Page 82 - Drumul_socialismului_1978_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 £

Tele

12,30Telex
12,35Cute dc
12,55Curs de
13,15Concert
de-a 60-
redobim
den.fei i
loniei. 1
dă de la mina Lupeni, Ioan clare şi deosebit de impor­ nizării continue a lucrări­ pin, poc
La jumătatea lunii februarie a.c. zia­ nereşti în soluţionarea problemelor teh­ Sâlăgean. Pregătirea lor de tante. lor în subteran, acţiunea de 13, *5 PubllciU
rul nostru a declanşat, împreună cu co­ nice şi de organizare, în sprijinirea bri­ specialitate le-a permis Ing. Ion Gîf-Deac : Aşa presă a ziarului „Drumul 13,50 Români;
mitetul de partid, consiliul oamenilor găzilor de producţie; Aceste obiective iz­ să-şi însuşească repede şi este, şi cred că noi, ingine- • socialismului" Deva la I.M. 14,20Decada
gheze
muncii, comitetul sindicatului şi comi­ vorăsc nemijlocit din documentele Con­ durabil cunoştinţele teore­ rii, maiştrii, brigadierii tre­ Lupeni, poate căpăta un 14.15Stadion
tetul U.T.C. de la I.M. Lupeni o acţiune gresului al Xl-lea şi. Conferinţei Naţio­ tice şi tehnice referitoare buie să conlucrăm mai caracter de generalizare pe sportiv I
de presă „Abatajul — locul de acţiune nale ale partidului, din cuvîntarea tova­ la funcţionarea utilajelor strîns, să fim mai apropiaţi întreaga mină şi în afa­ 1«,10 Film dc
H.P. M<
comună a minerilor şi cadrelor de con­ răşului Nicolae Ceauşescu rostită ou pri­ moderne şi la modalităţile unii de alţii, fără orgolii ra ei. 16,25Agenda
ducere". Locul de desfăşurare a fost ales lejul vizitei de lucru efectuate în noiem­ de intervenţie în caz dc a- sau teama de greşeli. Celor Determinante în acest 16.55Clubul t
sectorul IV, sectorul cu ponderea cea brie anul trecut în Valea Jiului. varii şi defecţiuni, fapt do­ mai tineri în profesie să nu sens au fost părerile a trei Slobozia
mai marc în producţia minei Lupeni şi Zilele trecute, redacţia ziarului nostru vedit în repetate rînduri. ne fie jenă să întrebăm ce cadre de răspundere din 17.55Săiptămb
ternă, şi
cu largi perspective în mecanizarea aba­a organizat la I.M. Lupeni, o consultare De asemenea, am numit nu ştim şi să învăţăm de conducerea întreprinderii : 12,10 PubliciU
tajelor frontale. a minerilor, a organizaţiilor de partid şi cîte un maistru coordona­ la meseriaşii cu mai multă Ing. Dan Surulescu, di­ 18.15Antologi
Principalele direcţii de acţiune au de masă, a consiliului oamenilor muncii tor pe fiecare schimb, maiş­ experienţă. Iar simţul da­ rectorul minei : tru copi
Fraţii 1
fost : promovarea largă a progresului asupra modului in care se îndeplinesc tri care au atribuţii precise toriei şi al răspunderii să La începutul introducerii „Nopţi 3
tehnic, organizarea riguroasă a produc­ obiectivele stabilite. de conducere a activităţii, ne stăpînească deopotrivă complexelor şi deci a 19,30Telejurn
ţiei şi a muncii, ridicarea calificării oa­ Iii pagina de faţă publicăm principa­ de soluţionare operativă, pe fiecare. Căci toţi avem schimbării totale a. tehnolo­ 19,50România
