Page 79 - Drumul_socialismului_1978_11

> VINERI, 24 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3

Regimul alimentar in bolile cardiovasculare ^ SE AâiEAPTĂ "1”
i UN RĂSPUNS FAPTIC ţ
Importanţa mereu crescln- Practic se recomandă ali­ In infarctul miocardic re­ i Tot mai mulţi cetăţeni i
i sesizează. faptul că Iu-!
dă pe care o arc în epoca mentaţie săracă in sare, o gimul alimentar cere muu mai
noastră problema bolilor scădere generală cantitativă multă atenţie _ în perioada . crătorii de le unitatea i
«Le-Jeui cardiovasculare constă în a alimentaţiei — deci ali­ superacută a acestuia, avînd I „Bijuterie" din cadrul corn-1
faptul cu ele prezintă princi­ mentaţia va fi hipoealorică in vedere că este cea mai ţ plexului msş.eşugăresc de i
pala cauză de deces a per­ şi hiposodată. Se vor ad­ periculoasă perioadă pentru , lingă piaţa centrală de a-1
:ramu' soanelor ce depăşesc vîrsta ministra mese mici, repetate, pacient. în primele 48 de ' limente a Devei lucrează V
de 55—60 de ani. Iată de ce se vor evita alimentele foar­ ore, orice alimentaţie este \ după bunul plac. Adică,
se acordă o atenţie din ce te bogate în celuloză sau interzisă. Se continuă cu
>tt K«r- în ce mai mare folosirii tu­ grăsimi. Sarea este admisă sucuri de fructe, siropuri, cu i nu respectă orarul aiişat,
turor posibilităţilor de tra­ în cantităţi de 5—6 g în 24 un total de lichide pină la / iar cînd se intimplă să-l
tament al acestor boli, în ca­ 1 500 ml ; laptele este foarte ) respecte, nu fac altceva
re dietei îi revine un • rol \ decît să poarte oamenii
deosebit de important. Ea a- bine tolerat. în primele 2—3 i pe drumuri. Fapt concret,
isUi — Omul şi viaţa săptămîni se consumă lichi­
e : re un rol do tratament. de sau semilichide) cu scopul 1 de pildă, şi in ziua de 23 j
Ca factor curativ, regimul echilibrata ţ noiembrie a.c., la oreleţ
itjţeata alimentar intervine în insu­ de a evita eforturile de i 9,15, numeroşi cetăţeni aş->
Prc- ficienţa cardiacă cit şi . în masticaţie. Bolnavii nu se
icţle a tulburările de irigaţie coro­ vor alimenta singuri. * teplau in faţa uşii încuia-,
Uofţra- nariană, respectiv infarctul ore. Se vor elimina mezelu­ In hipertensiunea arterială \ te a unităţii, deşi orarul'
cu : miocardic — un rol la fel rile, conservele, rimaţii, regimul alimentar va fi de i aiişat arăta program de *
Aawa brinza sărată, untul. Se va
tţtaa.n, de important avindu-1 ali­ consumă piinea fără sare. cruţare, hiposodat cu alimen­ j lucru dimineaţa, de ia o-
e,a Al- mentaţia şi în hipertensiunea Pentru a da gust mincării se te uşor digerabile, cure cu
Secii- arterială. în cursul insufi­ va recurge la oţet, lămiie, sucuri de fructe, o reduce­
inoecti. cienţei cardiace — de orice re a excesului de greutate,
,ViorcL origine — se produc pertur­ muştar, usturoi, pătrunjel,
a Nes- cimbru, foi de dafin, ţelină adică un regim hipocaloric,
■xiorea, bată multiple care au efecte uscată. fără lichide, condimente, bă­
asupra întregului organism, Dieta în insuficienţa car­ uturi alcoolice. Se vor evita
datorită faptului că se creea­ diacă va mai căuta să evite
lume. ză un decalaj intre necesi­ o alimentaţie în general greu băuturile carbogazoase care rele 9 la 12,00. După ce-
ică. u- tăţile de irigare şi posibili­ de suportat Regimurile favorizează meteorismul ab­ ) ie 15 minute de intirzierc
t tăţile inimii de a le face fiind sărace în sare necesită dominal. Se vor evita supele i in deschiderea unităţii, u-
faţă. din acest motiv să se facă şi ciorbele, fasolea, excesul } nul din lucrătorii — aflaţi
