Page 74 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 74
Din csciiviîatea comiteielor
şi comisiilor de femei Televiz
te, acesta nu va putea fi 9,00 Teleşcoală ;
PREZENTA ACTIVA Acţiuni mai energice pentru crearea mulţumitor- După cum ne- 14.00 Fotbal ; Sp
Bacău — 04
mulţumitoare sînt şi rezul
*
tu Marc ;
tatele în ansamblu ale 17.00 Telex ;
l'.M. Bărbăteni de la înce
PI TOATE PLANURILE climatului de ordine şi disciplină putul acestui an. 17,05 TelcşcoaJă ;
17,35 Din ţările so
17,45 Şcoala conte
Pentru înlăturarea nea 18,15 Tragerea pr<
(Urmare din pag. 1) înţeles cum un inginer ca schimburilor HI şi IV ? ! junsurilor cu care se con 18,25 Telecronlca I
nieri ;
© In prezent, activul ob Petroşani şi altele. De ase n-au înţeles ori n-au vrut Griigore Popescu, şeful sec Asemenea exemple negati fruntă colectivul I.M. Băr 18,40 Festivalul „C
ştesc al mişcării de femei menea, au contribuit mă să primească ajutorul to torului transport — cadru ve, de neîndeplinirc a sar băteni şi pentru redresarea României" ;
din judeţul nostru numără surile cu privire la redis tehnic cu pregătire şi ve cinilor şi de indisciplină în producţiei de cărbune este 19.20 1001 de seri ;
peste 7 000 dc tovarăşe ca tribuirea unor bărbaţi, prin vărăşesc s-au luat măsuri chime în minerit — să-şi producţie, dau şi şefii de necesar ca organizaţiile de 19.30 Telejurnal ;
19,50 Noi, femeile
corespunzătoare. Am iniţiat neglijeze atribuţiile de ser schimb Nicolae Ursachi,
re se situează mereu în care s-au. creat anual vizite la âbsentomani aca partid, consiliul oamenilor 20.20 La ordinea i
fruntea acţiunilor social-e- 500—1000 noi locuri de viciu, lăsind, într-un schimb Boldijar Aladar, Anton Da- muncii de aici să acţioneze conomie ;
conomice-, politice şi cultu muncă pentru femei. să, am procedat la omoge de noapte, nealimentate vid, Vasile Huţuleac şi al mai energic şi exigent, să-i 20.30 Telecinematc<
zătorul de
nizarea formaţiilor, acţio
rale. © An de an a crescut năm pentru întărirea dis cu motorină locomotivele ţii. Nu-i de mirare că, mobilizeze mai ferm pe oa Premieră Tv
de la blocul 7, producând
muncindu-se astfel, cu în
o Faţă de sfîrşitul anului numărul locurilor în unită ciplinei şi prin formele goluri în transportul „pli cetinitorul, brigada lui Pe meni la datorie, să-i con ţie a studiou
Ilene ;
1973, ponderea . femeilor în ţile de ocrotire a copiilor. propagandei vizuale. Dar nelor" spre ziuă. Sau cum tru Olteanu, de pildă, din vingă şi pe cei mai puţin 22,05 Arta n
numărul total al persona Pînă în prezent mai bine mai avem mult de lucru cu este posibil ca un maistru sectorul I, a realizat în 15 convinşi că economia are în confruntăr
ţionale ;
lului muncitor în judeţ a de 80 la sută din copiii oamenii... ca Adrian ltotaru să-şi ig zile din luna noiembrie nevoie de cărbune, că mă 22.20 Telejurnal.