idealuri
menilor şi policalificarea lor, implicarea lele idei abordate prin intermediul par­ concretă a tuturor proble­ acelaşi scop: să muncim giilor’ clasice dc lucru cu 20.05Teleencii
mai accentuată a cadrelor tehnico-ingi- ticipanţilor. melor care intervin în flu­ bine, să dăm mai mult căr­ tehnologii noi, moderne, 20,35Fii iu ser
xul producţiei de cărbune. bune ţării. oamenii nu aveau experien­ om săra
La rîndul lor, tinerii ingi­ Red. : Discuţiile au alu­ ţa necesară. Cu timpul au 21,25Imîlnirc
în omogenizare şi respectăi Ene Tălmaciu, miner şef neri Ion Gîf-Deac şi Pe­ necat, şi asta nu e rău, mai învăţat si azi se descurcă , morul
mai bine tehnologia de lu­ de schimb : Şi eu cred că tru Nivel Hreniue, subin- mult spre necesitatea per­ din ce în ce mai bine îh 21,55 Telejurn
22,10 Melodii
cru, ceea ce este foarte im­ trebuie revăzută programa ginerul Marius Mărăscu, se fecţionării cadrelor şi a ri­ tehnologia utilizării com­ ieri şi <
lied.: In sectorul IV au portant. in sensul că ea nu conţine află zilnic între mineri, dicării nivelului lor de con- plexelor mecanizate, a ce­
fost introduse in decurs de nimic despre complexe, or conlucrează efectiv cu ei, şiinţă politică şi profesio­ lorlalte utilaje. Ca urmare
un an nu mai puţin de 4 2. minerii au nevoie de cu­ se străduiesc să rezolve o- nală — capitol pe care a pregătirii din mers a oa­ RADI
complexe mecanizate în 4 noştinţe tocmai despre a- perativ şi eficient orice si­ l-am dezbătut şi mai îna­ menilor, azi un complex se
abataje frontale. Faptul a- cestea. Şi, fiindcă a venit tuaţie care apare în munca inte. Să revenim la moda­ montează în mai puţin de
BUCUREŞT
cesta a creat o largă pro­ Ked. Ce probleme a pus vorba, cu propun ca un din abataje. lităţile de sprijinire a bri­ 22 de zile în loc de 30 de dioprogramul
blematică în organizarea policalificarea şi cum se grup de ingineri să traducă Red.: Sînt însă cazuri găzilor de mineri, a pro­ zile şi vrem să scurtăm Radiojurnal,
producţiei şi a muncii, în rezolvă ele ? Ce consideraţi cartea tehnică şi să întoc­ cînd unele cadre tehnice ducţiei de cărbune în gene­ mai mult acest termen. în- rutier. Sport;
tehnologia de lucru, în ca­ că trebuie perfecţionat în­ mească un manual pe în­ nu-şi fac conştiincios dato­ ral, de către cadrele tehni­ cepînd eu „Lupeni 4“ (este presei; 8,10 i
dillor; 9,00 B
lificarea minerilor. Mecani­ că ? ţelesul tuturor, care'să fie ria, nu intervin cu toată co-inginereşti şi de condu­ vorba despre complexul 3,05 Audien
zarea masivă determină D. Gaşpar : La comple­ dat minerilor, lăcătuşilor, competenţa funcţiei şi au­ cere. Cunoaşteţi bine indi­ mecanizat nr. 4 — n.n.), Buletin de şti
mutaţii în însuşi conceptul xele 1 şi 2 acţiunea de po­ tuturor celor care lucrează toritatea profesională pen- 1 caţia dală de secretarul ge­ am luat măsura ca echipa ta literară r;
gendă şi dor
muncii de miner, evident licalificare s-a. încheiat. Un neral al partidului, tovară­ de montaj să rămînă în a- ne şi jocuri
