Page 87 - Drumul_socialismului_1978_11

/IINICA, 26 NOIEMBRIE 1978
Pag. 3

Ce spunem prin Unire LITERATURA ^ ARTA'

Noi, românii, avem in a- rabola lui Moş Ion Roată,- mii şi imnului. Capul lui
ces-t cuvini, moi mult docil asia transpare -şi din zică- Deceboi, al lui Mihai ori al
t-a alte naţiuni, însuşi sensul torile înţelepciunii populare, Brân covean ului, dec apităfile
fiinţăm, dăinuirii noastre in asia aureolează şi piscurile ideii întrupate în noi de pa­
curgerea timpilor. Herodol neclintite ale răminerii tria veşnică, ce zădărnicie,
spunea că in vechimea mi­ noastre in matca milenară, ce orgolii oarbe, ce triste
leniilor, tind cei ce ne sini ca popor. Unirea noastră a trufii I Căci săbiile nu pot
vatră de sînge, genetică, se oscilat uneori, voalată de reteza rădăcinile. Iar prin
numeau traca-geţi ţi daci, furtunile istoriei, dar întot­ ' insăminţarea neîntreruptă a
dacă cm fi uniţi, fiind cei deauna a rămas înfăptuită, noastră in păm-inluJ ferm
mai numeroşi după Jnzi, am adine, prin ceea ce avea din care ne-aui ivit noi ne
H cei mai puternici din lu­ peren, de nedezrădăcinat : îmeşnicim in fiinţă, de ni­ Dragoste de fără
me. Ramurul din care răsă- adevărul fiinţei unice de meni şi nimic destrămaţi. Unirea
rim a 'înfăptuit .perpetuu a- neam românesc. Întemeind Fie acesta în milenii desti­
ceastă unire, moi bine zis iarăşi şi iarăşi această fiin­ nul nostru, hotărît de noi Purtăm in inimi zări oe ne- oval ană Urcă, lumina din lut şi din floare,
nu s-a despărţit de trunchi, ţă, Decebal după Burebisia, înşine, aşa cum izvoarele de u-nde-ncepe dragostea de ţară. Din grîu şi din frunţi de Eroi,
ti a înflorit ţi a dat roade Mihai Viteazul ori cei de la îşi hotărăsc drumurile spre Băltiri de luminiş să se deschidă Unirea cu Ţara - zi nemuritoare,
prin veac, tocmai pentru că 1918, noi inşine astăzi-, con­ Mare, spre Viitor! din mări de lut turnarăm cărămidă,
O trăim fiecare din noi.
a fost pătruns de simţămin- lucrăm in adevărul care ne ca trunchiul vechi să-l facem Alba luli-a - Solemnă împlinire,
tul unirii. Asta spune şi pa­ va adeveri întotdeauna vre­ EUGEN EVU
să-nllorească Luptă şi dorinţă de veacuri-arzătoare,
De a li una cu Ţara, aceeaşi rostire,
in fiecare vatră românească.
Poartă deschhsă-n Istorie - răsărit nou
r • N. Balotă, „Arta lec­ Vitrina • I. Arieşanu, „O^ De departe venim şi mergem departe, de soare,
turii", Belit ura Cartea complicată stare de fe- ) Chemare Timp rotund ne leagă de viaţă, -
Hoinar. _.st:ă. cu cărţi ricire", Editura .Facla, i Piinca e o tuturor şi a li-ecă aria
• M. Op eseu, „Fizica > • Gr. Zanc, „Cădere i Sensul cald coboară in cuvinte in parte,
atomilor", Editura Ştiin- lor în agricultură", Edi­ liberă", Editura Dacia. J tors vechi de gînd cu inimă fierbinte. Zorii ne aparţin in orice dimineaţă.
• S. Teodoreseu, „Fr-u- \
ţilică. tura Ceres. moaşa mea Mărie", E- l Iubirea ta privirile nu-şi schimbă Urcă fumi-na din lut şi din floare,
• P. Striban, „Moara • Jules Verne, „Insu­ ditura Scrisul Roma- ) dulceaţa lor cit o simţim pe limbă. Din grîu şi din frunţi de Eroi,
albastră", Editura „Mi­ la cu elice", Editura nesc. i Cu cit ni-s munţii mai bărbaţi ca marea Unirea cu Ţara — zi nemuritoare,
hai Eniinescu". „Ion Creangă". • I. Ghirilă, „Argen- \ noi, ţară-mamă', ţi-auzim chemarea I O trăim ardent — fiecare din nai.