a
crescut de la 25,28 la sută, femeilor încadrate în mun Intr-adevăr este de lucru. noreze misiunea de organi doar o înaintare de 4 ml (0 surilor repetate pe care
la 31,43 la sută, ceea ce că au locuri asigurate în Trebuie găsite şi folosite zare şi îndrumare a mun ia lucrările de pregătiri partidul şi statul ie-au luat
înseamnă că în cifre abso asemenea unităţi. Numărul modalităţi diverse în mun cii în subteran pe motiv într-un suitor, în timp ce în direcţia îmbunătăţirii IE ADIO
lute numărul lor a sporit locurilor în creşe şi cămi ca de educare a persona de... teamă. Teamă de mun norma zilnică este de 3,20 condiţiilor de muncă şi de BWi —
anual cu circa 5 000. După ne a crescut în ultimii 4 lului muncitor, de ridicare că probabil. S-au cum îşi ml. Şi cum cîştigul se mă viaţă ale' minerilor trebuie
BUCUREŞTI I :
cum este firesc, creşteri în ani ou aproape 25 la sută. a nivelului său de conştiin permit alte cadre să bea soară după munca depusă «să li se răspundă prin fap dioprogramul dimii
te, prin mai multe tone de
semnate s-au realizat în In ajutorul unităţilor de ţă. Pentru că este de ne- ori să doarmă în timpul şi după rezultatele obţinu- cărbune aduse din adîncuri Radiojurnal. Bule
ultimii ani în ramurile in ocrotire au fost organizate la ziuă. tv r 4uder. Sport;
dustriei uşoare şi alimen şi-şi desfăşoară activitatea în această privinţă, un vista presei; 8,10
melodiilor; 9,00 I
tare, industriei chimice, e- peste 50 comitete de spri ajutor mai substanţial mult ştiri; 9,05 Răspund
eonomiei forestiere şi ma jin, formate din femei cas mai efectiv, concret şi efi tătorilor; 10,00 Bi
nice, cadre didactice, me- ştiri; 10,30 Din ţăi
terialelor de construcţii cient decît pînă acum tre liste. Reportaje <
ş.a. din judeţ, ponderea fe dico-sanitare, pensionare. buie să le • dea minerilor Polonă şi R.S.
meilor a crescut ou 2—12 o Comitetele municipale, de la Bărbăteni şi condu 10,45 Noi inreg
la sută. In sectoare deose orăşeneşti şi comunale ale cerea Combinatului minier muzică corală; 1
tiu de ştiri; 11,05
bit de importante cum sînt femeilor, comisiile din în Valea Jiului, ca şi Comite nul pionierilor; î:
institutele şi centrele de treprinderi şi instituţii au tul orăşenesc de partid Lu- premiera Radio-T
iniţiat în acest an un în Buletin de ştiri;
cercetări miniere şi side peni. comoara folclorul
rurgice, femeile reprezintă semnat număr de acţiuni 13.00 Iladiojurna
mai bine de jumătate din de muncă patriotică. Cu a- meteo-rutier; 13,1.'
şlagărelor; 13,45 1
totalul personalului mun cest prilej au fost colecta Recircuitarea nut cu minut; 10
citor, iar în cadrul centre te însemnate cantităţi de jurnal. Buletin i
lor de informare şi calcul materiale : 167 000 bucăţi gic; 10,25 Coarde
nomice; 10,40 Pe
— de aproape 80 la sută: de sticle şi borcane, 50 de deşeurilor metalice ţara mea — muzi
Un rol important în reali tone de fier vechi, 8 tone .» 17.00 Clubul
18.00 Orele serii -
zarea acestor creşteri îl au de hîr.tie, două tone de (Urmare din pag. 1} tatea politică; 18,
măsurile luate de condu textile. Valoarea materiale internaţională R
cerea partidului pentru lor colectate pînă la înce ielile de transport şi în Informaţii, report
viuri; 20,00 Intel
crearea de noi unităţi e- putul lunii noiembrie se greunează mult activitatea cintecului români
conomice în care femeile ridică la peste 273 000 lei. de prelucrare a lor. na Ureche şi
reprezintă o pondere co- De asemenea, se află în Fotocritică: [\| jj pjerdut un autocamion? Nc-am convins de acest Sorcscu; 20,30 Lil
20,5
ritul
legii;
vîrşitoare. In ultimii ani plină desfăşurare un şir de u a lucru în secţia de prelu populare; 21,05 <
au fost puse în funcţiune acţiuni culturale, con Pe drumul dintre şan crare a deşeurilor metalice române; 22,00 O
oră; 23,00—5,00 >
mion ; acum arată cum se Tovarăşi, n-aţi avut nici
fabricile de încălţăminte şi cursuri, tombole, expoziţii tierul Energoconstrucţia vede: descompletat. Toţi un inventar sau nici o din cadrul depozitului din muzical nocturn.