într-un proces mai îndelun­ număr de peste 60 de mi­ şul Nicolae Ceauşescu, pri­ bataj încă' 7—10- zile, ală­ Buletin de şt
gat şi complex. începutul neri au urmat cursurile de vind folosirea de către per­ turi de formaţiile care ex­ cultural; 11,25
— Florin B<
s-a produs, iar minerii a- calificare în meseriile de sonalul TESA a 50 la sută ploatează utilajul, pînă a- Buletin de ş
preciază eforturile partidu­ lăcătuşi şi electricieni, iar 1; Mecanizarea abatajelor - din programul zilnic de lu­ ees'ta îşi atinge parametrii. comoara folci
lui şi statului pentru îinbu- . electrolăeătuşii şi-au însu­ cru, efectiv în producţie. Bine exploatate şi între­ 12,45 Repere
nătăţirea continuă a condi­ şit cunoştinţe de miner. A- D. Dănciulescu : în ce ţinute, complexele realizea­ Liza Mineill,
dreescu; 13,00
ţiilor lor de muncă şi de cum urmează cursurile cei o acţiune in plină des- priveşte cadrele cu pregăti­ ză azi randamente de 10—12 15.00 Meridia:
viaţă, răspunzând prin stră­ care lucrează la complexele re medie şi superioară de tone pe post, ajungînd în Radiojurnal. :
danii susţinute în scopul 3 şi 4. la sectorul nostru, ele nu unele zile chiar la peste 20 rologic; 18,00
Actualitatea |
creşterii producţiei de Ing. I). Dănciulescu, şe­ prea stau prin birouri. Este de tone/post. Credem că am Săptămina p-
cărbune. ful sectorului : Din ex­ multă treabă de făcut în acumulat o experienţă bu­ şi internaţion;
Dăm cuvîntul participan­ perienţa de pînă acum am 2. Complexele au cerut o abataje şi sînt mai tot tim­ nă şi în pregătirea perso­ reportaje, im
La noi, nu-i
ţilor. înţeles că nu-i suficient să pul alături de mineri. Mai nalului şi în întărirea rolu­ trin — roman
Ioan - Soloinon, şef de avem lăcătuşi şi electri­ puţin sînt prezente pe flu­ lui şi răspunderii, faţă de voie bună şi
brigadă la complexul n>r. cieni. Agregatele acestea nouă meserie iar minerii xul efectiv al producţiei .de producţia din abataje a ca­ ccrtante; 2i
România; 20,4
2 : Una din problemele ce­ sînt acţionate în bună par­ cărbune celelalte cadre drelor tehnico-inginereşti. nore. Buletin
le mai grele pe care am te hidraulic, cu presiuni TESA. In perspectivă ne gîndim 21,00) ; 22,00
întîmpinat-o a fost (şi încă înalte. Aceasta ne cere să au răspuns prezent Red.: Chestiunea aceasta la pregătirea mai atentă a 23,30 Marato;
24.00 Buletin
mai’ este) tavanul. Noi lu­ calificăm oameni în hidrau­ trebuie să stea mai mult în abatajelor unde vom intro­ 6.00 Non stop
crăm cu tavan artificial, lică. La complexul nr. 2 3. Implicarea răspunderii atenţia consiliului oameni­ duce utilaje noi, în mod turn.
iar acest lucru împiedică am calificat cîţiva în aceas­ lor muncii, cit şi a condu­ deosebit complexe, la in­
folosirea bună a complexu­ tă profesiune şi se dove­ cerii Combinatului minier struirea temeinică, dinainte
lui. Avem pe schimb un deşte un bun cîştigat. Tre­ cadrelor tehnico-inginereşti Valea Jiului. a celor care le vor exploa­ ţ] INE!
