Page 78 - Drumul_socialismului_1978_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 5^

PE ŞANTIERELE DE Hunedoara socialistă, Hunedoara temperaturilor înalte

Televi
LOCUINŢE DIN DEVA (Urmare din pag. 1) nent oraşul la temperaturile Ruscăi sau in cele mai noi Pe planul muncii şi al vieţii, 9,00 Tdeşcoaiă

înalte ale împlinirilor socia­ întreprinderi ale oraşului — pe planul orizontului spiri­ 10.00 Telccinema
(Urmare din pag. 1) n-am montat nici un panou. alei, la realizarea cărora liste. fabricile de încălţăminte şi de tual. Şl le vor împlini. Prin 11,35 CorcspondCi
Stqm pe bloc şi aşteptăm. U- transmit...
au pus umărul bărbăteşie. Dar primul şi cel mai im­ (tricotaje — românii, maghia­ continuă armonie in tot ce
f&ţu'ui de partid de Ia şanfte- neori la 3-4 zile odată ne Hunedorenii sini/ minări portant „atuu" care-i dă rii şi germanii din Hune­ iac, prin ridicarea perma­ 11,50 Telex
rul i al T.C. Deva. vine tipul de panou de care de oraşul lor, de lucrul bine frumuseţe şi putere Hune­ doara au acelaşi puls al nentă a temperaturii din 11,55 închiderea
lui.
— Cei peste 250 de comu­ ovem nevoie. Ar trebui să locui şi de traiul îndestulă­ doarei il constituie oamenii stvnţăminiului patriotic, pun inimi şi din conştiinţe, prin 17.00 Telex
nişti din şantierul nostru, con­ fim la etajul IV, dar nu l-am tor, de noul care le pătrun­ săi. Veniţi aici din mai toa­ deopotrivă suflet şi cinstire ataşamentul şi credinţa ne­ 17,05 Emisiune în
stituiţi în 6 orgdnizctfii de terminat pe III. Venim şi în de cu fiecare zi mal mult te colţurile ţării, au găsii kt la edificarea societăţii mo­ strămutată in partidul nostru mană
bază, întregul colectiv, se a- schimbul de noapte. Stăm că în cugete, in case. Oriun­ Hunedoara liantul cel mai derne, socialiste. împreună comunist, în conducătorul 19,05 Viaţa ©mmm
flă angajat în realizarea o- n-avem ce monta. Nu se re­ de s-ar alia in (ară, şi chiar durabil — munca -, l-au tur­ muncesc in uzină şi pe şan­ său vizionar şi înţelept, care 10,20 1001 de seri
19,30 Telejurnal
biectivelor acestui an. Greu­ partizează panourile de ca­ dacă nu trăiesc in acest nat cu grijă în inimile krr tier, împreună merg la ci­ ne conduce magistral nava 19,50 România e
tăţi au fost şi mai sînf. Se re avem nevoie, la cine apu­ oraş de foc decit de un an şl-i culeg cu mulţumire roa­ nematograf sau la stadion, spre ţărmurile comunismu­ idealuri Im)
fac demolări masive, multe că. Noi, sau cei de Ia Orăş- sau de doi, le face enormă dele. Este şi acesta, dacă ari urcă scena Festivalului lui. 1918—1378
exproprieri au întîrz at, ceea tie, de la Călan... plăcere să spună că sini... vreţi, un element de unire. naţional „Cintarea Româ­ 20.20 Film artiştii
ce înseamnă întîrzieri în fi­ BLOCURILE 1 Şl 2, STR. A. din Hunedoara, că lucrea­ Şi mai este unul, aceia de niei", împreună îşi duc co­ căpitanului
mleră Tv. 1
nalizarea apartamentelor. In MUREŞANU: 60 de construc­ ză la „Combinai", rostit cu st linsă înlrăţire între bra­ piii la grădiniţă şi Ia şcoa­ CONDIŢII studioului ci
atenţia noastră stau întărirea tori muncesc aici sub îndru­ „C" mare şi mai ales ac­ ţele şi inimile de români, lă, împreună şi in mod egal fie „Bucure
