Page 83 - Drumul_socialismului_1978_11

$ SIMBĂTA, 25 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3

SUNE Aurel Viaicu si
KaMSfflBEMctfiSS Punerea în circulaţie a unei La ordinea zifel
» 4 4 monede mefaSice de 5 lei pe agenda
Ne-am obişnuit să nu­ rapide. Cîştigă mari pre­ tă rit, acela de-a fi gata
fc spaKicTă, mim luptători pe acei băr­ mii internaţionale de zbor oricând pentru luptă şi Banca Naţională a Repu­ imprimată cifra „5“, iar consljiilor populare
ă. franceză blicii Socialiste România va dedesubt cuvîntul „lei". în
icat celei baţi care au acţionat cu ar­ la Aspern, Viena, făcând să jertfă, pentru mutarea ho­ Programul de măsuri
iversări a ma în mină, sau pe soriito- tresalte inimile românilor. tarului nedrept de ]ie Car- pune în circulaţie, înce- partea de jos, la mijloc se -
inxle-pen- rii care s-au aruncat în A-vionul său a fost salutat paţi ! pînd cu data de 1 decem­ află conturul unei instala­ pentru aprovizionarea popu­
ale a Po- brie 1978, o monedă, meta­ laţiei pe perioada de toam-
rich etio­ bătălii cu arma condeiu- cu nespusă căldură şi bucu­ în Omagiul scris în ace­ ţii chimice, unei sonde pe­
pianului lui. Aurel Viaicu n-a fă­ rie cînd şi-a făcut apariţia le zile de jale, Nicolae lică de 5 lei. troliere, unui stilp de înal­ nă-iarnă 1978—1979, adop­
cut parte din aceste două pe cerul Cîmpiei Libertăţii lorga spunea: „Şoimul Actualul bilet de bancă tă tensiune şi a unui baraj tat de sesiunea Consiliului
crească categorii. Şi lotuşi, cît de din Blaj, acolo unde era nostru a lunecat din slava de 5 lei, existent în circu­ hidroenergetic. popular judeţean din sep­
cii poriu- tembrie a.c., prevede sar­
mare este aportul muncii, nevoie de încă un îndemn cerului şi s-a, sfărâmat de laţie, va continua să aibă Pe partea.- cealaltă a mo­
mag&zin al exemplului personal la lăuntric în pregătirea uni­ acest pămînt aspru...". Pînă deplină putere circulatorie. nedei este imprimată stema cini şi răspunderi pentru
agini însufleţirea, generaţiei sa­ rii. . astăzi se mai aud. cînteee Pe faţa monedei metali­ Republicii Socialiste Româ­ toate organele locale ale
altar : , puterii de stat, unităţile şi
a de tînguire prin părţile Bă- ce, în interiorul chenarului, nia, înconjurată de inscrip­
irală MBlRBĂSOTiLUl NAMWiLU Si năştiulUi de. Ploieşti : „Vlai- care este dublat, cu. un şir ţia „Republica Socialistă întreprinderile comerciale,
tul ui — la cule, Vluicuţul. mamii/Aşa circular de puncte, este im­ România", iar dedesubt a- pentru toţi cei care au a-
tribuţii in acest domeniu.
-
olitică in- Sfioşii ţi-au vroit duşmanii/. Cînd primat în. relief un seg­ nul emisiunii „1978". Pentru consiliile populare
rnuaţională mmmmM ai vrut să treci Carpaţii/Şi ment de roată dinţată, pe­
să dai mina cu fraţii/Ben- ste care se suprapune, în Pe cantul monedei este comunale şi cooperativele
inului pen- zina s-a isprăvit/Maşina s-a dreapta şi în stînga, în imprimată, în negativ, o li­ de consum locale s-a sta­
Lincrel : le ! Ce pildă de înalt pa­ Cînd aripile Tcarului ro­ bilit ea-, paralel cu preocu­
:n filmul triotism constituie întreaga mân s-au îrînt, peste toţi prăbuşit". partea de jos, câte un spic nie şerpuită, iar în cele
tinie*ne M La întreprinderea, de ma­ de g-rîu. în spaţiul secţio­ două întreruperi ale aces­ parea pentru aproviziona­
sa viaţă ! românii a coborît doliul. nat al roţii dinţate este teia, câte un romb; rea curentă a populaţiei,
cialistă — Viaicu a fost aviator, in­ Simbolul devenise catego­ şini electrice din Bucu­ să se creeze stocurile nece­
inite ric, gestul său temerar că­ reşti, în cartierul Cotro-
dia giner inventator şi con­ ceni, pe o placă ele aduce­ sare de produse pentru lo­
Om bogat, structor de aparate de zbor, păta proporţii de eternita­ re aminte se poate citi că DIN PARTEA CENTRALEI DE DESFACERE calităţile mai greu accesi­
piso-dul 24 cel clintii român care cu te. Trecerea Carpaţilor în­ bile, pentru magazinele fo­
âtira şi u- aparatul său original s-a semna un îndemn, o che-' pe aceste locuri s-a ridicat, A PRODUSELOR PETROLIERE PECO restiere, unităţile şcolare şi
ridicat de pe pămînt, înăl- mare, la fel de puternică de multe ori, Viaicu, în en­ cele sanitare din teritoriu.