mecanic, bun, dotat cu scu­ buie să generalizăm măsu­ ta, Ia întărirea atelierului
lele necesare şi care ştie ra, nu-i vorba decît de. cile 3. ..service" din subteran şi
DEVA : Sto
să intervină operativ cînd doi-trei oameni pentru fie­ ia parametri mai înalţi în dotarea lui cu sculele co­ (Patria); Ec
este nevoie. care complex. respunzătoare. (Arta) ; HUNE
fled. : Cum c cu tavanul Constantin Lupulescu sprijinirea brigăzilor, în Deplasările noastre frec­ nura şi picat
(Flacăra); Tri
despre care vorbeşte tova­ maistru, şeful complexului vente în acest an la I.M. Ion Predoşan, secretar Cartea jungle
răşul Soloinon ? nr. 3, preşedintele comite­ Lupeni, constatările din adjunct al comitetului de rul); PETE
I’avel Luculescu, ingine­ tului sindicatului pe sector: soluţionarea problemelor munca şi din viaţa oame­ partid pe mină : Generali­ feţei Palide i
rul şef al minei : Tavanul Este o mare deosebire între nilor, discuţiile purtate cu zarea acţiunii se impunea. torul Poena
artificial, cum e în cazul modul în care' s-au desfă­ foarte mulţi dintre ei, în Toate colectivele noastre au brie); Scararr
blica);
LUP)
nostru, are multe denive­ şurat lucrurile Ia primele pe care le pune producţia abataje sau la lumina zilei, făcut- salturi sensibile în clin insulă (C
lări. se traversează lucrări două complexe şi fe­ ca şi cu majoritatea cadre­ ultimele luni privind acti­ tena noastră '
citorcsc);
VU
vechi, ceea ce încetineşte lul în care merg ele lor de conducere de aici, vitatea de producţie. Iar York, New-Yi
ritmul de lucru. Pentru a la celelalte două. în j ne-au întărit convingerea experienţa dobîndită de (Muncitoresc)
evita această situaţie. în timp ce pentru primele cu complexe mecanizate. tru rezolvarea operativă a că în activitatea minei s-au sectorul IV — îndeosebi în varia (Mineri
viitor am adoptat o tehno­ două oamenii s-au calificat Cartea tehnică e numai una unor probleme... făcut progrese evidente. Pe direcţia organizării şi pla­ SA ; Rîul ca:
tele
(Munci
logie adecvată, adică îl po­ şi au căpătat îndemînare, şi are un nivel greu acce­ E. Tălmaciu: Fiecare tre­ toate planurile : al meca­ nificării muncii, a pregăti­ CÂNI : Glui
dul' şi facem înnămolirea lucrînd efectiv cu agrega­ sibil minerilor. buie să-şi cunoască bine a- nizării în mod cu totul deo­ rii cadrelor şi repartizarea brie) ; BRA
lui cu zgură de termocen­ tele şi, paralel, urmînd Virgil Tofană, maistru, tribuţiile încă de la intra­ sebit, al pregătirii cadre­ lor la locurile cheie ale (Steaua roşie
Tţi _ dăruiesc
trală şi apă. Astfel obţi­ cursurile teoretice, pentru şeful, complexului nr. 4: rea în schimb. Şi noi, mi­ lor, al eficienţei muncii. în producţiei de cărbune — (Patria); Ec
nem un tavan bun. La ur­ următoarele două, oamenii Ceva asemănător se întîm- nerii, dar şi maiştrii şi in­ ultima vreme, I.M. Lupeni este un bun cîştigat, care (Flacăra); G
mătoarele fîşii nu vom mai s-au pregătit în bună mă­ plă şi la şcoala de maiştri. ginerii. Aceştia din urmă obţine realizări bune şi ia poale fi preluat şi amplifi­ Un genţi em;
sălbatic (Cast
avea asemenea probleme. sură, în devans.- . Timp de- un- an, cît durea­ să- nu fie numai, „contro­ cel mai important capitol cat de toate celelalte sec­ HAŢEG : Vre
