Page 77 - Drumul_socialismului_1978_11

Proletari din toate tarile, unîfi-vă!
ANUL XXX

NR. 6 549

VINERI,

24 NOIEMBRIE
1978

pagini — 30 bani

Tovarăşul Nieolae Ceauşescu, Pe şantierele de locuinţe din Deva

secretar generai al partidului, Dacă nu-ţi faci iarna car şi vara sanie,

nu poţi preda nici... apartamentele la timp!
preşedintele Republicii Socialiste
r structorii muncesc. Se mai
• Populaţia Devei trebuie să primească anul acesta încălzesc, cîte unii, la un fo-
România, s-a înapoiat în Capitali, I 061 apartamente, 588 din fondul stalului, 473 proprie­ culef, dar cei mai mulţi mun­
tate personală, construite cu sprijinul statului • Au fost
cesc.
predate 339 din fondul de stat ţi 303 proprietate perso­ — Blocul 36 e gata. La 20
nală • Două blocuri — 36 ţi 37, cu 98 de apartamente
venind de la Moscova rii locatari, unităţile economice au ajutat mai cu folos de apartamente ale blocului
37 dăm ultimul strat interior
— stau nelocuiie, nefiind gata centrala termică • Viito­
— spune maistrul Vasile Flo-
constructorii doar în luna septembrie, în rest.., • Se con­ ricel.
Joi scara, t o v a r ă ş u l Consfătuirea Comitetului Ceauşescu, dc alţi tovarăşi turează o nouă ţi frumoasă zonă centrală a Devei • — Dar nu sînt locuite...
Nieolae Ceauşescu, secretar Politic Consultativ al state­ din conducerea de partid Constructorii aţteaptâ adeseori după profabricate, beton, — Cînd. am terminat noi
general al Partidului Co­ lor participante la Tratatul şi de stat, precum şi de macarale, maţini • Forţele sînt concentrate pe centralele blocurile, la centrola termică
dim apropiere nu se dăduse
termice, dar beneficiarul — G.I.G.C.L. — nu aduce utilaje,
munist Român, preşedinte­ de la Varşovia. membri ai C.C. al P.C.R., instalaţii, aparate • Instalatorii muncesc zi-luminâ ţi con­ încă nici un tîrnăcop la fun­
ai Consiliului de Stat şi ai
le Republicii Socialiste La sosirea pe aeroportul tinuă noaptea • Nemotivaţii de la lucru s-au redus, n-au daţii — intervine inqinerul
guvernului, conducători de
România, s-a înapoiat în Otopeni, tovarăşul Nieolae instituţii centrale şi organi­ dispărut însă • Oamenii de la S.U.T. să ajute constructo­ Petrişor Kafka, şeful lotului.
rii, nu să-i încurce, cum se mai întîmplâ ! • Pînă la orele
Noi am concentrat forţe aici
Capitală, venind de la Mos­ Ceauşescu a fost întîmpi- zaţii de masă şi obşteşti, II nu s-a montat nici un panou • Dacă-foţi constructorii şi om terminat partea de
cova, unde a luat parte ia liat de tovarăşa Elena generali. ar munci bine... • Planul anului viitor cum este pregătit ? construcţie. Acum instalatorii
au cuvîntul (adică, vorba
veche : „După noi, potopul !*
Toate obiectivele de investiţii scadente — n.n.).
în 1978—să intre ia termen în funcţiune I CENTRALA TERMICĂ NR.
C O M U N I C A T U L 18 : Se muncea din plin. Io
După o investigaţie mai a- muncii constructorilor. Şi nu mijlocul oamenilor se afla
mânunţită pe şantierele de numai a lor. Concret, . iată de dimineaţă şi tovarăşul
Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ locuinţe ale Devei, pînd stai situaţia înfilnită la punctele loan Stoian, secretarul comj-
de lucru : ZONA CENTRALA,
şi-ţi aduni gîndurile şi revezi
notiţele din carnet, desprinzi BLOCURILE 35, 36, 37 Pri­ GH. I. NEGREA
:
al statelor participante la Tratatul de la Varşovia mai multe concluzii la adresa mul este la fondaţii, con­ (Continuare în pag. a 2-a)
în zilele de 22 şi 23 noiembrie 1978, la nistrul afacerilor, externe al R.P. Bulgaria,
Moscova, a avut loc Consfătuirea Comite­ Dimităr Stanişev, secretar al C.C. al P.C.
tului Politie Consultativ al statelor parti­ Bulgar, Milko Balev, membru al C.C. al
P.C. Bulgar, şeful Cabinetului primului
cipante la Tratatul de la Varşovia de secretar al C.C. al P.C. Bulgar ;
prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. Din partea Republicii Socialiste Ceho­
La consfătuire au participat : slovace — tovarăşii Gustav Husak, secre­
Din partea Republicii Populare Bulgaria tar general al C.C. al Partidului Comunist
— tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar din Cehoslovacia, preşedintele Republicii
Socialiste Cehoslovace, conducătorul dele­
al C.C. al Partidului Comunist Bulgar,
gaţiei, Lubomir Strougal, membru al Pre­
preşedintele Consiliului de Stat al Repu­
blicii Populare Bulgaria, conducătorul de­ zidiului C.C. al P.C.C., preşedintele guver­
legaţiei, Stanko Todorov, membru al Bi­ nului R.S.C., Vasil Bilak, membru al Pre­
roului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, pre­ zidiului, secretar al C.C. al P.C.C., Bohu-
şedintele Consiliului de Miniştri al R.P. slav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C.,
Bulgaria, Petăr. Mladenov, membru al Bi­ ministrul afacerilor externe al R.S.C. ; Hunedoara zilelor noastre, oraş modern al muncii şi vieţii siderurgiştilor, constructori-
roului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, mi­ (Continuare în pag. a 4-a) lor, miilor <lc oameni harnici. Foto: VIRGIL ONOIU