Simeria, unde colectivul
tricotaje din Hunedoara, cu vînzare de cusături do Mintia şi Fabrica de ace- cei ce au trecut pe lingă lipsă la inventar în ulti cheltuieşte multă manoperă TIMIŞOARA: 11
fabrica de tricotaje din nate de femei. tilenă, fotoreporterul nos el au luat ce le-a lipsit, mele Iutii ? Atît sînteţi în plus pentru sortarea pri litatea radio; 18,1
tru Virgil Onoiu a găsit completînd maşinile lor, de bogaţi, aveţi atîtea mară a lor. In continuare azi; 18,15 Mari
mari şlagăre; 18,
şi fotc-’-afiat... fostul au- iar din 21-I1D-3125 a ră maşini, de nu se simte ain observat eforturile stă nea pentru sate ;
specia ov*>e in anul 1978 ş> o‘ “tu din imagine, cu mas fierul vechi. Cu a- lipsa ditai camionului ? ruitoare pe care lucrătorii tate pe ogoare -
au fost dezbătute măsurile n ,i, 1 de circulaţie jutorul Serviciului circu-' Nu ştim ce veţi răspunde de aici le fac la-cuptoare- rea arăturilor pe
ce trebuie întreprinse in ve 2. -rib ilco. Acum vreo 6 prafeţelc; Cum s
derea amplificării' realizărilor laţiei am identificat pro — nouă şi celor ce ar tre le de recuperare a alumi Uzează programe
în anul 1979, punîndu-se ac luni, cinci a. fost abando prietarul care şi-a pier bui să vă ia la rost — dar niului şi cositorului, la Timiş de dezvolt;
centul pe buna îngrijire şi nat aici, mai arăta a ceea dut maşina. El este A u în afacerea asta se simte punctele de desmembrare demizare a zool
hrănire a ovinelor in timpul ce se cheamă autoca tobaza I — marfă Deva. neseriozitate. a diverselor motoare, ma I.A.S. Llebling ;
logul instrumenti
iernii, reducerea pierderilor
SCHIMB prin mortalităţi şi ameliora şini şi instalaţii casate, în lare — taragotul
iul ; 19,00 Emisiu
DE EXPERIENŢĂ scopul recuperării unei cit
rea raselor. ră: Bloc notes d
INTRE DIRECTORI mai mari cantităţi dc cupru. N. Eresmla ; Scrii
DE ŞCOLI „MIREASA FĂRĂ MIRE" — CINE LE TAIE concurează in a „înghiţi" Ca o concluzie esenţială ţeni conteni porai
Karoly; 19,30—iO.i
LA VULCAN asupra activităţii de an pentru casetofoni
La Şcoala generală nr. 1 FIERUL VECHI? fără rost kilowaţii. Le-am samblu ce se desfăşoară în
Hunedoara, In organizarea Piesa lui Bogdan B. Bog semnalat existenţa pentru judeţul nostru pentru a-
Inspectoratului şcolar jude dan „Mireasa fără mire" — Cooperativa agricolă din că din risipa mică, de ici,
ţean a avut loc un reuşit din repertoriul noii stagiuni de colo, se face paguba tragerea în circuitul econo
schimb dc experienţă cu par a Teatrului de stat „Valea Mâriineşti dispune de două mic într-o proporţie supe
ticiparea unor directori dc Jiului" petroşani se bucură autocamioane casate de mare... rioară a deşeurilor metali
şcoli din judeţele Timiş, Ca- de o caldă primire în rindul mai multă vreme care a- CUM SE NAŞTE ce, se desprinde necesita DEVA : Visul
raş-Severin, Arad şi Hune minerilor, zilele acestea „Mi RISIPA... ' tria); Gentleman
doara pe tema : „Tehnologii reasa fără mire" a fost a- cum nu fac altceva decit Şl PAZNICII PLĂTESC... tea imperativă ca toate u- ta); HUNEDOAR
didactice moderne in scopul plaudată la Vulcan, fiind pri să servească drept decor Deşi se pune cu multă a- HOTELUL nităţile economice, . fără ra şi picătura c
sporirii randamentului şco mită cu aceeaşi căldură şi de în incinta fermei zootehni cuitate problema economi excepţiile de care amin (Flacăra); Sub
publicul din Pctrila.