Regimul alimentar al unui uz de majoritatea plantelor de cartofi. Se vor consuma t de fapt în atelier - i-a a-
bolnav eu insuficienţă car­ aromate. ■ Lipidele şi lichi­ meniuri mici şi de mai multe Iţ postrofat pe cei ce aştep-
diacă se adresează, într-o dele trebuie reduse în special ori pe zi. l tau in faţa uşii: „Dum-
primă etapă, în special fac­ la hipertensivi, sau cînd a-
Şoimii patriei în lumea copilăriei care, cu fiecare zi, işi torilor de ordin hemodina- teroscleroza este cauza insu­ Dr. ASTRA NICOLAU ' neovoastră nu ştiţi că azi
Jtadio- împlineşte culorile bucuriilor si ale fericirii. mie. ficienţei cardiace. Spitalul judeţean Deva ) avem program de ban-'
; 7,00 Foto: VJBGIL ONOIU t că ?“. Bineînţeles că nu
Sevista } aveau de unde să ştie a-' -
: jnclo-
îr ştiri; Ţ cest lucru clienţii pentru i
Itători- • NE-AM REALIZAT PLA­ clasa a V-a B). că, nu era afişat nicăieri. /
v ştiri ; Simpoiionul: „Integrarea invăţămintului cu cercetarea,
10,30 NUL ECONOMIC. Acţiunea • ÎNFRUMUSEŢAREA ŞCO­ CE-I DE FURAT, l
foile ; de colectare a borcanelor
i; 11,05 LII. Pionierii Şcolii genera­ | NU ŢINE DE CALD *
liotdc- cu producţia şi practica sucial-politica‘ a găsit un larg ecou şi le nr. 1 din Brad îşi iu­
na Vi- printre pionierii de la Şcoa­ besc, mult unitatea în care 1 Aşa grăieşte un înţelept /
emieră la generală nr. 1. înţele- ? praverb românesc. De a- V
dlai <le învaţă. Aproape zilnic, în ţ cest adevăr s-au convins (
unoara Ieri, oraşul Deva a găz­ astăzi, la Hunedoara, pe lecţiilor, îmbogăţirea lor cu gînd-o ca pe o datorie de timpul liber, ajutaţi de to­
,35 Bc- duit o reuniune ştiinţifică tema îmbunătăţirii predării cele mai noi rezultate ale onoare, ei şi-au îndeplinit-o i şi numiţii Gherle VioreJ, T
5.00 Dc de prestigiu pe o temă eu matematicii şi fizicii. cercetării ştiinţifice, forma­ cu cinste, colecîînd peste varăşii profesori şi maiştri ' care lucrează in cadrul '
iKlent- instructori, pionierii contri­ I.U.G.-garaj Călea, în ca- ţ
11. Bo- profunde semnificaţii poli­ Lucrările reuniunii jude­ rea deprinderilor de muncă 3 500 de borcane. Printre
,20 Co- tice — „Integrarea învăţă- ţene de comunicări motodi- şi însuşirea temeinică a detaşamentele fruntaşe se buie la înfrumuseţarea şco­ filate de şofer şi Jeler, I
16,10 mîntului cu cercetarea şi co-ştiinţifice ale cadrelor meseriilor — îndeosebi a numără cele ale clasei a instalator la şantierul 3 /
s: pa­ lii şi la îmbunătăţirea pro- I.C.S.H. Aceştia au sus- \
ri 17,00 producţia, cu. practica so- didactice au fost deschise celor prioritare în judeţul
5 Fot- cial-politică“ — organizată de Prof. Emerit Cornel nostru —, educarea elevilor trces într-o zi cantitatea de %;
amflr ; de Inspectoratul şcolar ju­ Stoica, inspectorul general în spiritul ordinii şi disci­ 420 bucăţi de cărămidă, f;
17,50 De la subredacţiile pioniereşti pe care vroiau să o vindă 8
aiade ; deţean, comitetul sindica­ al Inspectoratului şcolar plinei, al responsabilităţii in satul Grid. Intenţia le-a ţ,
eetuali- tului învăţămînt şi Casa judeţean, care, relevînd sociale, antrenarea lor con­
anul şi corpului didactic Deva. în­ semnificaţiile majore ale cretă la creaţia teîmico- fost însă stopată şi au fost ij
fii, re- ştiinţifică în cadrul Festi­ Azi: „Cravatele roşii sancţionaţi pe măsura ¥
scrisă în marele festival al
1.00 In- dezbaterii, a cerut partici­
rom&- muncii şi creaţiei „Cîntarea panţilor să facă din aces­ valului naţional „Cîntarea faptei lor. Acum regretă ţ
ibami ; României" şi dedicată a- tea un valoros schimb de României"; că au dat cinstea pe ru
; cu tricolor* din Brad şine.