• Mihail Sadoveanu,
• H. Serghie, „Folo­ „Dumbrava minunată"', tina!“, Editura Sport- AUREL D. CÂMPEANU M1RON TIC
sirea optimă a resurse­
le- Editura „Ion Creangă". Turism. \

In lima octombrie, iubitorii Asemenea realizări sînt de­
«Ic aria <lin Bucureşti au luat parte de a reprezenta simple c-
forturi individuale, de interes
contact, pentru a doua oară, Artiştii plastici local. Prin însuşirile lor plas­
cu o expoziţie <le grup organi­ tice deosebite, ele se înscriu în
zată de Filiala Deva—Petroşani vastul proces ce raliază, in
a Uniunii artiştilor plastici. Re­ momentul de faţă, forţele crea­
centa expoziţie deschisă Ia in ţaţa publicului din Capitală
toare de pe întreg cuprinsul
Bucureşti ni s-a părut a pre­ ţării noastre, în vederea găsi­
zenta o dublă semnificaţie. rii unor modalităţi de expri­
Una, intr-un anumit sens mai mare, în măsură să reprezinte,
limitată, deoarece se referea la de fier, Sentiment patern). Pro-lKitaj, La complex, încărcare) ţa de evocare, lin întreg spaţiu prim timp, lumea noastră de
evoluţia artistică a fiecărui ex­ pl e ni atica actuală şi-a găsit in Un simţ decorativ deosebit ma­ astăzi.
:....
- î T T r » «i-mf rftMinrMiv /îpoisiuhif m;i
pozant luat in parte, evoluţie terpreLâri personale in compo­ nifestă in Jinogravurile sale şi foidoric. (Ciclul „Strigare peste
a cărui sens ascendent nu a ziţiile unui Eugen Bencău (Si­ Eva Siito (Mioriţa, Compoziţie, *at“ : Grupul strigătorilor, Fo­
putut scăpa unei priviri ceva derurgie), sau Tiron Budiu La Costineşti, Chimiste la cul, Judecător I şi II, Moro- ELEONORA COSTESCU
mai atente, o altă semnifica­ (Centru industrial). Modalităţi C.S.H.), dar şi Friecia Factor in, niţa). Critic de artă — Bucureşti
ţie, pe care dorim în mod spe­ diverse de exprimare prin cu­ cele două tapiserii expuse la
cial s-o subliniem, arc o bătaie loare şe manifestă în peisajele Bucureşti (Diamantul negru şi «mn.*.,H r ouţ T 1 „„imH w ,u»Hn«ii»“»i n ».u..„„ ....................................... ..................... ,
mai lungă, şi evidenţiază fap­ iui Adalbert Szlamka, 'Victor Cârpei), lucrări în care artista
tul că nu numai în Capitală, Sylvester şi Ecaterina Sylvester. dă dovada unei infime cunoaş­
ilar şi in celelalte oraşe ale In timp ce predilecţia primului teri a exigenţelor acestui gen
ţării, ău loc tot mai des de­ parc să se îndrepte spre tona­ de artă. Diverşi ca tempera­
mersuri artistice de amploare. lităţile surde, reţinute, nu lip­ mente, modalităţi de exprima­
Din acest punct de vedere site de o notă evocativ poetică re şi ca tehnici folosite, cei
expoziţia Filialei Deva—Petro­ (Marea, Bumbeşti—Livezeni), patru sculptori prezenţi in ex­
şani a Uniunii artiştilor plas­ Victor Sylvester (Motive din poziţia de la „Căminul artei"
Poetul Petru Romoşan tici ni s-a părut revelatoare, ea vale I şi Motive din vale II) din Capitală au întregit in mod
substanţial imaginea pe care
putindu-se prezenta cu cinste face să vibreze suprafaţa pin.-