lar şi eficienţei muncii edu ce. Depozitul de fier vechi sirii energiei electrice, in Găsiţi dormind in post, team mai la început, să a- turnată (Arta);
cative". PROCES nu le preia pentru că ele Rapoltu Mare am intUnit o paznicii Viorel Vrăcioni şi corde sarcinilor din acest periculoasă (Corn
PETROŞANI:
CINEMATOGRAFIC nu sînt demontate. Cum situaţie care vine in flagran domeniu atenţia cu care Palide (Unirea);
CONSFĂTUIRE cooperativa nu dispune de Iulian Bugarin, de la şan privesc obligaţiile propri pierdută a Katha
PRIVIND CREŞTEREA La Liceul padagogic din aparat de sudură pentru tă contradicţie cu această tierul lU-baraj al amenajării ilor planuri de producţie, (7 Umembrie); îi
OVINELOR Deva a avut loc un proces cerinţă. Este vorba despre hidroenergetice Riu Mare- ca. „. Republit
cinematografic pe marginea tăierea fierului, acesta este faptul că, noapte de noap Retezat, au fost amendaţi. în • lumina prevederilor PENI : De parii
Ieri, la C.A.P. Boşorod a filmului românesc „Septem lăsat să fie „tăiat" nat urai te, in satul iluminat dealtfel După ce au primit.. chi clare din Decretul 106/1975. a oglinzii (Cultui
de
cată
-cer-
avut loc o consfătuire pri brie". Bine realizat „proce abundent, două becuri cu tanţele au promis că de a- Şi aceasta eu atît mai mult resc); VULCAN
vind creşterea ovinelor, la sul" s-a înscris prinire ma de rugină. O ieşire la a- cu cit în mari întreprinderi cină (Muncit ore;
care au participat ciobanii nifestările educative cu re neon de mare putere (care oum încolo vor mai visa
şefi din C.A.P. şi medicii ve zonanţă, organizate în ulti cest cerc vicios trebuie gă sînt montate unul la moa numai acasă. Hotelul în hunedorene soarta planului NEA : tntoarcer
PETRILA
rut);
terinari de Ia consiliile inter- ma vreme de cinematograful sită pînă ce fierul nu a- ră, iar altul pe un stilp si post se plăteşte chiar dacă de producţie depinde în mea filmului c
cooperaliste. Cu acest prilej „Patria" Deva şi liceul pe mod direct de gradul de (Muncitoresc); A:
au fost analizate rezultatele junge tot rugină. tuat la numai 5-6 m), se se dormea prost... recircuitare a deşeurilor Vremea bărbaţi!
de producţie înregistrate Ia dagogic din local^ate. eitorese); URTC/
metalice.
ria (7 Noiembrie
Un om cu idei l
şie); GURABAR;
gloriei (Minerii
| (Urmare din pag. 1) me ce soţia lui, Valeria condica de sugestii şi recla zează planul în fiecare, lu lucrătorilor complexului. în Bornemisa are calitatea de T1E : Ura (Patri.