Vladiinir G3
ordinii şi disciplinei, mai bu­ marea maistrului Petru Pătă- centuat. Şi este îndreptăţi­ de maghiari şi de germani, se bucură de binefacerile TOT MAI BUNE Felea, Cami
na organizare a lucrului, fo­ şanu. Fac lucru de calitate tă afirmaţia. Pentru că de care muncesc şi trăiesc in vieţii noi şi iot împreună DE MUNCĂ, Ion Besohi,
losirea timpului, a forţei de bună. Nu-i nimeni absent. la „Combinai" îşi trage se­ deplină înţelegere şi armo­ privesc cp optimism şi în­ bulcscu, Nit
muncă, aprovizionarea ritmi­ — Necazuri am avut cu va Hunedoara, de aici i se nie. Fie că lucrează in credere spre ziua de miine. DE VIAŢĂ reanu, Ion <
Ştefan Vcino
că a punctelor de lucru. (Cîţi calitatea mortarelor, iar a- spune „Cetate de foc”, C.S.H. sau 1a I.C.S.H., Ia u- Nu sînt metafore, nu sint • In anii socialismului, In Comănlci, M
constructori însă pierd vre­ cum om nevoie de „Foclro- „Combinatul" ţine perma­ niilăţile -miniere din Poiana afirmaţii gratuite, ci sint e- Hunedoara s-au construit toreseu, San
mea cu discuţiile şi plimbări­ de basculante. Nu pri- lemente concrete, verifica­ 22 000 de apartamente şi Virgil Ogăşj
J45 Publicitate
le, cu şi fără folos...). mese de la S.U.T. ne spu- te kr tot pasul de viaţă, circa 3 000 locuinţe proprie­ > Zi, 50 Iubesc ace
■— 8 instalatori muncesc ne maistrul. ARTA, CULTURA, ÎNVĂTĂMÎNTUL - PE NOi sint argumente vii ale mu­ tate ^personală. Concert de
aici. După orele 17 mai vin Am notat şi prezentăm aici taţiilor produse in conştiin­ • Asistenţa sanitară o şoarâ român
8. G.I.G.C.L. nu ne-a cisigu- numele unor munc’f.ori pe TREPTE DE AFIRMARE ţa oamenilor, metamorfoze populaţiei din Hunedoara 22.20 Telejurnal.
rat încă pompele hidro: ifor. care i-am găsit la datorie, -# In cele 28 de şcoli generale şi 5 licee de specialitate impulsionate îndeosebi in este asigurată azi de 168 de
medici şi de 1120 de cadre
Dar, mai grav, la centrala aşa cum o fac de ani şi ani din Hunedoara învaţă azi 18 830 de elevi, iar la Institutul de ultimul deceniu şi jumătate medii de specialitate, In­
19 şi la cea de la „baia pu­ de zile, oameni care au ri­ subingineri — 350 de studenţi. In toate aceste unităţi de învă- de partidul nostru comunist, tr-un spital cu 1140 locuri, 8? ADIO
blică” nu ne-au asigurat nici dicat tot ce este nou în De­ ţămint — primar, gimnazial şi superior — predau 240 de ca­ sîrvt — in primă şi in ultimă o policlinică şi 38 de dis­
pensare.
dre didactice.
un utilaj, nici o instalaţie va. Şi este mult. loan Engel, • Din cei 7 300 de copii, cîţi numără azi Hunedoara, un instanţă — manifestări fi­ BUCUREŞTI li
• Dintre cei 90 000 de lo­
preciza loan Balbuzan, mais­ Szabo Sigismund, loa-n Muga, număr de 4 900 sînt încadraţi în 36 de unităţi preşcolare: creşe, reşti ale dreptului de a li cuitori ai Hunedoarei, 43 147 programul tUrnlr
tru instalator. loan Pîrvu, Liviu Silvăşan, grădiniţe, cămine. In unităţile şcolare şi preşcolare funcţio­ liberi şi imiţi, siăpini in sînt încadraţi în muncă, Radiojurnal; 8,1
nează 7 secţii cu limba de predare maghiară şi germană.