in faţa unui public oricit de zei printr-o serie de tuşe mă­ publicul bucureştean şi-a fă­
urit-o în legătură cu creaţia ar­
— Premiul pentru exigent. Am remarcat astfel runte şi contrastante care a- tistică hunedoreană in momen-
sensul compoziţional şi croma­ mlnlcsc de anumite procedee I
tismul viguros bazat pe con­ ale contrastului simultan, iar tul dc faţă.. Proiectul de mo-
debut în poezie pe traste puternice ale lui Mătyăs Ecaterina Sylvester, în scenele numen al Iui Nicolae Aclam
losif (Ginduri pentru noul ev, sale cu figuri (Aprilie, Iulie, (Burebista) era eoneeput cu
Sărbătoare in Pădureni, Oţclari, Iunie) ne duce cu gîndul la sobrietate şi amploare, în timp
anul 1977 ! Sărbătoare în Valea Jiului, conceptualismul naiv dar rafi­ ce figurile în icrracolta ale
Peste vale, peste deal), dar şi nat al desenelor de copii. Am lui Gheorghe Mure-şau, erau
evocatoarele compoziţii istorice remarcat, de asemenea, portre­ modelate cu o mare sensibili­
tate pentru materie' (Studiu,
Despre tînărul poet Petru — sau cu implicaţii istorice — tul expresionist semnat de Lu­ Portret, Capital). -Friza în be­
Romoşan, născut în Orăş- ale lui Ion Tengheru (întoarce­ cia Niţă, precum şi moderna ton, expresiv ritmată (Olelari),
•tioara de Sus, judeţul Hu­ rea eroului, Noapte de August), interpretare a formelor din ca, şi imaginile de o marc in­
Gheorghe Pogan (Arbore I, Ar­
compoziţiile industriale ale lui
nedoara, la 30 martie 1957, haică, Piatră de inscripţie), sau Tiberiu FazaUaş (Furnale şi teriorizare realizate cu un re­
marcabil simţ pentru resursele
ziarul nostru a mai scris, Mircea Bîtcă (Aron Pumnul, ţevi. Peisaj hunedorcan). Cu expresive ale nobilului mate­
inserînd în paginile sale Lucian Blaga, Dacii). Viziunea vremea, compoziţiile gravate rial care este marmora ne-au
-II de o severă stilizare a lui Ion în linoleum ale lui losif Tell- pus în prezenţa unui plostician
ilă una din primele cronici la Cârjoi. nc-a dus cu gîndul la rnann, unul din veteranii cen­ stăpin pe arta lui, în timp ce
ia- cartea sa de debut, „Ochii o altă tradiţie artistică decît trului artistic de ia Petroşani, monumentalele figuri cioplite
lie cea hunedoreană, cea a Olte­
im ■lui Homer", volum ce a niei sale natale (Lada pictată, au devenit tot mai monumen­ în lemn ale lui loan Şeu din
tale in aspra lor simplificare
Nieula Clujului au fost în mă­
O fost premiat la concursul Subnutriţie in Africa, Pasăre (Ortaci, Mecanic de puţ, In a- sură să reînvie, cu o rară for­ ÎAZAKAS TIBERIU : „Furnale şi ţevi"
ic- ide debut al Editurii Dacia
iul
)C- din Cluj-Napoca şi primit
m- de critica literară ca o crea­
iu- ţie de excepţie în poezia Abia acum, s.ub duş, cînd ce acasă. Spre seară nimeni timpul pe care îl îngh'te me­ ascultă. Toţi dorm, a naibii haină pachetul şi i-l întinde.
i*ul vergile subţiri de apă fier­ nu se mai gîndea la plecare. reu, nici atunci cînd unităţi­ treabă, dorm şi nici nu le „Nu se cuvine, dar ştiţi.,., la
VI ă românească a ultimilor ani.