Dănilă Gaşpar, maistru, lied. : Se discută muli în ză. cursurile, ei nu mai au lori", ei să ne ajute con­ al activităţii sale: extrac­ toare ale minei. • Un pod j
locţiitor al şefului de sec­ legătură cu exigenţele pe contact cu abatajul. Pînă cret. Se mai întîmplă să nu ţia de cărbune. Ing. Pavel Luculescu.: tai, seriile I-
BRAZI :
Im
tor : La începutul acţiunii care le emit oamenii faţă termină ei şcoala, se intro­ avem lemn, o piesă, de Concluziile dezbaterii au Să considerăm un început clar de iun
ziarului am ridicat proble­ de cursurile dc calificare. duc complexe pe care ei schimb sau alta* ori să se coincis cu apreciei’ea con­ promiţător, ceea.ce.am reu­ Tentacule <C;
ma lipsei pieselor de Unii cer o restructurare a nu le. cunosc. Astfel are întrerupă alimentarea cu ducerii minei şi anume că şit pînă acum. Să ne mobi­ ră); SIMERi;
lui Robin Ho
schimb. Situaţia s-a îmbu­ programei, exclusiv pe cu­ loc un. fenomen ciudat, cel apă. sau apar alte nereguli abatajul este, trebuie să fie, lizăm inai dinamic, cu to­ ÎLTA ; Nimer
nătăţit mult. Şi oamenii noaşterea elementelor com­ al rămînerii în urmă a — căci în abataj treaba nu locul de acţiune comună a ţii, să. ne organizăm bine mereu (Lumi;
1
lucrează mai bine, nu se ponente ale complexelor, maiştrilor, faţă de mineri merge chiar ca la strung. minerilor şi cadrelor de munca po întregul: flux al Corsarul negi
(Minerul).
mai rup tălpile ramelor şi principiilor de funcţionare, în cunoaşterea şi conduce­ Şi atunci, maistrul de conducere, că numai îm­ producţiei şi putem obţine
alte părţi mai solicitate. modului în care trebuie rea agregatelor nou intro­ schimb sau inginerul să preună, prin conlucrarea rezultate mai bune. Vom
Nu sîntem mulţumiţi insa conduse. Alţii susţin că duse. preia aceste treburi şi să permanentă şi bună înţele­ accentua în continuare asu­ L O
de calitatea şuruburilor este nevoie de cunoştinţe Red; : In condiţiile meca­ • le rezolve rapid, competent gere, pot fi învinse greută­ pra pregătirii cadrelor, a
pentru laterale. Am spus mai largi, mai complexe. nizării masive a lucrărilor şi eficient. Ceea ce nu o ţile, poate spori producţia tuturor cadrelor, asupra Rezultatele
lucrul acesta şi producăto­ Ce ne, puteţi spune despre miniere, şi sporirii continue prea fac toate cadrele teh­ de cărbune cocsificabil, de creşterii permanente a au- 24 noiembrie
rului — l.U.M. ■ Petroşani această chestiune ? a producţiei dc cărbune nice. care economia noastră are toexigonţei şi răspunderii Extr. I : 38,
— dar văd că nu se ia nici C. Lupulescu : Există o cocsificabil se pune cu a- C. Lupulescu-: Aşa se fa­ mare nevoie. profesionale. Ne vom preo­ 30. 10, 14, 84
Extr. a Il-a
o măsură. Trebuie să se discordanţă între programa cuitate problema implicării ce că, necunoscîndu-şi bine Aşadar, prin experienţa cupa de găsirea unor noi 23, 27, 7, 6, 46.
facă. ceva.' S-au făcut-multe dc pregătire şcolară şi ce­ directe a cadrelor de con­ sarcinile, dînd dovadă de pozitivă dobîndită de secto­ modalităţi de implicare a
Fond de cîş
lucruri bune, cum ar fi a- rinţele reale şi imediate ducere — maiştri, tehni­ comoditate ori fiind insu­ rul IV, prin ansamblul de tuturor cadrelor tehnico- l 307 237 lei..