presei; 8,10 Curi
:
— Aceste două cenîrole Schuler Caro!, Vas le Ciordaş, • In oraşul siderurgiştilor funcţionează o casă de cultură, ţara noastră, pe destinele ponderea fiind in siderurgie, diilor; 9,00 Bulei
termice trebuiau să fie goto Alexandru Dutean, Vasile trei cluburi muncitoreşti, trei cinematografe, 5 biblioteci (ex- noastre. minerit şi construcţii. 9.05 Răspundem 1
• Retribuţia medie a per­
la 30 septembrie a.c., dată Smeu, Ştefan Bucman,' Mir- ceplîndu-le pe cele din şcoli), însumind aproape 200 000 de sonalului muncitor din in­ lor; 10,00 Buletir
volume.
la care terenul pentru am­ cea Matei, loan Haţegan, Ion • Scriitori profesionişti şl amatori îşi desfăşoară activita­ Şi nu numai atît. Dar hu­ dustrie este de 2 326 lei pe 10.05 Atlas folclt
plasamentul lor nu era încă Magdea, Martin Soporon, tea în trei cenacluri literare : Cenaclul scriitorilor „Flacăra", nedorenii mai pot visa. Căci lună. Sănătatea; 10,45
lljOO Buletin ele
expropriat — adaugă Ale­ Nicolae Dună, Chiorean cenaclurile „Lupta" şi „Izvoare". mai au multe de împlinit. Corul <le copii al
xandru Brujan, şeful lotului Laslo, Tudor Zlate, Gheor­ viziunii dirijat d<
instalaţii. ghe Jîştea. Cu o subliniere .- —, ____ ______________,_____ ,— , cică; 11,20 Av
Radio-TV ; 12,00
BLOCURILE 15 Ş! 16, ZO­ .sînt doar cîfiva dintre cei ştiri; 12,05 Di]
NA SARMIS : Blocul 16 este mai buni constructori. folclorului noştri
la fundaţii, termenul de pre­ — Anul acesta constructo­ Toate materialele secundare şi deşeurile să pere interpretativ
la 1 la 3; 15,00
dare — anul viitor. rii nu s-au mobilizat cores­ club; 16,00 Radio
■— Am 6 beton işti ■ care punzător — arăta tovarăşul letin meteorologi,
muncesc bine. Dar sînt dese loan Golea, prim-vicepreşe- ordonate eeonon
Cel mal dulce i
cazurile cînd aşteptăm după dinte al Consiliului' popular fie transformate In resurse utile producţiei! tria — muzică u
betoane —, ne spunea mais­ al municipiului Deva. N-au Buletin de ştiri;
trul loan Nica. (Dar cînd be- înţeles-să urgenteze unele A mafia Ghcorglie
17,20 Fcaitru pa
toanele aşteaptă după con­ lucrări, unele obiective. Este In oraşul Simeria, spiritul gospodăresc a intrat în acflune şcoli, muncitorii de la Cîntcee de Rad
structori ! '— n.n.). drept, sînf multe demolări, I.M.M.R., S.G.C.L., „Mar­ 18,00 Orele scrii
Unul d’ntre cele mai fru­ reţele subterane necunoscute, Intr-o discuţie purtată mura”, I.A.S., S.M.A., din tatea politică: ÎS
lumea; 18,00 lnf<
moase blocuri ale Devei este care dau mult de furcă. Se cu tovarăşul loan Farcaş, unităţile de cale ferată. partaje, interviu;
blocul 157 cu 224 apartamen­ conturează o zonă arhitecto­ secretarul comitetului oră­ Însemnătatea deosebită pe caro o are colectarea şi va­ Din rîndurile deputaţilor terpreţl al «Iutei
te. Blocul' este întîrziat. nică nouă Ia Deva şi asta şenesc de partid Simeria, lorificarea materialelor secundare şi a deşeurilor nu mai se evidenţiază Nistor Irin- nese : I.uereţia
— Am concentrat aici 160 cere eforturi mari. despre activitatea desfăşu­ trebuie explicată. La Plenara C.C. al P.C.R. din 1 noiem­ ca, muncitor la I.M.M.R., 20,15 Semnale:
20,45 Cadenţe ni
de constructori — zidari, mo- — Consiliul popular cum rată şi rezultatele obţinute brie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene- loan Iordate, Mircea Furca, O zi intr-o oră
fAi ni nnrflAI t!« ii m «•■îLttnîni
t.