s; 22,00 p ropiat ei aniversări ce După intervenţia tovară­
00—3,00 marchează 60 de ani de la O REUNIUNE şei Rada Mocanu, adjunct PAUZĂ PRELUNGITĂ
ociurn. făurirea statului naţional al ministrului educaţiei şi Vlll-a C şiaV-a A care au pagandei vizuale. în orele LA TELEFOANE
unitar român, reuniunea de ŞTIINŢIFICĂ DE învăţămîntului, care a sub­ adunat borcane în valoare de atelier fac suporturi î la un
Aetua- La Petroşani, de
omânia ieri a vizat o tematică de PRESTIGIU liniat locul şi rolul pe oare de 169 lei şi, respectiv, 103 pentru flori care dau o în­ l telefon formezi 03, numă-
iistrac- bază a modernizării şi per­ îl ocupă în învăţămînt cer­ lei. Exemplul lor, urmot şi făţişare plăcută claselor, } rul de toată lumea ştiut
anmeca- fecţionării procesului in- opinii care să • conducă la cetarea şi producţia, lucră­ de alte detaşamente, a fă­ coridoarelor şi „Camerei J ca fiind al informaţiilor.
oldor : s truc ti v-educativ la care au promovarea de soluţii cu rile simpozionului s-au des­ cut ca Şcoala generală nr.
- o va- pionierilor". Astfel, prin Te aştepţi să ţi se răspun­
Lilar de participat directori de licee eficienţă sporită în practica făşurat în plen şi pe sec­ 1 din Brad să-şi realizeze munca lor îşi creează un dă operativ, aşa cum e fi-
0 Ciută şi şcoli generale, profesori, invăţămintului din judeţ. ţiuni. Comunicările susţi­ şi să depăşească planul e- cctdru mai plăcut pentru în­ ' retsc. Numai că nu aşa se
popu- învăţători^ educatoare, ca­ Ih alocuţiunea de salut, nute în plen dc prof. dr. conomic la colectarea bor­
1 Arad; văţătură (Liliana Visa — 1 intimplă. Poţi forma nu-
soelaî- dre didactice din învăţă- tovarăşul Petre Lungu, se­ Iulian Nica, director ad­ canelor. (Mihaela Măstăcă-, clasa a Vl-a B). t mărul, poţi să-ţi aprinzi o
l mea, mîntul superior, reprezen- cretar al Comitetului jude­ junct al Institutului de cer­ nean, clasa a Vlll-a C). ţigară şi s-o şi fumezi toa-
uni de tanţr ai Ministerului Edu­ ţean de partid, după ce a cetări , pedagogice şi psi­ • DRUMEŢIE. Detaşamen­
ÎS,30- • FAPTA PIONIEREAS­ J tâ, pină fi se răspunde.
caţiei şi învăţămîntului, ai apreciat activitatea eadre- hologice, prof, univ. dr. Oc- tul clasei a Vi!-a de la Li­ ţ Aşa am şi ptocedat mai
Uniunii sindicatelor din în­ lor didactice din judeţ, tavian Stănăsiiă, conf. univ. CA. Pionierul Nicolae Stin­ ceul industrial „A. îancu" i zilele trecute. In 8 minute
văţămînt, ştiinţă şi cultură, contribuţia pe care unităţi­ dr. Vasile luşan, ing. Ionel gă (clasa a V-a B) de la din Brad a organizat, după ’ am fumat ţigara şi in ur-
ai inspectoratelor şcolare le şcolare, sub conducerea Cîndea, conf. univ. dr. Sep- Liceul industrial „A. Idncu" o pregătire .minuţioasă şi \ mătoarea clipă telefonista
judeţene, organelor şi orga­ organizaţiilor de partid, o timiu Krâusz, prof. Florica din Brad, a găsit pe stradă sub directa îndrumare a to­ i de serviciu s-a prezentat.
