Page 88 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 88
Pas 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NB. 6 551 @ DUMINICA, 26 NOIEMBRIE 1978
(Urmară din pag. 1) mate în numele întregului popor. Deci po munci în aşa fel încît să garantăm pacea po casă, este necesar să faceţi totul — clasa
porul are în primul rînd dreptul să cunoas porului nostru,_ ca şi a'celorlalte popoare, noastră muncitoare şi întregul popor să facă
Acţionînd hotărît în direcţia dezarmării şi că aceste tratate şi obligaţii, el este pînă la construcţia socialismului şi comunismului, ri totul — pentru■ îndeplinirea cu succes a pla
a păcii, nu putem însă ignora situaţia exis urmă singurul în drept să-şi spună cuvîntul dicarea bunăstării materiale şi spirituale. nului cincinal, a Programului elaborat de
tentă, nu putem să nu ne preocupăm şi să şi să aprecieze dacă sînt bune sau nu, dacă (Aplauzo şi urale puternice, îndelungate). Congresul a! Xl-lea de dezvoltare şi mai ra
nu ţinem seama de necesitatea întăririi capa corespund intereselor construcţiei socialismu _ Sînfem ferm hofărîţi să nu trecem la mă pidă a patriei noastre, de ridicare a bunăstă
cităţii de apărare a ţării. Facem totul în lui şi cauzei independenţei ' ţării. Aşa vom rirea cheltuielilor militare peste ceea ce este rii maselor. Vă pot asigura, tovarăşi, că^nu
-
această direcţie. Dar trebuie să vă declar proceda întotdeauna ! {Aplauze şi urale pu prevăzut în bugetul aprobat de Marea Adu vom afecta cu . nimic prevederile cu privire
deschis, dumneavoastră, ca şi în faţa clasei ternice ; s® scandează: „Ceauşescu şi po nare Naţională. Nici în perspectivă nu ne la sporirea retribuţiei pe acest cincinal. Aşa
muncitoare şi a poporului, că avem convin porul"). gîndim să mărim procentul — faţă de cel ac cum cunoaşteţi, avem în vedere ca în cursul
gerea că nu există un pericol iminent de în conformitate cu Constituţia ţării, cu Le tual _ alocat ai-n venitul naţicnol pentru anului viitor să trecem la cea de-a doua
război, că în momentul de faţă nu sînt ne gea Apărării şi alte legi ale Republicii So cheltuieli militare. Dacă situaţia internaţio parte a majorării, în conformitate cu pre
cesare măsuri deosebite. Politica de des cialiste România, nimeni, nici chiar pre nal se va complica, dacă vor apare nece vederile planului. Deci, vom face totul pentru
tindere, lupta pentru pace a cuprins mase şedintele, secretarul general ai partidului, nici sităţi care să impună aceasta, vom discuta a realiza în întregime prevederile cu privire
largi, a luat o asemenea amploare încît o altă persoană, nu pot angaja România de- deschis, cu întregul partid, cu întregul popor, la creşterea veniturilor şi a nivelului de trai
nu se poate spune că astăzi ne aflăm în c'ft pe baza legilor, a Constituţiei, pe baza vom pune această problemă în faţa organe °l. întregului nostru popor — aceasta consti
faţa unor evenimente grave, a unui război aprobării organelor legale de partid şi de lor de partid şi de stat pentru a adopta ho- tuind dealtfel esenţa societăţii noi pe care
care să afecteze statele noastre. lată de stat, a aprobării, în ultimă instanţă, a între târîrile corespunzătoare. o edificăm în România — asigurînd ca fot
ce, pornind de la această concluzie, la care gului nostru popor. (Aplauze şi urale puter _ Vreau să fiu bine înţeles, tovarăşi, că po c eo
? _ 9? rnohzăm să servească poporului, bu
am ajuns pe baza analizei evenimentelor nice ; s© scandează „Ceauşescu — P.C.R.*), ziţia pe care am adoptat-o, şi pe care v-am năstării, fericirii, libertăţii şi independenţei
internaţionale, considerăm că trebuie să ac De asemenea, nici asupra altor probleme afirmat-o aici, este determinată de actuala sale. (Urale puternice, aplauzo ; se scandează
ţionăm în direcţia păcii, pentru adîncirea — şi mă refer la problemele de ordin mili situaţie internaţională, de convingerea noas îndelung s „Ceauşescu — P.C.R, !").
