbaţi) :
de destindere, precum şi a dezvoltă terţe pieţe. sfere de activitate. g
rii unei largi cooperări internaţio Comitetul Politic Executiv a rele — lăcătuşi, sudori, aşchietori, electri
Comitetul Politic Executiv apre- I
nale, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi vat, de asemenea, însemnătatea deo ciază că intensificarea relaţiilor ro- , cieni, maşinişti pod rulant, turnători—forma
Iosip Broz Tito au exprimat hotă- sebită a schimbului de opinii între
rîrea României şi Iugoslaviei de a cei doi preşedinţi în probleme ac mâno-turce constituie o contribuţie ( tori, forjori, termişti-tratamentişti, zidari-
importantă la afirmarea raporturilor '
acţiona pentru lichidarea subdezvol tuale ale vieţii internaţionale, care de bună vecinătate şi colaborare în | şamotori sau roşari, operatori chimie anor
tării şi făurirea noii ordini econo a scos în evidenţă concordanţa punc
mice mondiale, pentru realizarea u- telor de vedere asupra unui marc Balcani —• expresie a intereselor şi s ganică, cocsari, pregătitori şarjă, maşinişti
aspiraţiilor profunde ale popoarelor I
nor măsuri eficiente concrete, de număr de probleme cu care este din această regiune, factor impor- J bandă, furnalişti, oţeiari, laminorişîi, opera
dezarmare şi în primul rînd de dez confruntată în prezent omenirea. tant pentru edificarea' securităţii,
armare nucleară, pentru abolirea O deosebită importanţă au apre colaborării şi păcii în Europa şi în tori turbine, acari, manevranţi C.F., pavaîorî,
politicii de forţă şi soluţionarea pro cierile celor doi şefi de stat cu pri asfaltatori, fierari-betonişti.
blemelor litigioase exclusiv pe cale vire la necesitatea amplificării efor lume. Comitetul Politic Executiv re
levă cu satisfacţie concluziile dialo
politică, paşnică, pentru participa turilor pentru înfăptuirea securităţii gului româno-iurc Ia nivel înalt cu J ® MUNCITORI NECALIFICAŢI
rea la viaţa internaţională a tutu şi colaborării pe continentul euro privire la necesitatea transformării g pentru calificare fără scoatere din pro
ror statelor, fără deosebire de mări pean, impulsionării realizării preve Balcanilor într-o zonă a păcii şi > ducţie (bărbaţi, vîrsta minimă 18 ani, studii
me sau orînduire socială, şi îndeo derilor Actului final de la Helsinki cooperării, a rezolvării problemei I
sebi a ţărilor mici şi. mijlocii, a ţă ca un tot unitar, inclusiv în ceea Ciprului, prin reluarea, în cel mai * 8—12 clase).
rilor în curs de dezvoltare, a ţărilor ce priveşte dezangajarea militară şi scurt timp posibil, a negocierilor în- I © ABSOLVENŢI TREAPTA I LICEU :
nealiniate, care reprezintă marea dezarmarea în Europa, fără de care tre reprezentanţii comunităţii turco- *
majoritate a omenirii. nu poate fi concepută pacea pe con cipriote şi greco-cipriote, pentru a profil metalurgic, mecanic, electric,
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Io- tinent. se puica ajunge la o reglementare chimic, construcţii (băieţi, vîrsta minimă 17
sip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Comitetul Politic Executiv apre reciproc acceptabilă, paşnică şi du- ţ ani), pentru formare prin pregătire prac
Partidului Comunist Român şi U- ciază hotărîrea celor două ţări dc a rabilă, potrivit intereselor celor două
niunii Comuniştilor din Iugoslavia acţiona pentru soluţionarea diferen comunităţi. J tică ca muncitori calificaţi în meseriile e-
de a contribui la întărirea relaţiilor delor dintre state prin mijloace paş Ampla trecere în revistă a pro- ţ nunţate mai sus.
de colaborare şi solidaritate dintre nice pe calea tratativelor între părţi blemelor internaţionale a evidenţiat, J
partidele comuniste şi muncitoreşti, le direct interesate, fără amestec din totodată, hotărîrea celor două ţări I în perioada calificării şi formării se
dintre toate detaşamentele clasei afară, pentru înlăturarea folosirii de a acţiona pentru soluţionarea " asigură retribuire lunară de 1 336 lei, ca
muncitoare, pe baza egalităţii în forţei sau ameninţării cu forţa din justă a problemelor complexe care | zare la cămine de nefamilişti şi masa Sa
drepturi, neamestecului în treburile viaţa internaţională, pentru realiza confruntă omenirea, pentru genera- *
interne, răspunderii fiecărui partid rea dezarmării generale, şi în pri lizarea pe arena mondială a prin- * cantină contra cost.
şi mişcări în faţa propriei clase mul rînd a dezarmării nucleare, cipiilor egalităţii în drepturi şi res- J
muncitoare, propriului popor. pentru făurirea unei noi ordini eco Relaţii suplimentare la telefon 31900,
nomice internaţionale care să creeze pectării independenţei fiecărei na- *
V i z i t a tovarăşului Nicolae condiţiile pentru o colaborare pe ţiuni, peplru lichidarea subdezvoltă- | interior 1060, 1061, 1067, 1069 (prefix 934).