porl tuziasmul general al locui­
moşii «le ţţncf gloria neamului nos­ ca versurile prietenului Datorită accidentului teh­ situaţie, Centrala de desfa-, Cum se înfăptuiesc aces­
d. tru, afirmîndu-se peste ho­ său, poetul Octavian Goga : torilor Capitalei, care a- nic din 31 octombrie a.c-., cere a produselor petrolie­ te sarcini ? Ancheta între­
tare şi încălzind visul mă­ „Să nu uitaţi a veacurilor plaudau zborul său teme­ de la Combinatul petrochi­ re PECO, recomandă tutu­ prinsă în cîteva comune
rar.
reţ al unirii tuturor româ­ carte/Veniţi, veniţi', căci a- mic Piteşti, despre care s-a ror consumatorilor de ara­ relevă că această acţiune
nilor. învăţase politehnica devăr zic vouă :/Ori vă Aurel Viaicu n-a fost un relatat în presă ia vremea gaz să facă maximum de e- este în plină desfăşurare.
în Germania, ar fi putut mutaţi mai departe/Ori simbol, ci o prezenţă ac­ respectivă, s-a produs o di­ eonomie în folosirea bute­ Pentru o mai bună cunoaş­
obţine serviciu, fără griji, veţi muri cu trupul frînt tivă în formarea unui înalt minuare temporară a pro­ liilor.
6,00 Ra- în două !“. patriotism la tinerele gene­ tere a cerinţelor şi necesi-
lineţii; 7,00 în străinătate. Dar el s-a ducţiei de gaze lichefiate S-au luat măsuri pentru
tin meteo- întors în Binţinţii Oră.ştiei. Zborul spre înălţimile raţii. (aragaz). în consecinţă, a- punerea în funcţiune, cît
i Revista Cînd Octavian Goga ii munţilor era o datorie, iz- De 1 Decembrie 1978,
irul mclo- provizionareai cu butelii de mai curînd posibil, a in­
i de ştiri; chemase la Bucureşti, ingi­ vorită din înaltul patrio­ când vom sărbători împli­ aragaz se va face, pe o pe­ stalaţiilor producătoare de
idio; 10,00 nerul aviator ştia că pre­ tism ce îl caracterizează. nirea a 00 de ani de la rioadă de timp, în cantităţi aragaz, precum, şi pentru
13.05 Re vis- Că aşa este, o dovedeşte, Unire, să ne gîndiin şi la limitate.
ocupările şi izbînzile sale
10,40 Lc- importarea unor cantităţi
dade, doi- sînt ale tuturor românilor, printre altele, şi refuzul de Aurel Viaicu, în semn de Ţinînd seama de această de gaze lichefiate.