procesului de destindere. în acelaşi timp, este tar discutate la această consfătuire — nu om tră formă că nu sînt necesare cheltuieli mi •Cred că veţi fi de acord cu mine, dragi
necesar să ne preocupăm în continuare de adoptat, în ce ne priveşte, nici o cultă hotă- litare suplimentare. Cea mai bună cale de tovarăşi, să asigurăm, în numele /fosei noas
întărirea capacităţii de apărare şi de luptă rîre. N-am pus semnătura pe nici un olt-do întărire a capacităţii de apărore este acum tre muncitoare, clasa muncita®. jdin ţările
a armatei noastre, a armatelor ţărilor noas cument, considerînd că documentele pe care să dezvoltăm economia naţională, să ridi socialiste, că întrebările şi preocup irile dum
tre, de conlucrarea între armatele noastre, le avem, tratatele şi acordurile^ actuale, co căm nivelul de trai al poporului — pentru neavoastră pornesc tocmai din grija pentru
fără însă a lua măsuri deosebite, fără a respund pe deplin şi sînt suficiente pentru a că aceasta va constitui garanţia sigură a socialism, pentru dezvoltarea tot mai puter
supune statul, economia noastră, poporul asigura conlucrarea între partidele şi statele luptei împotriva oricărei agresiuni, clasa nică a construcţiei socialiste în toate ţările,
unor cheltuieli exagerate. Acest lucru nu noastre, inclusiv între armatele noastre. că clasa noastră muncitoare este animată ds
este necesar, nu este în concordanţă cu si Aşa cum vă este bine cunoscut, pornim muncitoare şi întregul popor ştiind că ou de sentimente frăţeşti de solidaritate cu
tuaţia internaţională actuală. apărat o viaţă liberă şi demnă, că au de
de la faptul că hofărîrile privind angajarea' apărat socialismul şi comunismul I (Urale şi clasa muncitoare' din toate ţările socia
. Noi aprefciem — şi am declarat aceasta ţării înfr-o politică de înarmare nu pot fi aplauze puternice, îndelungate. Se scandea liste, din toata lumea. Să asigurăm, în
şi la Moscova — că ar fi o mare greşeală luate decît de Marea Adunare Naţională şi ză „Ceauşescu şi poporul !"). numele poporului nostru, popoarele din toate
să mergem pe linia sporirii cheltuielilor mili supuse aprobării poporului. Dacă .afirmăm — Dragi tovarăşi, ţările socialiste, că sînfem ferm hofărîţi să
tare, pe linia intensificării înarmărilor, deoa şi aceasta este o realitate — că statul nostru întărim prietenia şi solidaritatea cu ele arîf
rece aceasta ar supune ţările noastre unor este sfatul clasei muncitoare, d oamenilor Vă rog ca, reînforşi în unităţile şi în jude în lupta pentru construcţia socialismului şi
greutăţi deosebit de mari. Aveţi deplină muncii, atunci trebuie să mergem ferm, aşa ţele dumneavoastră, să expuneţi cu toată comunismului,^ cit şi în lupta pentru pace,
claritatea cele ce am discutat aici. Dealtfel,
dreptate, şi înţeleg îngrijorarea, dumnea cum cunoaşteţi că acţionăm — şi vom inten cred că tovarăşii vor fi de acord să şi pu pentru o viaţă mai demnă, mai liberă şi mai
voastră, a clasei muncitoare, că o sporire a sifica această latură a democraţiei noastre blicăm, atît întrebările dumneavoastră cît şi bună pe planeta noastră, pentru o pace
cheltuielilor militare ar pune sub semnul — pe calea ca hofărîrile cele mai impor răspunsurile pe care le-am dat, astfel ca în trainică în lume. (Urale şi aplauze puternice;
întrebării Programul elaborat de Congresul tante să fie supuse în prealabil aprobării po treaga noastră clasă muncitoare şi întregul se scandează : „Vom munci şi vom lupta,
al Xl-iea, realizarea planului de dezvoltare porului şi numai după aceea să capete pu popor să albă claritate deplină, să nu se pacea o vom apăra").