Ceauşescu în Iugoslavia s-a bucurat baze egale a tuturor statelor şi să rii şi făurirea noii ordini economice »
de adeziunea entuziastă a întregului asigure dezvoltarea mai rapidă a internaţionale, pentru dezarmare, în I
nostru popor, care dă o înaltă pre ţărilor rămase în urmă, progresul primul rînd pentru dezarmare nu- *
ţuire activităţii neobosite a secreta economic şi social al întregii omeniri. cleară, pentru promovarea fermă a |
rului general al partidului, pentru tratativelor paşnice în soluţionarea *
creşterea rolului şi prestigiului Aprobînd în întregimeş activitatea problemelor litigioase dintre state. î
României socialiste în lume, pentru desfăşurată de tovarăşul Nicolae S-au evidenţiat multiplele posibili- f
cauza generală a socialismului, pro Ceauşescu cu acest prilej, Comitetul tăţi existente pentru o şi mai strîn- *
gresului şi păcii. Politic Executiv, a subliniat că în- să colaborare între România şi g
tîlnirile şi convorbirile Ia nivel înalt
Aprobînd în unanimitate înţele au ridicat pe o treaptă superioară Turcia pe acest tărîm. v
gerile şi concluziile la care s-a a- raporturile de prietenie şl colabora Comitetul Politic Executiv a sta- |
juns cu prilejul vizitei, Comitetul re multilaterală 'româno-austriece, bilit ea guvernul, ministerele, insti- >,
Politic Executiv a stabilit măsuri spre binele şi în interesul ambelor tuţiile centrale caro concură Ia bu- g
pentru înfăptuirea lor în viaţă, pen ţări şi popoare, contribuind, în a- na dezvoltare a relaţiilor pe mulţi- J
tru dezvoltarea şi mai intensă, pe celaşi timp, la Cauza destinderii in ple planuri româno-turce să ia mă- g
multiple planuri, a prieteniei, soli ternaţionale, făuririi unei lumi mai suri corespunzătoare pentru trans- 8
darităţii şi colaborării româno-iugo- bune şi mai drepte pe'planeta noas punerea în viaţă a Iiotărîrilor sta- *
slave. ' . ' tră. bilite cu ocazia vizitei în România I
' In timpul şedinţei, tovarăşul în. legătură cu rezultatele vizitei a primului ministru al Republicii *
Nicolae Ceauşescu a prezentat de preşedintelui federal al Republicii Turcia, Bulent Ecevit.
man. Deva, telefon 141G2.
(1356) '
@ Vind apartament 2 ca
La Budapesta a avut loc nică seara, că Israelul nu mere, confort 1 sporit. In
Plenara lărgită a C.C. al poate accepta noile propuneri formaţii Deva, Micro 15, bl.
P.M.S.U. consacrata împlini egiptene privind tratatul de C, sc. B, ap. 24, telefon
rii a 60 <le ani de la crearea pace. vînzAri 28386, după orele 17.
partidului Comunist din Un © Vind apartament 4 ca (1357) »
garia. Raportul la plenară a ® Organizaţia Poporului mere, hol centrai. Deva — © Vind urgent Dacia 13001
fost prezentat de Janos Ka- Comunist Român a fost re unei reglementări cuprinză din Africa do Sud-Vest Gojdu, telefon 12726. Deva, str. Grlviţei nr. 12, in
(1335)
(S.W.A.P.O.) a lansat o che
dar, prim-secretar al C.C. al prezentat de tovarăşul ioa- toare do pace în Orientul mare Ia grevă generală, în- © Vind casă 2 camere, 2 formaţii după orele 15.
P.M.S.U. chim Moga, membru al C.C. Mijlociu şi refuză orice acord cepind din 1 decembrie, in bucătării. Deva, Horiâ, nr. (1353)
al P.C.R., preşedintele CEN- parţial sau separat cu Israe 181. (1349) PIERDERI
© La Antananarivo s-au în TROCOOP. lul. semn de protest faţă 'de a- & Pierdut legitimaţie ser
cheiat lucrările congresului legerile unilaterale pe care & Vind casă, transformator
extraordinar al partidului © Intr-un interviu acordat © în cadrul unei reuniuni autorităţile rasiste itud-afri- sudură, butoaie 100, 300 1, viciu, pe numele sav ioan,
de
cooperativa
,,Congresul pentru indepen agenţiei MEN, ministrul in a Comitetului Central ai cane intenţionează să le or porţi do fier. Teliuc, Viorele eliberată
„Progresul* Deva. O declar
denţa Madagascarului 11 — terimar de externe egiptean, Partidului Herut, al cărui li ganizeze in Namibia la 4 nr. 26, Focşa.
A.K.F.M., organizat cu prile ISulros Gliali, a reafirmat că der este premierul Menahem eembric. Greva ar urma sS (1353) nulă, (1354)
jui celei de-a XX-a aniver I 9 Vhid căţei Boxer ger
sări a partidului. Partidul Egiptul insistă asupra găsirii Begin, el a declarat, dumi dureze 8 zile.
44 065
•REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA: Deva, str. Dt. Petru Groia, nr. 35. Teletoano t 11275, 11585, 20703. TIPARUL î Tipografia Deva, sfr. 23 August, nr. 257.