_______ m __
zalcqri, zugravi, instalatori, îi sprijină pe constructori ? ral a| partidului, a subliniat obligaţia tuturor organizaţi tovarăşele Doina Moisescu, Non stop muzi/p
iii de partid şi de stat
orala Virgil Andrica, tehni­ Vă întrebăm, deoarece se în acţiunea de colectare şi ilor economice, a organelor locale preşedinta comitetului oră­
cian normator. Pentru a re­ pare că planul acestui an n-a valorificare a deşeurilor în de a acţiona cu energio pentru creşterea gradului de fo­ şenesc al femeilor, Elena TIMIŞOARA: 1
cupera restanţa şi a preda fost temeinic pregătit. întreprinderi, instituţii, u- losire a materiilor prime, pentru recuperarea, pînă la ulti­ Bogdan, vicepreşedintă a litatca radio; 18,
azi; 18,15 Miniat
blocul cît mai repede. — Am organizat participa­ nităţi agricole socialiste şi mul grajn, a materialelor care râmîn după prelucrarea in­ comitetului orăşenesc al tive ; 18,30 Izvoa:
în pontai nici un absent. rea la' muncă a viitorilor lo­ de La gospodăriile popu­ dustrială — ţinîndu-se seamă de faptul că fiecare bucată femeilor, Luminiţa Lădariu, te — emisiune
„Cimpul lui Nea
BLOCUL 20: Orele 11 din catari, unele unităţi au aju­ laţiei, am fost informaţi că de metal conţine, pe lingă minereu de fier, atît energie, preşedinta consiliului oră­ trâ a clnlecului-
zi. Două nidca-ale turn stau. tat cu meseriaşi. Nu s-a fă­ s-au colectat şi valorificat cît şi^ muncă. In acest context, s-a atras atenţia asupra şenesc al pionierilor, Efti- pe Valea Jiului ;
De ce 5 cut tot ce se putea. Şi unele de către organizaţiile de ti­ necesităţii desfăşurării unei largi acţiuni pentru colecta­ mie Adam şi Marin Gagiu, soliştii şi orohe:
exproprieri au venit cu înfîr. rea deşeurilor, atît de la unităţile economice, cit şi de la Iară a filarmonic
•— Acum !e-a venit celor ziere... neret, pionieri şi femei a- populaţie.^ Este vorba do metal, de hîrtie, de îmbrăcă­ maiştri instructori la grupul 19.00 Revista soi
de la S.U.T. ideea să schim­ La primărie se oprec'ază proape 450 tone de fier minte şi încălţăminte, de sticlărie care încorporează o şcolar, loan Irimie, preşe­ politică ; 19,15
be cablurile — ne informea­ că nu se vor realiza toate vechi, 33 600 borcane şi mare' cantitate de substanţe utile, preţioase, unele obţinu­ dintele comitetului orăşe- înalt stejar — p
e‘utere patrioţii
ză maistrul Gheorghe Călin. apartamentele acestui an sticle, 11 920 kg de hîrtie, te pe calea importului. . nesc al sindicatelor şi 20.00 Viaţa muz!
— De ce n-o faceţi după (ciudată optică — n.n.). Dar deşeuri textile şi încălţă­ mulţi alţii.