m- Iată că din nou avem binte îi izbesc trupul, simte Ne descurcăm noi şi singuri le de timp se transformă în pasă că semenul lor are ne­ ora asta... Aş putea să vă
w- oboseala .şi o uşoară apăsa­ pînă la urmă, dacă nu poţi unităţi de scop, de plăcere voie de o ţigară. Parcă..., plătesc, dacă nu vă supăraţi,
-II ‘■'•bucuria de a informa citi­ re în piept. Lipsită de ag ta- să mai rămîi, au zis cei din 'ori de chin, cine a mai spus-o ascultă el atent, parcă se pentru...". „Lăsaţi, o ţigară
:
A- torii că, recent, juriul care ţia obişnuită a trupurilor schimbul de noapte, dar a- şi pe asta, dar ce contează... aude totuşi ceva. Să nu ne nu e decît o ţigară şi nimic
\ : a stabilit premiile Uniunii
:
$re goale, sala, cu ţevile duşu­ vem noi ceva de mîncare. A Ajuns în stradă, s mte ae­ pierdem speranţa. mai mult", spune bărbatul şi
A- Scriitorilor pe anul 1977, rilor înălţate în -ŞTuri duble fost totuşi ceva de lucru, îşi rul rece al nopţii. E destul de Sînt doi, un bărbat şi o îşi ridică geamantanele.
m- prezidat de către Mircaa de -cît.e zece şi cu pîlniile lor spuse, a fost clrar o treabă frig, da, şi e ora trei, trei femeie. Duc geamantane, pro­ El rămîne cu ţigara în mî­
II-
>n- Zaciu, a acordat tînărului aplecate în jos, pare un lan a dracului de încurcată. Prin­ şi zece. îşi lunecă min-a babil merg la gară, la acce­ nă. Stăm bine,, oameni buni,
10- poet Petru Romoşan Pre­ de flo.area-soarelui peste ca­ cipalul e că a fost şi nu peste părul ud. Va rezista, leratul de patru şi nu ştiu stăm cîte se poate de bine.
ire miul pentru debut în poe­ re a trecut primul îngheţ. mai este, îşi mai spuse, da, îşi zice, la cile nu rez stă un cît. E acceleratul care merge Chibrite avea. Zîmbi : frumos
:
R-
11- zie pe anul 1977. Sunetul de ploaie al vergilor ar fi fost să nu am nici chi­
lă- îl felicităm pe Petru Ro­ subţiri de apă fierbinte, lo­ brite. Stăm bine, îndrăznesc
»); moşan pentru acest premiu vind împrejurul lui în gră­ să vă spun chiar că putem
) ; tarul de lemn 8e sub picioa­ avea încredere în destinele
le- de prestigiu, dorindu-i ca, NOAPTEA. LA ORA TREI
:
:a- în continuare, să obţină re şi printre şipci în c ment, omenirii, cîtă vreme poţi că­
od succese tot mai mari pe capătă însă în cutia de re­ păta o ţigară la ora trei
iie tărîmu), vast al poeziei ! zonanţă a sălii 6 tonalitate noaptea. Putem fi optimişti
Ul­ metalică şi interzice continua­ în definitiv, asta e... cap. Nici nu-ţi trece prin cap la Bucureşti sau şi mai de­ în privinţa as^a.
ii ; rea comparaţiei cu lumea ve­ parte, da, şi mai departe, la
sa la. la înfîmplare un prosop la cîte poate să reziste un „Era topit rău, îi spune
că POŞTA LITERARĂ getală. S-a făcut înainte cu­ de pe suport şi îşi şterge pă­ cap... Constanţa, la mare. Ce bine bărbatul femeii, cînd ciu a-
E- răţenie, s-a.u deschis geamu­ rul, prinde prosopul de un Merge pe strada pustie ; e la mare, la, la, la; să te jons destul de departe pen­
tin rile şi e un aer rece, aburii capăt şi de altul, îl trece se aud doar paşii lui şi bî- prăjeşti Ia soare, la, la, ia. tru a nu fi auziţi. Ăsta bea
li- Toma Lupău — Hune­ se ridică spre tuburile cu
eu doara „Lupta" se .vrea o peste cap, se freacă apăsat zîiful lămpilor cu mercur, sus> „Bună seara sau bună di- de alaltăieri pînă poimîine.