lare; 11,00 că ci este un pilon al idea­ a-şi vinde invenţia unor omagiu adus luptei de în­
11.06 Atlas lului naţional. firme străine. Sacrificiul tregire naţională. APROVIZIONĂRI
’.oteca „U“
lo; 12,00 Pilotul inventator obţi­ suprem al pilotului se sta­
3 2,05 Din nea progrese uimitor de tornicea ca un îndemn ho­ AUREL D. CÂMPEANU A POPULAŢIEI
ui nostru;
pretative :
clian Au­
la 1 la 3; laţilor s-au făcut analize şi
ib; 16,00 ARBITRII MECIURILOR DIVIZIONARELOR G sondaje pe baza consultă­
tin meteo- Deficitul din rii locuitorilor, a deputaţi­
le serii — IIUNEDORENE
■că; 18.15 lor şi a conducerilor unită­
ă internă O- Minerul Vulcan — Mi­ ţa) ; © Minerul Ghelari — ţilor economice şi institu­
19,00 Ştiri, balanţa furajeră ţiilor în vederea dimensio­
iri; 20,00 nerul Lupeni : A. Anca (A- Unirea Sînnicolau Mare :
lenea bă- rad) ; © C.F.R. Simeria — nării stocurilor de mărfuri
întece de (Urmare din pag. 1} Gloria Reşiţa : L. Vătăma- I’. Avram (Sighişoara) ; © alimentare şi nealimcnta-
lodii con- Metalul Hunedoara — Mi­ re, combustibil şi alte pro­
Azi, în niuc (Tg. Jiu) ; ® Unirea
idenţ.e so- vom". O asemenea optică Alba Iulia — Ştiinţa Pe­ nerul Oraviţa : M. Gher- duse necesare unei bune a-
ştiri. (ora troşani : V. Ciocan (Bistri­ glieli (Odorhei). provizionări. a populaţiei
diojumal ; este de neînţeles, minusul in timpul friguros. Astfel,
dansului; din balanţa furajeră tre­
tiri: 0,05— buind să fie grabnic aco­ ARBITRII ETAPEI DE MÎINE pentru magazinele fores­
zieal noc- tiere şi satele mai greu
perit prin procurări din al­ A CAMPIONATULUI JUDEŢEAN accesibile din. comuna Pui
te surse. Raţiile afişate la s-au asigurat 15 000 kg car­
adăposturile de animale •> Explorări .Deva — Au­ meria : Nicolae Codreanu tofi, 750 kg ceapă, 650 kg
sînt mai mult simbolice, rul Certej : Nicolae Capră (Brad) ; Minerul Aninoa- fasole uscată, 2 500 kg con­
deoarece ele nu sînt alcă­ (Simeria) ; © l.M.C. Bîreea sa — Dacia II Orăslie : Ion serve de legume, 1 000- kg
tuite îi. raport de furajele — Minerul Paroşeni : Mar­ Vasilache (Hunedoara) ; ®
eriile I-II existente şi necesarul de cel Popescu (Deva) ; © Au­ conserve de carne, 6 000 kg
specială to Haţeg — C.F.R. Petro­ Minerul Uricani — Constr. făină; de grîu, 9 000 kg mă­
Ui A : Cia- producţie al animalelor. în Hunedoara: P. Grigoroşcu- lai, 5 000 kg zahăr, 2 500
de ploaie raţia stabilită pentru vaci­ şani: Zenovie Borza (Deva);
pe cer © ® Pa ringul Lonea .— Me­ ţa (Haţeg) ; © Preparatorul kg ulei, sare, orez, paste
onstructo- le cu lapte, de pildă, s-a talul Crişeior : Mircea Boz- Petrila — Preparatorul făinoase, petrol, încălţămin­
lNI : Fiul prevăzut să fie administra­ Toamna în parcul denrlrologie din Simeria. te şi confecţii. La celelalte
:ea); Doc- te zilnic şi cîte 4 kg ciocă- doc (Simeria) ; • l.G.C.L. Teliuc : Cornel Porca (Si­
(7 Noiem- Foto: GYULAI KONRAD Hunedoara — Metalul Si­ meria). unităţi aprovizionarea so
tie (Repu- lăi, . dar nu s-a procurat face săptămînal. Pentru
: Corsarul nici un kg din acest sorti­ muncitorii- forestieri şi
ral); Prie- ment la furaje (!).