nizaţiilor de masă şi ob­ aduc la legarea mai slrînsă Myşteanu, prof. Bujor Vul- un portmoneu cu o impor­ varăşei comandant-iostruc- } Pe cind să reproşăm intir-
le l-II şteşti. Au fost prezenţi, de a învăţămîntului eu cerce­ cu, conf. univ. dr. Ion Dră- tantă sumă de bani. Proce-
pedală tor de detaşament, prof. : zierea cu care se răspun-
V : Cia- asemenea, specialişti din tarea şi producţia, a sub­ gan, ca şl cele susţinute pe dînd corect, l-a predat mi­ Doina Vanca, o drumeţie ţ de, am fost luaţi in pă­
ploaie •"Mistere, instituie de cer­ liniat direcţiile principale secţiuni au ridicat, prin va­ liţiei. Pentru fapta sa, ca­ la Pietrele Albe, un' Ioc pi­ li mire de parcă am fi dat
r&Ktur- cetare şi perfecţionare, in­ de acţiune privind creşte­ loarea lor ştiinţifică, docu­ re a adus cinste detaşa­
e spre spectori de specialitate din rea eficienţei procesului in- mentară şi practică, calita­ toresc din apropierea ora­ J ioc poştei. Nici cu 09 nu
?ET-KO- mentului şi şcolii, a fost e- şului. (Alina Fumurescu, \ ne e ruşine. Şi aici ope-
P-alide toate judeţele ţării, care structiv-educativ. Ele vi­ tea reuniunii, transformîn- videnţiat în faţa unităţii de ralivitatea este tot aiît
1‘oena- participă la consfătuirea zează îndreptarea • eforturi­d-o intr-un veritabil schimb pionieri. (Mariana Feier — clasa a VIl-a). )
Scara- naţională, ce va avea loc, de... întirzlată.
LU- lor spre ridicarea calităţii de experienţă.
insulă
noas-
oresc); Este nu numai firesc, ci se integrează în disciplina
, New-
b Energomontaj Mintia Să fie neîntîrzsat limpezită atmosfera
uncito- imperios necesar ca în muncii. în primele 9 luni:
Avaria orice colectiv să existe o din 1978 soţia ing. Bartofc*
•: Din atmosferă propice muncii, a înregistrat 29 de zile
îtădată fiecare lucrător — indife­
I1NOA- înnourată cu ilegalităţi, indisciplină şi suspiciuni concediu medical şi circa
e eon- rent de funcţia ce o deţi­ §5 zile de învoire, la care,,
j URI- ne — să se implice conşti­ dacă se adaugă concediul:
Soietm- cerea şantierului şi nu de Deci însăşi preşedintele co­ — Atît eu cît şi soţia cheie actele solicitate ur­
ătăcire incios în îndeplinirea e- gent de la serviciul pe ca­ de odihnă, rezultă că a fostl
liŞTIE : xemplară a îndatoririlor comisia special constituită mitetului sindicatului, cel mea nu ne simţim bine în puţin prezentă în unitate.
indafir ce-i revin în disciplina în acest scop — care doar ce ar trebui să militeze acest colectiv. re îl coordona. N-a ţinut Pe lingă asta, calculatoarei
pedală muncii, în legalitate. Cu a- avizează ceea ce hotărăşte pentru ordine şi disciplină-, — De ce ? seama de asta şi a plecat
L-BAI : fără aprobare. Conducerea are obiceiul — cum ne-avr-
Vestul cest adevăr fundamental conducerea. Aşa se face că încurajează — cu interes, — Fiindcă sin tem perse­ spus celelalte 3 lucrătoare
îturâ); sînt de acoixl toţi cei ce unii au primit locuinţă deşi evident — absenţele nemo­ cutaţi, urmăriţi, vorbiţi de şantierului l-a suspendat de la oficiul do calcul —
perilor muncesc la sediul şantie­ au oase în Oradea, de pil­ tivate, expunîndu-i pe zu­ atunci din funcţie şi l-a
părtat, rău. In loc să fim lăsaţi să trecut la C.T.C. Firesc s-a să dispară din birou, să:
iulax) ; rului Energomontaj din dă, 'iar secretarei tovară­ gravi La desfacerea contrac­ muncim, sîntem şicanaţi de plece acasă fără învoire. In*
sub Mintia ; cel puţin aşa a şului şef de şantier i s-a tului de muncă. Aşa au conducerea şantierului care procedat sau nu ? acest caz e cît se poate de
lIAN : reieşit din discuţiile purta­ înlesnit schimbarea aparta­ procedat eu locuinţele lor Da, numai că decizia s-a
ltuvă); are ceva eu noi. firească sancţiunea admi­
11 lu- te' cu mulţi dintre ei. Nu­ mentului din Micro 15 eu din Oradea Tecsi Emma, Afirmaţiile ing. Gh. B. luat fără să se stea de nistrată de curînd.