orele de program ? De regu- nici sprijinul cuvenit nu se minte uzată. . Ziarul nostru îşi propune să popularizezo iniţiativele •k
2ă atunci se face întreţine­ acordă constructorilor, mai în şedinţa consiliului o- şi acţiunile ce se întreprind, rezultatele ce se obţin în Aşa cum am . reţinut cu
rea utilajelor — întrebăm pe cu seamă în : buna pregătire răşenesc a! Frontului Uni­ această activitate de interes naţional şi să supună aten­ toţii, pentru anul 1979 se
Nicolae Grigore, şef "de e- a condiţiilor de lucru pentru tăţii Socialiste, care a avut ţiei opiniei publice manifestările de nepăsare _şi lipsă prevede ca 42 la sută din
DEVA : Star,i
ehipă la S.U.T. iarnă, buna pregătire a pla­ loc săptămîna trecută, a de răspundere oriunde s-ar ivi ele. necesarul de materii prime (Patria); Ediţii
— Avem şi noi treburile nului pe 1979. Iar actuala fost adoptat un program pentru producţia de oţel şi (Arta); HUNEDt
noastre... stare de lucruri arată clar că care prevedea organizarea şi la gospodăriile popu­ cat şi expediat două va­ 28-30 la sută pentru pro­ nurs ş: picături
(Flacăra); Sub 1
— Este ora 11 — ni se a- nu totdeauna se face iarna unor acţiuni de masă pen­ laţiei eu participarea or­ goane. La acţiunea de co­ ducţia de metale neferoase nată (Arta); 1
dresează constructorul şef de car şi vara sanie. S-o facem tru colectarea fierului vechi ganizaţiilor de sindicat, ti­ lectare a deşeurilor meta­ să fie asigurate prin colec­ cer (Constructori
echipă Victor Opriţa. încă pentru viitor... în cadrul întreprinderilor neret şi femei. Ca urmare, lice de Ta gospodăriile tarea -şi valorificarea de­ ŞANI : Fiu) V
Docte
(Unirea);
în două zile (18 şi 19 no­ populaţiei au participat to­ şeurilor. Acum, cînd însăşi ru (7 Noiembr
prin planul de dezvoltare
mouche
(Repub
iembrie) s-au colectat mari varăşii loan Gogoaşe, şofer, economico-socială se pune PENI : corsarul
Pentru realizarea producţiei cantităţi de materiale şi Petru Demea, Florin Gîn- un accent deosebit pe valo­ tră veveriţa (M
Pri
(Cultural);
deşeuri : 70 tone fier vechi, dac, loan Crişan, Szabo lo-
3 500 borcane şi sticle, 2 200 sif, care au preluat şi rificarea tuturor deşeurilor VULCAN : NeiVr
şi- îndeosebi a metalului,
de cărbune în Valea Jiului kg hîrtie, 1 200 kg deşeuri transportat două camioane organizaţiile de partid şi de resc); LONEA
York, seriile 1-1
textile ş.a.
de metal. Locuitorii de pe
(Minerul); PETf
Elevii de la grupul şco­ str. Gh. Doja, între care a- stat, consiliile F.U.S., toate lumea filmului
organizaţiile de masă şi'ob­
(Muncitoresc); V
(Urmară din pag. 1) zarea planului de cărbune. cate multe, ale căror ne.reali- lar M.M.R. şi Liceul meca­ mintim pe Eva Contor, Ro- şteşti, conducerile colective SA : Ultimul pi
Este adevărat că au existat zări diminuează considerabil nic, din rîndul cărora s-au zalia Verestou, Sofia Stoica, trol (Mu mitui
mult cărbune. Aşa s-au anga­ şi persistă încă unele de­ rezultatele pe ansamblul Com­ ale unităţilor socialiste, toţi CÂNI : Glumaî
jat, Iu acest spirit muncesc, ficienţe de natură obiectivă, le­ binatului minier Valea Jiului. evidenţiat cei din anul I al Ion Aprozan, Alexandru oamenii muncii au datoria brie); BRAD t
f
convinşi că de rezultatele lor gate de condiţiile de zăcă- Aşa sint sectoarele n şi VI, do şcolii profesionale şi clasei Mojdovan, Petru Zăvoianu să gospodărească cu grijă (Steaua roşie) ;
depinde dezvoltarea ţării, bu­ mînt şi de adaptarea unor uti­ la IJW. Lupeni, n şl III (I.M. a X-a A de la liceu, au şi alţii, au cedat cu dragă materialele şi materiile pri­ Iţi dăruiesc un
năstarea lor. laje şi metode de lucru la a- Vulcan), 11 (I.M. Aninoasa), I (Patria); Bdiţju
ccste condiţii, lipsa unor ma­ şi III (I.M. Pctrila şi I.M. Lo- strîns şi încărcat într-un inimă fierul vechi, fără me, combustibilul şi ener­ (Flacăra); CEO