economico-socială a ţării. Este- de înţeles, tere de lege. Nu vom adopta nici o măsură, lase Influenţat de zvonuri, de lucruri auzite Vă urez, dragi tovarăşi, dumneavoastră,
tovarăşi, că aceasta ar face imposibilă şi nici de intensificare a înarmărilor, şi cu atît pe ici pe colo. Ştiţi bin-e, întotdeauna cînd colectivelor pe care le reprezentaţi, tuturor
realizarea programului de creştere a nivelului mai mult de angajare a României în acţiuni se zice că un lucru trebuie ţinut secret, se oamenilor muncii, fără deosebire de naţio
de trai imaterial şi spiritual al poporului.' militare, fără acordul întregului nostru popor! află cel moi iute ; acesta este un obicei. (A- nalitate, întregului nostru popor, succese tot
Pornind de la situaţia internaţională ac (Urale şi aplauze puternice, se scandează nimaţie în sală; aplauze). moi mari în întreaga activitate, împlinirea
tuală, de la convingerea că nu sînt necesare „Ceauşescu şi poporul !“). Desigur, noi nu avem nimic de ascuns. tuturor năzuinţelor a'e progres, de bunăstare
măsuri deosebite în direcţia înarmărilor, a Desigur, ne-am asumat obligaţii — atît în Nu avem nici un secret şi nu vom avea ?i pace, care constituie preocuparea perma
sporirii cheltuielilor militare, noi ne-am pro cadrul Tratatului de la Varşovia, cît şi prin niciodată un secret faţă de clasa muncitoare, nentă a întregului nostru partid. Multă sănă
nunţat şi ne pronunţăm ferm împotriva orică tratate de colaborare şi asistenţă mutuală cu faţă de oamenii muncii, fără deosebire de tate şi fericire ! (Urale şi aplauze puternice;
ror creşteri a cheltuielilor militare peste ceea alte stofe — pe care le vom respecta în se scandează îndelung : „Ceauşescu —
ce este raţional. (Aplauzo şi urale puternice; conformitate cu prevederile documentelor res naţionalitate, faţă de întregul nostru popor, P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“).
se scciclează : „Vom munci şi vom lupta, pective. Dar vă este bine cunoscut faptul pentru că întreaga noastră politică este po Dragi tovarăşi,
litica clasei muncitoare, a poporului. Noi no
pacea o vom apăra"). că în statutul Tratatului de la Varşovia se facem altceva decît să acţionăm ca expo înainte de a ne despărţi aş dori să vă
înţeleg pe deplin preocupările şi îngrijoră spune clar că fiecare ţară va participa la întreb acum, dacă sînteţi mulţumiţi cu răs
rile clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor activitatea acestuia în conformitate cu capa nenţi ai poporului, în slujba clasei munci punsurile şi dacă sînteţi de acord cu ele ?
muncii, fără deosebire de naţionalitate, ale citatea sa, cu prevederile şi hofărîrile pe care toare şi a întregii -noastre naţiuni. Ne facem (Urale, aplauze, se scandează îndelung :
poporului nostru ; dar, doresc să vă asigur le va adopta fiecare stat în parte. Deci, nu datoria şi ne vom face întotdeauna datoria „Ceauşescu — România, stima noastră şi mîn-
că nu am luat nici un fel de angajament am cedat şi nu vom ceda niciodată rvimănui^ în faţa partidului şi a poporului nostru. (A- dria". Din sală răsună puternic cuvîntul „da",
plauze
puternice,
urale.
scandează:
Se
pentru sporirea suplimentară a cheltuielilor dreptul de a angaja armata română în vreo „Ceauşescu şi poporul !“). urarea : „Să ne trăiţi, mulţi ani !").