enturl- mai că atmosfera de care unul în Gojdu. Zugravii Alexandru Tecsi şi alţii. vorbă cu cel vinovat, în Sigur, atmosfera ce se
(Mure- vorbeam nu se realizează şantierului sînt folosiţi la ni s-au părut grave şi am absenţa acestuia, ceea ee perpetuează în cadrul con­
ni nu şi lâ baza acestei realităţi - La sediul şantierului, în căutat să ne clarificăm.
mina); punerea la punct a aparta­ rîndul personalului TESA, Are ceva conducerea şan­ nu este bine şi acest fapt ducerii şantierului Energo­
negru, stau' cîteva fapte petrecu­ mentelor ce le ocupă, în mai ales, există multă in­ tierului cu familia Bartok ? e reclamat de Gh. B. In ce montaj din Mintia, abateri­
GHE- te aici în ultima vreme. priveşte fapta inginerului, le ce se repetă aici din
indsco Deva sau-Oradea, unii to­ disciplină, învoirile se a- —r Nu avem nimic, ne
Iată- cîteva dintre acestea : varăşi din conducerea şan­ membru de partid, este de partea unor cadre trebuie
Adunările grupelor sindi­ cordă cu prea * multă uşu­ ’ spunea inginerul şef al u- mirare de ce biroul organi­ să determine luarea unor
cale se ţin foarte' rar, ade­ tierului. -Cercetările r.oas-, rinţă, toată ziua miroase a nitaţii, numai că nu ne pu­ zaţiei de bază n-a luat ati­ măsuri urgente. Comuniş­
tre au depistat, un aseme­
văr confirmat de tovarăşul ' nea' caz şi iată care : Mir- cafea etc. etc. Evident că tem împăca cu indisciplina, tudine, mulţumir.du-se doar tii, toţi oamenii muncii de
asemenea atmosferă nu e
Mircoa Vintilescu, preşe­ cea Vintilescu a recunoscut binevenită, şi ea influen­ cu .neîndeplinirea sarcini­ s-o constate, fapt pe care-1 aici trebuie să analizeze a-.
dintele comitetului sindica­ lor de serviciu. Ing. Bartok tent, în primele adunări
: Vre- tului, şi astfel oamenii nu-şi . că apartamentul său din ţează asupra bunului mers era (şeful .serviciului tehnic confirmă şi tovarăşul Ioan generale aie- organizaţiilor
închi- Deva •— acordat din fondul al lucrurilor. Investigaţiile Radu, secretarul comitetu­
It aco- pot (aduce, contribuţia . în- şi, la începutul semestrului lui de partid pe şantier. de .partid şi ale grupelor
sirnala tr-un cadru organizat — în de stat — a fost zugrăvit noa-stre âu scos la iveală şi II, înainte de a încheia o- sindicale; situaţia creată, şi
sufla spiritul democraţiei socia­ de oamenii de pe şantier. un alt aspect şi anume că Are ceva conducerea şan­
alnimc „E adevărat, a zis dînsul — în condiţiile descrise nu se peraţiile necesare pe se­ tierului cu soţia tovarăşu­ să ia măsurile ce se impun,
ts 5 şi liste — la bunul mers al mestrul I, a solicitat con- lui Bartok ? Da, iar expli­ eunoseîndu-se că nu se
taxLme treburilor, să-şi spună di­ dar. în vremea asta/ a- poate munci cum trebuie, poate face nici un fel de
izolat ferite „păsuri" în le­ dică timp de 7 zile‘— zu­ iar cei ce văd şi fac obser­ ' eediul de odihnă fiindcă caţia ce stă la baza acestei rabat. de la ordine şi dis­
Şi <Ji- gătură cu ceea ce- nu gravii n-au fost plătiţi de vaţii mal critice au de su­ îi venise mama din străină­ afirmaţii se fundamentează ciplină !
le > place. Locuinţele se,, -şantier, fiind, pontaţi ca. ferit. Ne .spunea Ghcorghe tate. ,1 ş a spus..că poate,,, prin acepa, că lucrătoarea;
r
r
atribuie de către condu- absenţii nemotivaţi" (? !). Bartok: pleca numai după ee în­ de la centrul de calcul nu- TRAIAN BONDOR