teliorelo subterane, care au ale calificării: După păre­ cieni, ingineri, economişti ficient pregătiţi profesio­ măsuri tehnice, organizato­ inginereşti în activitatea
tot ce le trebuie pentru in­ rea mea se insistă prea — în producţia de cărbu­ nal. unii maiştri par eă se rice şi politice aplicate în direct productivă, şi de co­
tervenţii operative. mult pe lucruri inutile sau ne. Ce experienţă s-a acu­ ascund prin abataje în loc toate sectoarele, la nivelul interesare materială a lor. VREfi
1
Alexe Furdui; secretarul folositoare pentru alte con­ mulat în această privinţă ? să fie tot timpul „pe fa­ brigăzilor şi al schimburi­ Avem condiţii de aplicare
comitetului de parid din diţii de muncă. Vreau să D. Dănciulescu : In pri­ ză", între oameni, să-i în­ lor prin perspectiva dezvol­ a acestor măsuri în toate
sector : spun că'în primul rînd tre­ mul rînd ne-am gândit să drume efectiv, să le solu­ tării, modernizării şi meca­ sectoarele. Pentru 25 n<
în condiţiile cînd lucrăm buie să se predea cunoştin­ încredinţăm complexele ţioneze prompt problemele. mea şc menţi
închişi şî fe
r
cu tavan artificial este ţe privitoare la construcţia mecanizate — utilaje de Atunci n-ar mai trebui ca Aşadar, Ia mina Lupeni, sînt posibilităţi ca toate sec mai mult acc
foarte important să ai în ' şi funcţionarea complexu­ mare tehnicitate şi nu chiar eu, şef de abataj, să las toarele să preja inijiativa „Abatajul— locul de ac{iune va burniţa sla
fiecare schimb cel puţin un lui, apoi să' ne însuşim şi uşor de exploatat şi între- complexul şi să alerg Ia comună a minerilor şi cadrelor de. conducere". Experien­ pune polei. V
slab. Tempera
miner eu un dezvoltat simţ alte cunoştinţe jţşjierale. linuţ — ceXşr niaţ. bUJl£ ca­ telefon_penţru a anunţa di­ ţa dpbîndită, voinţa ji hoîcjrîrşg întregului colectiv de a prinsă, "''".ptt
al intervenţiilor de întreţi­ Adică prin introducerea dre ale sectorului; Astfel, rectorul că n-am lemn, munci,, mal VW,. 5e a ad mai mult, carEuna trebuie făcute 3 şi 2 grade,
zero şi 5 gr;
nere mijii eră. Complexele- complexelor mecanizate ni complexele nr. 1, 3 şi 4.sînt n-am anume piesă de Cunoscute, generalizate. Avînd în vedere coordonatele cală- noaptea
pe care se înscrie'— de ai veni nemijlocit în sprijinul
ău. impus şi alte speciali­ s-au schimbat mult condi­ conduşe de trei valoroşi schimb. producţiei de cărbune — acţiunea poate sta şi în aten­ Pentru 26 şi
zări : troichişti, pentru po- ţiile de muncă, minerilor TTialştri electromecanici, res­ Red;: Daf maistrul are ţia altor colective de mineri din Valea Jiului. Vremea se rr
neral rece şi :
diri, alţii care ştiu să lucre­ li se impun cunoştinţe spe­ pectiv de către Teodor Bon- stabilite prim lege atribuţii mai mult act
ze în şpiţuri şi în alte ope­ cifice, noi, dar programa calo, Constantin Lupulescu precise, el este considerat La munte. ;
raţii. Au fost aleşi în func­ şcolilor de calificare nu şi Virgil Tofană, iar com­ pionul de bază în procesul Pagină realizată de să şl caldă,
mult senin.
ţie de aptitudini. Prin a- ţine întru totul seama de a- plexul nr. 2 — de unul din dc producţie şi deci răs­ CORNEL ARMEANU şi DUMITRII GHEONEA-
eeasta brigăzile au câştigat ceastă realitate, este rigidă. cei mai buni şefi de briga- punderile lui sînt multiple,