militare, că nu am semnat nici un alt docu acţiune militară, decît Parlamentului, poporu Dacă sînteţi de acord, atunci vă rog să fiţi
ment decîf Declaraţia care a fost dată pu lui, organelor de partid şi de stat româneşti I Aşa cum am menţionat, înfăptuirea Pro interpreţii noştri, ai conducerii de partid, in
blicităţii. (Aplauze şi urale prelungite ; se (Urale şi aplauze îndelungate ; se scandează gramului partidului de făurire a societăţii so terpreţii mei personali, şi să explicaţi oame
scandează : „Ceauşescu şi poporul"). puternic : „Ceauşescu şi poporul !"). cialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a nilor muncii problemele discutate, aşa cum
Doresc încă o dată să menţionez că în Vă rog deci, dragi tovarăşi şi prieteni, să bunăstării materiale şi spirituale a poporului le-aş vorbi eu ,- am deplină încredere ! (Ural®
totdeauna am făcut cunoscute toate angaja comunicaţi colectivelor de oameni ai muncii este chezăşia întăririi patriei noastre, a ca şi aplauze puternice. Se scandează ;
mentele, tratativele sau obligaţiile_ pe care care v-au delegat — şi totodată doresc să pacităţii ei de apărare şi de luptă — dacă, „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi po
ni le-am asumat pe plan internaţional, in- psigur întreaga noastră clasă muncitoare, în din păcate, nu vom putea să împiedicăm un porul". Intr-o atmosferă de puternică uni
formînd şi supunînd aprobării organelor re tregul popor — că fot ceea ce am semnat, nou război mondial. Doresc să expun însă tate, foţi cei prezenţi în sală ovaţionează
prezentative ale întregului popor aceste tra toate angajamentele pe care ni le-am asumat încă o dată, convingerea noastră că, acţio minute în şir pentru Partidul Comunist Ro
tate şi obligaţii. Asemenea documente nu re la Moscova sînt înscrise în Declaraţia dată nînd unite, ţările socialiste, forţele progresiste mân, pentru Republica Socialistă România,
prezintă o persoană sau doar guvernul şi publicităţii. Vom face totul şi în viitor pen şi popoarele lumii pot împiedica un război, pentru secretarul general al partidului şi pre
Consiliul de S'at ; ele sînt obligaţii asu tru a acţiona în direcţia păcii, pentru a pot asigura pacea ! lată de ce, reînforşi a şedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu).
(Urmare din pag. 1) întreaga noastră clasă mun pace şi libertate ale po La întîlnire au participat rilor, Aure! Groapă, di Nicolae Ceauşescu este
citoare — şi-au reafirmat porului nostru, care, prin tovarăşul Manea Mănescu, rector tehnic al Institutului urmărită cu profund ^inte
astfel încrederea în glorio politica clarvăzătoare a tovarăşa Elena Ceauşescu, central de chimie, Marin res şi deosebită atenţie.
fru la Combinatul chimic partidului şi sfatului, prin
Tîrnăveni, Mihai Blag, mais sul Partid Comunist Ro neobosita activitate a tova tovarăşii losif Banc, Virgi! Nedea, preşedintele con Prin aplauze repetate, cai.
tru oţelar la Combinatul mân, simţămintele de neţăr răşului Nicolae Ceauşescu, Cazacu, Gheorghe Cioară, siliului infercooperatist Pu- prezenţi dau expresie gra
metalurgic Cîmpia Turzii, murită dragoste, stimă şi şi-a căpătat un loc demn Constantin Dăscălescu, Ion rani, judeţul Teleorman, titudine faţă de prodigioa
Erou al Muncii Socialiste. recunoştinţă faţă de tova între popoarele lumii. Dincă, Emil Drăgănescu, Radu Beligan, directorul sa activitate a secretarului
In numele participanţilor, răşul Nicolae Ceauşescu, Janos Fazekas, Ion loniţă, Teatrului Naţional din Bu general a! partidului, pre
tovarăşul Constantin Dăscă- şi-au exprimat totala ade tovarăşului Petre Lupu, Paul Niculescu, cureşti, Vasile Drăgănescu, şedintele României, de mo
apreciere Întîinirea
x