PENTRU REALIZAREA PRODUCŢIEI DE
IWHm SKMLISIA. HUNEDOARA IliWinOR HAITE CĂRBUNE ÎN VALEA JIULUI SÎNT NECESARE:
V

Despre Hunedoara s-a mos, in toate coordonatele
scris mult şi se va mai scrie FĂURI REA STATULU I NAŢIONAL UNIT, ce-i dau măreţie. Chiar vi­ Eforturi susţinute în abataje,
mult. Pentru că Hunedoara zitatorului neavizat, Hune­
oferă întotdeauna slzbiecte doara i se înfăţişează ca disciplină exemplară, folosirea
inedite pentru oricine intră un oraş nou, in plină ex­
întiia sau a mia oară in a- pansiune şi modernizare. Pe
ceastă importantă cetate verticală şi pe orizontală, el integrală a timpului de lucru
de metal a ţării. Se poate PUTERNICĂ DEZVOLTARE INDUSTRIALĂ este simetric punctat de
scrie din dilerke unghiuri, înălţimile obiectivelor indus­
in feluri multiple. Dar ori- O Azi, Hunedoara produce 26,3 la sută din producţia de triale şi de înălţimile blocu­ şi a tehnicii din dotare
cind şi oricum — totul va fontă a ţării, 32,5 la sută din producţia do oţel şi 28,2 la rilor de locuinţe, cu ferestre
gravita in jurul focului ne­ sută din producţia de laminate. larg deschise spre soare. In lumina sarcinilor trasate şi recomandărilor date ţ
O Municipiul Hunedoara realizează 5S Ia sută din produc­
stins din cuptoare, in jurul ţia industrială a judeţului nostru. Ponderea o are siderurgia, Cifrele statistice sint grăi­ de secretarul general al partidului, tovarăşul Nieolae
macaralelor uriaşe care-şi, cu 50,5 la sută. toare, In anul 1948 Hune­ Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru în Valea Jiului,
plimbă dezinvolt braţele pe ® Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industria­ doara avea 7 000 de locui­ aici au fost întocmite programe concrete de acţiune
cerul albastru-roşiatic al le este in acest cincinal de 5,2 la sută. tori. Azi, numărul lor a a- privind dezvoltarea şi mecanizarea rapidă a întreprin­
® Numai în ultimii 2 ani, in Hunedoara s-au dezvoltat
izbucnirilor urbanistice pe industrii noi, prin construirea întreprinderilor de încălţămin­ juns la 90 000. In anul 1950, derilor miniere, pregătirea profesională şi policalifica­
verticală ale frumosului oraş te şi de tricotaje, în paralel cu dezvoltarea siderurgiei, mi­ de exemplu, în Hunedoara rea minerilor îiî vederea creşterii producţiei de căr­
de pe Cerna. neritului şi construcţiei de utilaje pentru metalurgic. doar cîteva familii locuiau bune cocsificabil şi energetic. Care este stadiul mate­
G Hunedoara realizează intr-o lună din 1078 întreaga
Dacă ar li să ne întoar­ producţie a anului 1057. in blocuri. In prezent, un rializării acestor măsuri, după aproape 11 luni din
cem privirea în timp, vom •. în anul 1980, municipiul Hunedoara va realiza o pro­ număr de 22 000 de aparta­ acest an, privit prin prisma realizărilor sarcinilor de
desluşi, cu siguranţă, docu­ ducţie Industrială de 15 miliarde lei, cu GO la sută mai mult mente sînt locuite de fami­ plan la minele din Valea Jiului ? La această întrebare
mente, obiceiuri şi însemne declt în anul 1970. lii de siderurgişti, mineri, vom răspunde punînd faţă în faţă cîteva coleclive de
care vorbesc despre exis­ constructori, de alte catego­ mineri şi realizările lor.