t'iţa (Mun- populaţia din satele Cîr-nio,
.N : New- Nutreţurile nu prisosesc Pînă nu demult, Dumi­ asemenea căsoi ?“ „Nu vor uita, multă vreme căci ci doar, se număra oe con­ Măiăeşti şi Coroeşti, comu­
seriile I-II nici cooperatorilor din Glo- tru şi Emilia Alba erau în cumva Dumitru şi Emilia masa a fost îmbelşugată; ţineau rafturile. Astfel so­ na Sălaşu de Sus; s-au
)NEA: A-
ANINOA- potiva, unitatea avînd un de­comuna Bulzeştii de Sus, umblă la banii sfatului ?‘‘ băutura a curs gîrlă.. Şi ia­ cotelile finale corespundeau însilozat cartofi, ceapă, far
ircă mun­ ficit de aproape t 000 tone oameni cît se poate de o- întrebări oare au ajuns- şi răşi întrebarea a făcut oco­ foarte exact cu ceea ce­ sole, asigurîndu-se stocuri
se); URl- suculente. Cu toate acestea bişnuiţi. Munceau pămîn- la urechile celor chemaţi lul: satului : „De unde atit-a rniră şi, ieşea din unitate, corespunzătoare de făină,
(7 Noiem-
Rătăcire transportul finului din tul, creşteau animale, asi- să aibă grijă de păstrarea belşug în casa lui Dumi­ întîmplarea a făcut însă, ca­ ulei, zahăr, sare, paste făi­
PRAŞTIE : eîmp s-a desfăşurat şi se gurindu-şi, deci, existenţa avutului obştesc. Se proce­ tru Alba.?" Oamenii şi) cei la un inventar, cineva sa­ noase, orez, conserve ele
trandafir desfăşoară destul de ane­ dează la un inventar, apoi din conducerea cooperativei se uite mai atent- la legume şi carne: O hună &•
specială prin muncă. In apri­
GIU-BAl : voios. Preşedintele C.A.P. lie 1975, Dumitru Alba la încă unul, dâr misterul aveau toate motivele să se coloritul lichidului dln- provizionare s-a făcut şi în
in vestul Ion Druţulescu şi inginerul îşi pune candidatura; — nu se clarifică, gestiunea mire fiindcă ei nu ştiau ce tr-o sticlă părîndu-i-se. comuna Sîntămăria-Orlea.
cultură) ; şef Cornel Groza apreciau bufetului e găsită în eea se întîmpla după ce bufe­ că nuanţa- acestuia- e pu­ La şcoala specială din Săr
zăpezilor ca să zicem aşa — pen­ ;
îndepăr- că mai sint de transportat tru preluarea bufetului din ţin diferită faţă de cel cel s-au însilozat 20' tone
(Popular); la ferma zootehnică peste din sticlele învecinate. „Fii cartofi, 5 tone varză, cear
îături sub (30 de tone fîn. Restanţele satul de domiciliu şi i se : pă, rădăcinoase, murături
CALAN : acceptă, deoarece prezenta bun, si destupă sticla a^-
de ctiUu- înregistrate la producţia suficiente garanţii în acest ceea. " a . zis revizorul. diferite ş.a. Este necesar- ca
Aveaiturile de lapte marfă îşi găsesc- i fapt, peste tot să se asigure în
(Mureşul): în bună măsură explicaţia sens. Aşa se face că; în- [ „V reţi un rom ? — s^a gră-r cel mai scurt timp (mai
u aleargă eepînd de ia 8 aprilie 1975, bit gps-tionar.ul să ofere. trebuie acţionat la Sălaş)
TEL1UC : şi în prezenţa palidă a-me­ în unitatea comercială la Vă dau clin altă sticlă,, din
jeriiie l-il dicului veterinar Mircea Cum a fost dezlegat misterul asta de pildă, fiindcă ro­ stocurile de mărfuri stabi­
Şurmei, de la Consiliul in- care ne-am referit se insta­ mul acela, ştiţi, e cam de­ lite prin programele pro­
tercooperatist Toteşli, în lează D.A., fapt ce a pro­ îmbogăfîrH unui gestionar prii de aprovizionare şi;
dus un oarecare reviriment
O sectorul zootehnic al uni­ , în activitatea bufetului: a- mult, şi,. poale; s-o fi alte­ împreună cu unităţile oare
rat". „N-u, pune-mi din
tăţilor amintite.