teriale şi piese de schimb, dar tiea) şi altele. Nereaîizările au trebuinţă, existent în gos­ Un gentleman
Greutăţi, neajunsuri, precumpănitoare au fost şi sînt la bază şi cauze obiective, dar •vagon circa 15 tone de fier podăriile lor. gia, să acţioneze cu maxi­ sălbatic (Casa t
neajunsurile din munca oame­ in sectoarele fruntaşe nu vechi. La sectorul II va­ mum de responsabilitate HAŢEG : Vreme
restanţe. nilor, a cadrelor tehnico-ingi- sini asemenea greutăţi 7 Ele goane de marfă de la La succesul acestei ac­ pentru aducerea în circui­ ® Un pod prea
nereşti, inclusiv de la Combi­ sînt însă depăşite prin 'spi­ I.M.M.R., tineretul şi cei­ ţiuni organizate în oraşul tul economic a materialelor seriile I-H a
Dar şi obligaţii I natul minier Valea Jiului. Se rit de organizare şi iniţiativă, lalţi muncitori au adunat Simeria, au contribuit secundare şi a deşeurilor. BRAZI : Impuşi
impune mai multă mobiliza­
prin activitate ordonată şi o
de
lună;'
clar
re, exigenţă, răspundere ! riguroasă disciplină de pro­ aproape 70 tone deşeuri sindicatele, organizaţiile de Tentacule (Casa ■;
La minele Live-zeni, llărbă- ducţie. metalice, din care au încăr­ tineret şi femei, elevii din N. BADIU Spaniole la Pai
*eni, Aninoasa, realizările din nie); SIMERIA :
acest an slut cit se poate de Sectoare miniere între I.M. Lupeni — record le lui Robin Hi
modeste. Aproape lună de lună şui); ILIA : ‘
s-au acumulat restanţe, s-au plusuri şi minusuri aleargă mereu
perpetuat lipsuri şi neajunsuri In ultimii trei ani TELIUC : Cors
mai vechi, comitetele do partid seriile I-II (Mini
şi consiliile oamenilor muncii Sectorul II, I.M. Paroşeni — De cîtva timp, colectivul I.M. LARI : Celălalt
ncreuşind decit în mică măsu­ plus 14 000 tone de cărbune, Lupeni raportează cu frecven­ (Muncitoresc).
ră să asigure eliminarea unora sectorul VI, IJW. Lupeni (9 000 ţă îndeplinirea şi chiar depă­
dintre ele. Şi nu se poate tone peste plan); sectorul VII, şirea planului zilnic la produc­
spune că aici nu există colec­ IJW. Vulcan (17 000 tone) ; sec­ ţia de cărbune. In 21 noiem­
tive sudate de mineri, organi­ torul III, I.M. Dilja (4 200 to­ brie a.c., mina Lupeni a extras ; Vreme
zaţii de partid puternice, une­ ne). Am notat doar cîteva sec­ o cantitate de cărbune de
le cadre foarte bine pregătite. toare miniere care înregistrea­ 6 336 tone, adevărat record ob­
Dar in stilul de muncă al or­ ză apreciabile sporuri de pro­ ţinut aici în ultimii 3 ani de Pentru 24 noiei
ganelor de conducere colectivă, ducţie pe cele 10 luni şi două zile. Plusuri mai mari au ob­ me rece, în gra
în activitatea de organizare şi decade din acest an. Ce în­ ţinut sectoarele I, IV şi H. De să, cu cerul ma
conducere a producţiei, ca şi seamnă aceasta 7 Că peste tot evidenţiat şi contribuţia schim­ perit. Izolat se
in climatul de ordine şi disci­ undo se munceşte cu răspun­ bului IV de transport, condus burniţă. Vintul
plină şi-au făcut loc o scrie dere, unde activitatea este bine do maistrul Radu Apostol, ca­ slab. Temperatul
de carenţe. Goluri repetate în organizată şi condusă, pe în­ re a transportat, de asemenea, vor oscila între
aprovizionare şi în transport treaga filieră a procesului de o producţie record — 1800 to­ 0 grade, iar cel
(la mina Aninoasa), dezordine producţie, unde domneşte or­ ne în cele 6 ore de lucru, pre­ între 0 şi 5 gri
şi indisciplină (la mina Bărbă- - dinea şi disciplina, rezultatele cum şi schimbul iii de la cul- mai ridicate. No
teni), organizare şi conducere sînt cele scontate. butoare, condus de Liviu Cor­
defectuoasă (la mina Livezcni) dea, care >'a eulbutat 2 600 de mineaţa, local, c
iată cîteva.din cauzele prin-. La polul opus se situează co­ vagonete de cărbune intr-un Aspect de la acţiunea de colectare a deşeurilor de la gospodăriile populaţiei din o-
ţopăie care au dus Ja.aercaîi- lectivele altor sectoare, din pă- singur schimb. HiştH Simeria.