Page 73 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 73
Plecarea towarasiinl In toate unităţile economice
RedrcuSIarea deşeurilor
Nîcolae Geauşeseu la Consfătuirea
metalice, pe acelaşi plan cu
-Comitetului Felie Consultata propriul plan de producţie
Pentru reintroducerea, în
Din evidenţele la zi, des
al statelor participante la Tratatul mai mare măsură, în cir prindem în rindul restan-
cuitul economic a deşeurilor ţierilor mai „consecvenţi"
metalice care se constituie faţă de obligaţiile contrac
de Ia Varşovia într-o importantă resursă tuale întreprinderi miniere
din Valea Jiului — Uri-
de materii prime mai ales
in judeţul nostru, colecti cani, Vulcan, Lupeni, |'.A-
Marţi la amiază, tovară România, a plecat la Mos La plecare, pe aeroportul vul depozitului de prelu vezeni —, I.T-A. Deva,
crare şi colectarea deşeuri S.M.A.-urile din Călan, De
şul Nicolae Ceauşescu, se cova, pentru a lua parte Otopeni, tovarăşul Nicolae lor metalice din Simeria
la Consfătuirea Comitetu Ceauşescu a fost salutat de va, Orăştie, Geoagiu şi alto
cretar general al Partidului lui Politic Consultativ al tovarăşa Elena Ceauşesou, desfăşoară . o intensă acti unităţi. întreprinderea de
Comunist Român, preşedin statelor participante la Tra de alţi tovarăşi din condu vitate prin cele cinci punc lianţi Deva, de pildă, din
tele Republicii Socialiste tatul dc la Varşovia. cerea dc partid şi de stat. te principale din Deva, Hu cele 300 de tone fier vechi
nedoara, Brad, Haţeg şi contractate pe primele trei
Livezeni, reuşind ca pînă
Sosirea la Moscova în prezent să colecteze şi trimestre a predat ceva
mai mult de 30 la sută,
să predea marilor consu deşi mari cantităţi de de
MOSCOVA 21 (Agcr- cutiv al C.C. al P.C.R., U.R.S.S., B. N. Ponomanov, mate vi din judeţ aproape şeuri metalice zac în incin
pres). — In după-amiaza prim-ministru al Guvernu membru supleant al Birou 900 000 tone fier vechi din tă sau sînt 'acoperite cu
zilei de 21 noiembrie, a so lui, Ştefan Andrei, mem lui Politic, secretar al C.C. cele peste un milion con pămînt în perimetrul în
sit la Moscova tovarăşul bru supleant al Comitetu al P.C.U.S., V. A. KirillLn, tractate în acest an cu u- treprinderii. In acelaşi timp
Nicolae Ceauşescu, secretar lui Politic Executiv al C.C. nieţnbru al C.C. al P.C.U.S., nităţile socialiste hunedo- — după cum ne informa
general al Partidului Co al P.C.R., ministrul aface vicepreşedinte al Consiliu rene. tovarăşul Cornel Stoica,
munist Român, preşedinte rilor externe, Vasile Muşat, lui de Miniştri al U.R.S.S., — Un sprijin deosebit în secretam! comitetului de
le Republicii Socialiste secretar al C.C. al P.C.R. G. A. Kiseliov, adjunct de îndeplinirea rolului impor partid de la D.P.C.D.M. Si
România, pentru a partici La aeroport'jl Vnuko- şef de secţie la C. C. ai tant pe care îl are unita meria — în multe unităţi
pa la Consfătuirea Comite vo, t o v a r ă ş u l Nicolae P.C.U.S. tea noastră — menţiona economice, cu deosebire în
tului Politic Consultativ al Ceauşescu şi tovarăşii care Au fost prezenţi Gheor- şeful depozitului, ing. Oli cadrul celor restanţiere, nu
statelor participante la Tra îl însoţesc au fost întîm- ghe Badrus, ambasadorul vei* Să bău — am primit sînt respectate prevederile
tatul de la Varşovia. Tova din partea colectivelor de
răşul ' Nicolae Ceauşescu pinaţi de A. A. Gromîko, Republicii Socialiste Româ muncă de la C.S.H., I.C.S.II. Decretului 106/1975 privi
este însoţit de tovarăşii membru al Biroului Politie nia în Uniunea Sovietică, Bobinatorul Simian Chi- şi I.M. Hunedoara, de la toare la gospodărirea de
Manea Măneseu, membru al C.C. al P.C.U.S., minis şi membri ai ambasadei chiflean, in exerciţiul func I.M. Orăştie, T.U.M. Petro şeurilor ce trebuie predate.