au sarcini de plan, consi­
Cantităţi apreciabile de provizionarea era mai bu- sticla de- sus": Dumitru liile populare-să intensifice
?erii din S nă, servirii nu i se putea Alba n-a a v u t ce face şi
furaje mai sînt de trans­ acţiunea de preluare a pro­
portat şi în raza comune­ j reproşa nimic, deşi,-uneori, mai perfectă ordine. Ih vre­ tul trăgea obloanele.- E- astfel ulciorul cu care duselor animaliere de 1»
40, «7, 33, la tejghea servea soţia ges- mea aceasta căsoiul ce şi-l tlrepf că- unii au observat
lor Unirea şi Băcia, pre­ mergea zi de zi la fîntînă gospodăriile populaţiei —
42, 31, 12, cum-şi la Batiz. Indiferent -tionarului ce nu era anga­ înălţa familia Alba creştea că după ee închideau uni­ s-a spart, iar tărăşenia a carne şi lapte îndeosebi; —
eă este vorba despre co­ jata cooperativei. Lucrurile văzînd cu ochii fălos şi tatea, soţii Alba. mai zăbo­ ieşit, ia iveală-. S-a- contro­ precum şi de la C.A.P., a-
li : cenii de porumb sau fin, l mergeau bine, conducerea- mare ; avea antreu spaţios, veau . mult înăuntru,, dar' nu lat conţinutul fiecărei sti­ sigurînd. în acest fol can j
dacă aceste furaje aparţin f cooperativei, oficialităţile bucătărie aşişderea, eăma- puteau, săvsi închipuie oe cle din bufet şi rezultatul tităţi tot mai mari de pro­
; cooperativelor agricole sau f comunale, ca şi oamenii răj dormitor, plus două ca­ fă-cea-u acolo. Şi ce făceau inventarului a surprins: duse necesare bunei apro­
membrilor cooperatori,.con- ' din sat erau mulţumiţi de mere a căror destinaţie n-a soţii Alba ? Puneau într-un lipsa din gestiune s-a ridi­ vizionări a oamenilor mun-
i siliile populare au datoria modul'- cum funcţiona btvfe- fost încă. stabilită, toate a- ibric zahăr, îl ardeau, apoi cat la peste 70 70.0-lei. în
să intervină energic pentru ; tul, ale cărui încasări creş­ şezate pe o pivniţă, solidă înroşeau cu el o oarecare acest fel misterul bogăţiei N. BADlU.
brie: Vre- ca- întreaga producţie de şi vastă. Şi oamenii din cantitate de apă. Apa roşie în care se scălda familia
în general teau mereu, cel puţin aşa sat continuau să se în­ — aveau foarte. multă, grijă,
Cm CCTTTI nutreţuri să. fie transporta­ se presupunea. La. un mo­ la nuanţă — o turnau în Alba s-a dezumflat, iar UNIVERSITATEA POLITICĂ
t. Izolat, tă din eimp în scopul evi­ ment dat, familia. Alba a trebe : „De unde are D. Dumitru A-. a fost deferit Şl DE CONDUCERE
se va de- tării oricăror pierderi şi All>a atîţia bani ?“. sticle cu etichete pe care justiţiei primindu-şi pe­
1 va sufla deprecierii calitative. Sur­ început să-şi ridice o casă sorta,, „rom special" sau deapsa pe care- o merita. Convoacă cursurile organizate
l va fi cu- nouă, mare, după,, cum ■ se Prosperitatea soţilor Alba la cabinetul judeţean pentru
ître minus prinde faptuh că membrii .croise fundaţia,. şi solidă/ era cu atît mai misterioasă „rom superior", după, care Firesc, just, necesar. De activitatea ideologică si poldti-
zida, între cooperatori din Băcia nu cu cât amîndoi cîştigau sticlele cu. pricina, erau as­ unde- se vede încă o dată eo-edticativâ, după oum ur­
Ceaţă lo- deoarece i se înălţaseră. zi- tupate şi aşezate în raft,
dimineata. au tras învăţămintele ne- , duri de. cărămidă, acoperiş modest. Nu la, . multă că,oricât ar fi de abile, de mează :
— anul I — marţi, 28 noiem­
noiembrie: : cesare din; neajunsurile vreme după ce- a preluat mai î n - f u n d ; ea.să nu cum­ ascunse, matraprazl icurile brie 1978, orele 18 ;
Lne în ge- semnalate în iarna trecută ,cu ţiglă, o casă cum puli- va cel de la tejghea să — anul II — miercuri, 29-no­
isă, cu cer cînd, deşi aveau deficit: de . ne-sînt: în- Bulzeştii de -Sus; bufetul, fala soţilor Alba greşească şi să le pună în nu pot fi mascate, iar a- iembrie 1978. orele ÎS - :
kt-. se-: căsătoreşte şi la nunta consum. Treaba avea sorţi devărul iese la suprafaţă, — anul III — joi, 30 noiem­
ie frumoa- nutreţuri, nu s-au îngrijit i In acest, moment au înce­ ei partioipă circa, 309 de brie 1973, orele 18.
cer mai do transportul şi folosirea put să circule prin sat niş­ să dureze, mult, căci la in­ precum untdelemnul. Activităţile pentru loU anii
eficientă a cocenilor în te întrebări : „De unde are perechi.- A- fost o nuntă ca ventare- nu se proceda la de studiu vor avea loc la Ca­
. hrana animalelor. Dumitru Alba )>ani pentru în poveşti şi invitaţii n-o degustarea, fiecărei sticle, TRAIAN BONDOR binetul judeţean do partid/