;a- neon din tavan, făcînd tava­ între omoplaţi, coboară cu pe stîlpi, iar în celălalt ca­ ' mineafa, le spune, nu ştiu cum N-ar- trebui lăsaţi asemenea
li- poezie patriotică, dar este, nul să pară mai înalt, pier­ mişcări aspre peste mijloc. A păt ol oraşului un zgomot în e mai bine...". Ei vor să-l o- indivizi să mişune noaptea
u- din păcate, extrem de rece. dut în lumina lăptoasă. Se lanţ, de tampoane izbindu-se colească, să treacă mai de­ prin oraş". Iuţesc amîndoi
Distanţarea aceasta faţă de fost totuşi o treabă a dra­
gîndeşţe că nu e nimeni a- cului "de încurcată, îşf spune. unul de altul, şi un fluier pre­ parte; nu e recomandabil să pasul, se grăbesc. Femeia n-a
temă produce o senzaţie colo să-l frece pe spate şi o Abia cînd îşi trage cămaşa, lung. O ţigară, da, e un lux te complici cu indivizi care scos pînă acum nici un cu-
de artificial, de contrafă­ să-i rămînă pe piele o dun­ şi pînza subţire nu vrea să pe care ni-l putem permite, te acostează noaptea la un vînt, da; cînd intră în piaţa
cut. Vă recomandăm să gă de ulei amestecat cu praf. alunece peste braţe, se lipeş­ îşi z'ce, o fgară şi pe urmă colţ de stradă, clrar dacă din spatele gării, spune ca o
frecventaţi unul din cena­ Atîta pagubă, îşi zice, afîta te de pielea umedă, observă un somn. Caută în buzunar nu e nici un pericol, e bine, concluzie, parcă s-ar fi gîn-
clurile literare din oraşul pagubă, şi îşi înalţă capul în că a intrat iarăşi sub duş pachetul, dar îl simte gol, nu-i aşa, să fim precauţi. Dar dit mult pînă să ajungă la
dv. ploaia fierbinte ca să-şi spe­ cu "ceasul pe mînă. Geamul hîrtia îmbrăcată în celofan se el s-a postat în faţa lor : ea :„Nu cred să fi fost. A-
le faţa de săpun, să alunge e uşor aburit, dar a rezistat boţeşte moale în pumn. Stăm „fă rog să mă iertaţi că vea o privire, nu ştiu..."
Cornel Cprb Bazar — De­ înţepăturile din ochi. Rămîne şi de data aceasta, il şterge prost, oameni buni, cît se îndrăznesc..., v-aş ruga, dacă „Despre ce vorbeşti ?". „O-
va. ..O zodie neagră" este un timp în poziţia' aceasta : o cu degetul înfăşurat în poala poate de prosh Unde să gă­ se poate..., dacă aveţi... o ţi­ mul acela. Nu era deloc...".
atît de mcîlcită şi torsiona­ lene grea îl îndeamnă să nu cămăşii, absoarbe picăturile seşti o ţigară la ora asta, de gară...". Nu pare să aibă in­ „Treaba lui, îi aruncă băr­
tă incit, după lectură, îţi mai facă alte mişcări, s'ă )ă- de apă dintre • plăcuţele bră­ unde să cumperi un pachet tenţii agresive, privit de a-
rămine un gust amar... Do­ mînp acolo cu apa şirpindu-i ţării de metal. Lucrul bun de ţigări la ora trei noaptea. proape oferă o figură destul batul o privire curioasă, in­
riţi să scrieţi o poezie filo­ pe corp. rezistă la tăvăleală, îşi spu­ Trei şi un sfert. Pe cine să de paşnică, deci bărbatul pu­ trigată chiar. Dar ce-ţi veni ?
zofică, dar uitaţi că aceasta Nu ne lăsa, i-au spus cei ne, a naibii, domnule, cîte trezeşti din somn şi să-î ceri ne cele două geamantane Ce-ţi oasă ţie
:
se caracterizează prin sin­ din schimbul do , la amiază, suportă un ceas, şi nu se o ţigară ? Şi nici un paznic. jos, îşi descheie pardesiul,
ceritate şi simplitate. cînd el »r fi trebuit să ple­ îneacă nici cu apă, nici cu Se opreşte in intersecţie şi scoate din buzunarul de la CORNELI’J RÂDULESCU