al Comitetului Politic Exe trul afacerilor externe al române, ţiunii, la atelierul de repa şani, U.U.M,R. Crişcior, Deşi în toate întreprinderi
raţii electrice din cadrul I.M. Barza şi de alte în le există responsabili cu a-
C.S. Hunedoara. treprinderi, unde îndatori eeastă activitate şi boxe
Foto: IORGU VASn.ACHE rile contractuale se bucu
ft/bni'ipiul Hunedoara a îndeplinit pianul Hunedoara special amenajate pentru
ră de atenta preocupare a sortarea deşeurilor metali
conducerilor tehnico-admi-
pe primii trei ani ai cincinalului nistrative. ce pe sortimente, compozi
ţie chimică şi aspect fizic,
Fără a minimaliza reali acestea sînt depozitate la
Succesele dobîndite an de lucru, concomitent cu nele anului plusul de pro ÎN INTERIORUL zările obţinute, trebuie să
de an, lună de lună, de extinderea metodelor de duse fizice înregistrate de spunem însă că, în jude un loc cu diverse reziduuri
colectivele de muncă din înaltă productivitate dau municipiu pe cei trei ani ZIARULUI ţul nostru, există posibili — cum procedează do re
unităţile economice ale hunedorenilor posibilita ai cincinalului va fi de tăţi mult mai mari dar in gulă I.M. Lonea — şi cel
municipiului Hunedoara tea ca, pînă Ia 31 decem 410 000 tone fontă, 72 000 suficient valorificate, ca mai adesea le livrează ast
s-au concretizat în aceste brie 1978, să realizeze pes tone oţel, 165 000 tone la o Din activitatea comi urmare a superficialităţii fel, în amestec cu neferoa
zile în îndeplinirea înain te prevederile primilor minate, peste 6 000 tone tetelor şi comisiilor cu care este tratată de u- sele, ceea ce ridică chcltu-
te de termen a sarcinilor trei ani ai actualului cin de utilaj pentru metalur de femei nele colective din între
de plan revenite pe pri cinal importante canti gie, precum şi însemnate ® I)e la o zi la alta prinderi problema colectă SAB1N IONESCU
mii trei ani ai actualului tăţi de bunuri materiale. cantităţi de fier în mine • Cîntarea României rii şi predării deşeurilor
cincinal. Perfecţionarea în Calculele statistice Ia zi reu marfă, dolomită, talc o Sport metalice... (Coniinuare în pag. a 2-a]
continuare a tehnologiilor estimează că pînă la li şl alte produse.
„şantierul — j Construcţii noi prin forţe proprii
Acţiuni mai energice pentru crearea climatului OGLINDA MUNCII i
NOASTRE“ în paralel cu realiza Zlaşti a unor noi vestia
rea exemplară a sarcini re, precum şi, pentru fa
Tinerii muncitori de lor de plan, colectivul de cilitarea accesului la in
ie ordine şi disciplină Io fiecare Inc de munca! la I.C.S. Hunedoara se muncă al secţiei nemeta stalaţiile de preparare, a
întrec zi de zi în mun- lifere Zlaşti, aparţinînd
j că, acţionînd sub gene I.M. Hunedoara, manifes unui nou pod peste pîrhd
— Cît din planul anual gadieri destoinici şi cu ex — Ce măsuri s-au luat ricul „Şantierul — oglin tă, sub îndrumarea per Zlaşti. între oamenii
a realizat pînă la această perienţă, cum sînt Ion Pîn- pentru eliminarea unor a- da muncii noastre". Ast manentă a organizaţiei muncii care au desfăşu
dată colectivul I.M. Băr tecan, Nicolae Oprea, Mar- semenea abateri disciplina fel, planul economic al de partid, o preocupare rat o activitate rodnică la
bate ni ? ton Carol, Vasile Grumă- re, pentru întronarea unui organizaţiei de tineret a constantă şi pentru crea edificarea acestor obiecti
Directorul întreprinderii, zescu, Temeşvari Ludovic, climat propice de muncă în fost substanţial depăşit. rea celor mai bune con ve de interes social şi e-
ing. Dimitrie Simota, cântă Nicolae Bursuc şi alţii, ca brigăzi şi schimburi, în Uteciştii au efectuat diţii de muncă în cadrul conomic, s-au remarcat
reşte bine răspunsul. în re acţionează cu pasiune şi toate compartimentele de 12 000 ore muncă patrio sectoarelor subunităţii. în fjpma Pavel, Kiss Andrei,
fracţiuni de secundă, prin energie în abataje, obţi- activitate, pentru ca ordi tică, au colectat peste contextul acestei preocu Elena Blaga, Ştefan Ţi-
minte îi trec toate neajun nînd rezultate constant bu nea şi disciplina să se re » 600 tone de fier vechi, pări se înscrie construc trea, Ioan Iâozu, Ilcnter
surile şi greutăţile cu caro ne, atît la producţia dfe găsească efectiv în munca i două tone deşeuri din ţia şi darea în folosinţă la Carol, Ioan Todoruţ, Sa-
se confruntă mina Bărbă- cărbune cît si" la lucrările oamenilor, în rezultatele i hîrtie şi altele. carierele Teliuc III şi veta Chifor.