rul şi trandafir
Bornemisa, e şefă de uni maţii consemna 4 sesizări nă". „Cum se comportă cu acest an loan Bornemisa vînzător însă, în fond, el I-1I (Flacăra);
Cercetînd mai îndeaproa tate. Discuţia cu I.B. a de cu privire la servirea pre cumpărătorii ?“. „Asta nu fusese „gratulat" cu o mus conduce şi gestionează uni BAI : Taburetul
trare şi cu reducerea retri
tatea, el preia marfa, soţia
(Casa de cultul
pe situaţia, am aflat că ie curs civilizat şi cu această ferenţială, pe bază de ochi" ştiu. Numai tovarăşul di buţiei cu 10 la sută pe timp ŢEG : Dragoste,
şiri de genul celei de mai ocazie am aflat că maga frumoşi, sau după cheful rector vă poate spune". de o lună pentru abateri lui fiind mai mult lipsă. terea ta (Populai
sus nu sînt accidentale la zinul e bine "aprovizionat vînzătorului I.B. „Nu avem reclamaţii în le de la regulile generale de Se zice că a avut ceva ne Podul; CALAN ;
soare (Casa de
unitatea cu pricina. Astfel, şi de aceea se bucură de Am încercat să vedem gătură cu Bornemisa" — comerţ, inclusiv pentru cazuri in gestiune pe vre SIMERIA : Amei
Valerian Popescu (Gojdu. căutare. La un moment ne-a spus Gheorghe Cră- comportare necorespunză- mea cînd lucra la AGRO- legea siguranţei
bloc F 3, scara 4, ap. 7), ne dat am aruncat o întreba- care este poziţia faţă de a- COOP, despre care condu seriile l-II
ILIA : Salvarea
spunea: cerea complexului iarăşi TELIUC : Soarei
— La Gostatul din piaţă Cînd impoliteţea se instalează la tejghea nu prea ştie, cum de ase pustiului (Mineri
sc practică frecvent servi menea nu ştie nici despre
rea după preferinţe, repe- alţi vînzători cum trăiesc,
zirea cumpărătorilor. Mic re : „Clienţii cum sînt ?“. toare faţă de cumpărători. ce gîndesc. In acest caz e Vreme
personal mi-a spus cetăţea „Buni, dar îs mulţi recal De mai multe ori, în dis necesar a se edifica com
nul ce lucrează aici că citranţi, pretenţioşi din cale OPINIA PUBLICĂ ÎN ACŢIUNE cuţia noastră, tovarăşul Gh. plet asupra persoanei de Pentru 22 noier
dacă nu-mi cpnvine, să trec afară". Registrul unic de Crăciun a spus : „Dacă e la Gostatul din piaţa De mea se menţine
eu în locul lui, 'iar Unei co control nu consemna decît aşa cum se spune, că loan vei, căci riu e suficient a eltisă, cu cerul n
lege de muncă, care i-a so constatări pe linie de igie Bornemisa se poartă urît, te mulţumi cu expresia coperit. Local, s.
licitat condica, i-a răspuns nă — pozitive în general ceste aspecte a conducerii ciun, directorul complexu o să analizăm, o să ve „băiat bun", expresie ca nala precipitaţii
te cantitativ, sul
foarte obraznic, că el nu dă — ca şi cîteva menţiuni la cbmplexului, dar la capito lui. „Dar există în condica dem ce facem". Asta e re, în cazul de care ne o- burniţă, care vc
condica pe rnîna oricui. pidaro ale unei echipe de lul măsuri luate, spaţiul unităţii". „Mi se pare că foarte bine, dar trebuia „a- cupăin, se loveşte cap în polei. Vin tul va i
neral slab. Temi
spăţl
Cine este omul care are control al oamenilor mun 'era gol... Ne-am depftsat el a fost sancţionat pentru nalizat", trebuia „văzut" şi fi cuprinsă, noa
o astfel de comportare ne atunci la sediul instituţiei cap cu cea a celor ce ape minus 6 şi min
civilizată faţă de cumpără cii, cum că „preţurile sînt ceva, dar nu ştiu pentru ce pînă acum. lează la serviciile unităţii. iar ziua. între ni
grade. Local ue;
tori? Am fost la faţa locu afişate", „orarul e aşezat la ce coordonează reţeaua ma anume". Pentru ca problema să Iar edificarea trebuie să neaţa şi seara, c
gazinelor Gostat din judeţ.
lui să-l cunoaştem. îl chea loc vizibil...". Inspecţia co „Ce fel de om e loan Bor Ceea ce nu ştie tovară se elucideze pînă la capăt, fie urmată de măsuri exi de chiciură izol
Pentru 23 şi 24
mă Toan Bornemisa şi de mercială — cum ne-am nemisa ?“ — am întrebat-o şul director, ne-a relevat-o mai subliniem cîteva as gente în lumina ideii că Vreme rece. cu
ţine funcţia de vînzător în convins — în 1978 n-a fost pe contabila şefă a comple registrul unde sînt păstra pecte, tot cu referinţă la mitocănia, bunul bloc, nu mult acoperit. S
nala. burniţe sla
unitatea respectivă, ia vre niciodată aici. Ia schimb, xului. „Om bun. Îşi reali- te sancţiunile administrate magazinul din piaţă : loan au ce căuta in comerţ.