tenţa românilor aici incă rii de oameni ai muncii. Nu
de la izvoarele fiinţei noas­ ţa naţiunii noastre, împlinit magistrale spre azi şi spre avem timp şi spaţiu să rea­ Mina Paroşeni — muncitorească au determinat
tre istorice şi a strămoşilor, vremelnic, in timp şi spa­ mîine. Altfel spus, idealu­ mintim cum arăta acest o- o mobilizare exemplară a oa­
menilor la lucru, cu accent
ţiu, la anul 1600, mai apoi rile de unire ale înaintaşi­ suplimentar : 18 500
vom-.descifra in genealogia la 1859, dar definitiv şi a- lor, năzuinţele lor fierbinţi raş in urmă cu 30 de ani. principal pe folosirea raţiona­
noastră urme ale luptei din- Puteţi afla amănunte de la tone de cărbune lă a utilajelor şi instalaţiilor
tatcuprinzător — prin voinţa spre egalitate şi armonie moderne din dotare, precum şl
totdeauna a neamului ro­ întregii naţiuni - acum 60 intre toţi fiii pămintului ro­ cei dinţii brigadieri care, la Una dintre cele mai mecani­ a timpului efectiv do lucru,
mânesc pentru neatirnare şi mânesc capătă abia azi a- chemarea partidului, au ve­ zate întreprinderi miniere din materializate în rezultate con­
Jibertate socială, pentru u- de ani, la Alba Mia. Şl devărata împlinire. nit să dureze faţă nouă, re­ Valea Jiului — cu complexe, crete in producţia de cărbune.
Astfel, de la încoputul anului
nire şi independenţă naţio­ chiar dacă de atunci cele zistentă şi sănătoasă Hune­ combine de tăiere şi susţinere şi piuă la zi, X.M. Paroşeni în­
nală. trei foste provincii române Care est4 imaginea aces­ doarei. Ei au venit şi au ră­ mecanică, transportoare de registrează un 6por do produc­
mare capacitate şl maşini au­
sint una singură, mergind tei realităţi la Hunedoara ? ţie de aproape 18 500 tone do
Uroind prin vreme, şi la Să-i privim harta la scara mas aici. Ii puteţi înlilni ari­ tomatizate multicabiu, căru­ cărbune, anticipind îndeplini­
Hunedoara, ca şi la Brad, sub acelaşi stindard spre ei naturală. De pe Dealul cind. La muncă, ori plimbin- cioare do perforat şi maşini de rea nu peste multe ztlo a an­
încărcat —, I.M. Paroşeni a
ca şi la Orăştie sau la Alba împliniri comune, rosturile Chizidului sau de pe pun­ pornit bmo in anul 1978 şi sc gajamentului anual de 20 000
Ju Ha, ca pretutindeni in noastre adevărate au deve­ tea ce-1 introduce pe vizi­ du-şi nepoţeii pe magistra­ menţine în fruntea hărniciei şi de tone.
Dar minerii do la Paroşeni
lele largi, prin parcuri şi pe
ţară, înaintaşii noştri şi-au nii certitudini abia în ulti­ tator in Castelul Corvineşti- a rezultatelor in producţie. Bu­ nu au ajuns la automulţumire.
na organizare a lucrului pe
afirmat puternic şi aici mii 30 de ani, avlnd la pa­ lor — perimetru mustind de DUMITRU GHEONEA toate cele 4 schimburi, ordinea Ei ştiu că pot munci mal bine,
că sint In staro să extragă mal
ideea şi sentimentul Unirii voaz încercatul partid comu­ istorie - oraşul se vede la şi disciplina imprimate în ac­
colectiv,
— eveniment crucial in via­ nist, deschizător curajos de lei de bine şi la lei de fru­ (Continuare m pag. a 2-a) tivitatea întregului răspunderea (Continuare în P 9 2-a)
a
a
autoexigenţă
şi