teni încă de la intrarea în de pregătiri şi deschideri. obţinute de minerii de la I
funcţiune, în 19G9. Bărbăteni ?
— Dacă în 9 ani această — Adevărul este că une
mină nu şi-a făcut planul La I.M. Bărbăteni le măsuri s-au luat, unele
decît în 3 luni, iar în acest lucruri s-au îmbunătăţit OF1MÎA PUBLICĂ lN ÂCŢÎUME
an — doar în ianuarie, — ne spune tovarăşul Va
asta înseamnă că aici au sile Pupăzan, secretarul LA SUGESTIA CITITORILOR, ASTĂZI SCRIEM DESPRE :
fost şi sînt probleme — ne Ei sînt exemple demne de comitetului de partid pe
spune tovarăşul Simota. urmat pentru ortacii lor, mină, preşedintele consiliu
Probleme de natură tehni numai că unii nu-i urmea lui oamenilor muncii. Prin
că şi tehnologică, de apro ză, dimpotrivă manifestă absenţe nemotivate repe Cînd impoliteţea se instalează la tejghea
vizionare şi transport, de dezordine şi indisciplină în tate şi prin alte abateri de
per^fnal necesar şi cores muncă, afectînd considera la disciplina muncii şi a
punzător pregătit, de ordi bil realizarea sarcinilor de producţiei, unii s-au auto- Cătănoi Veronica din De rugat să-i dau 50 de bani. răstit la mine bărbatul în
ne şi disciplină în mod cu plan. Absenţe nemotivate, exelus din colectivul nos va (str. George Enescu, nr. Am spus că nu am — şi e- halat alb, că ies la tine
totul deosebit. în legătură foi de boală date cu lar tru, alţii au revenit pe 35, scara II, etaj I, ap. 18), fectiv nu aveam, m-am şi-ţi dau eu condică !“.
cu personalul, remarcăm că gheţe de către unii medici, drumul cel bun în urma ne-a scris — în esenţă — căutat prin toate buzuna Semnatara scrisorii şi-a
lipsesc în special mineri, nefolosirea integrală, efec discuţiilor sincere de la om următoarele : „Mă aflam la rele. „Şi dacă au, nici manifestat, firesc, indigna
lăcătuşi şi electricieni, dar tiv pentru producţie, a tim unitatea Gostat clin piaţă, de-ai dracului nu dau U‘ rea şi, în scrisoarea trimi
că aici lucrează nu mai pu pului de lucru la front, la la om sau prin discutarea împreună eu mai mulţi mi-a aruncat, pe un ton. să redacţiei şi în discuţia
ţin de 42 ingineri şi sub- cărbune sau pregătiri, în lor în organizaţiile de din , soţul vînzătoarei. Am ce am avut-o cu dînsa. so
-
ingineri ! călcarea unor tehnologii de partid, U.T.C. şi de sindi cumpărători. La tejghea zis atunci că nu e bine să cotind că asemenea atitu
La I.M. Bărbăteni mun lucru — iată carenţe care cat. împotriva altora, care servea o femeie, soţul ei vorbească aşa cu clienţii. dini nu au ce căuta în co
ceşte un colectiv de peste se adaugă neajunsurilor o- DUMITRU GHEONEA aranja pui congelaţi în vi M-am trezit insultată şi în merţ.
1000 de oameni, în frunte biective, grevînd şi mai CORNEL ARMEANU trină. Am cumpărat salam jurată în mod grosolan. Am TRAIAN BONDOiî
cu un mare număr de co mult realizai-ea producţiei şi cîrnaţi, care m-au costat solicitat condica de recla
munişti. Aici lucrează bri de cărbune, (Continuare în pag, a 2-a) 80,50 lei. Vînzătoarea rn-a maţii. „Pleacă de aici, s-a (Continuare în pag. a 2-a)