lescu, membru al Comitetu ziune şi înalta Gheorghe Pană, Ion Păfan, şef de secţie Ia Institutul dul strălucit cu care şi cu
lui Politic Executiv, secretar faţă de activitatea pe care NICOLAE CEAUŞESCU Dumitru Popescu, Gheor de fizică, secretar al comi ocazia Consfătuirii de la
al C. C. al P. C. R., a a- a desfăşurat-o la Consfă ghe Rădulescu, Leonfe Ră- tetului de partid, Ion Cri- Moscova s-a făcut interpre
directorul
Institutului
şan,
dresaf tovarăşului Nicolae tuirea de la Moscova, un utu, Virgil Trofin, losif tul năzuinţelor sacre ale
Ceauşescu rugămintea fier exemplu însufleţitor de slu cu delegaţii ale inte Uglar, llie Verde}, Ştefan de cercetări şi proiectări poporului nostru de a trăi
binte să ia cuvîntul. jire devotată a intereselor Voifec, Ştefan Andrei, Ion pentru construcţia de ma în pace şi înţelegere cu
Primit cu cele mai calde supreme ale poporului ro lectualităţii, tinere Coman, Miu Dobrescu, Mi şini, Andrei Balinf, preşe toate naţiunile lumii, de a
sentimente, în ovaţiile şi mân, ale României socialis hai Gere, Nicolae Giosan, dintele cooperativei agri fi lăsat să-şi consacre toa
uralele celor prezenţi, a luat te, ale cauzei generale a tului şi din domeniu! Vasile Patilineţ, Ion Ursu, cole de producţie din co te forţele, întreaga energie
cuvîntul tovarăşul NICOLAE socialismului, progresului so Vasile Marin, Vasile Muşat. muna Săcele, judeţul Bra făuririi unei vieţi libere şi
CEAUŞESCU, secretar gene cial şi păcii în lume. Cei prezenţi la întîlnire şov, Vasile Bcnfaş, pre fericite în patria sa.
ral al Partidului Comunist Pătrunsă de înalta răs agriculturii au înţîmpinof cu deosebită şedintele U.A.S.C. din Cen Făcîndu-se mesagerii glo
Român, preşedintele Repu pundere ce-i revine, clasa T o v a r ă ş u l Nicolae căldură pe tovarăşul trul Universitar Bucureşti, durilor şi sentimentelor lar
blicii Socialiste România. noastră muncitoare şi-a re Ceauşescu s-a înfîlnit, sîm- Nicolae Ceauşescu, expri- Valerîu Ceoceonică, vice gilor categorii de oameni
Cuvîntarea secretarului înnoit hotărîrea de a acţio băfă, la sediul Comitetului mîndu-şi, şi cu acest pri preşedinte al Consiliului ai muncii — români ma
-
general al partidului a fost na, cu toată energia, îm Central al partidului, cu lej, prin puternice şi înde Naţional pentru Ştiinţă şi ghiari, germani şi de alte
urmărită cu deosebită aten preună cu întregul popor, delegaţii ale oamenilor de lungi aplauze, adeziunea Tehnologie. naţionalităţi — pe care le-au
ţie, cu deplină aprobare şi pentru înfăptuirea politicii ştiinţă, arfă şi cultură, din totală la politica internă şi In numele participanţilor, reprezentat la noua întîl
intensă satisfacţie, ea fiind interne de construire a so cadrul învăţămînfului, ale externă a partidului şi sta tovarăşul Manea Mănescu, nire cu tovarăşul Nicolae
subliniată, în repetate rîn- cialismului şi . a politicii ex tineretului, ale Consiliului tului nostru, hotărîrea ne membru al Comitetului Po ■Ceauşescu, participanţii
duri, cu vii şi îndelungi a- terne a partidului şi statu Naţional al Agriculturii, strămutată de a-şi aduce litic Executiv al G. G. al şi-au reafirmat voinţa de a
plauze. în solă a domnit tot lui nostru, de luptă fermă care au adresat secreta din plin contribuţia Ia P.C.R., prim-minîsfru a! gu se uni şi mai strîns în ju
timpul o atmosferă de pu pentru cauza destinderii, - rului general al partidului, transpunerea în viaţă a vernului, a rugat din inimă rul partidului, al secreta
ternică însufleţire, de pro dezarmării, securităţii şi pă preşedintele României, ru hofărîrilor Congresului al pe t o v a r ă ş u l Nicolae rului său general, de a în
fundă vibraţie patriotică. cii, pentru întărirea colabo gămintea să fie primite X!-lea, înalta stimă, con Ceauşescu să ia_ cuvîntul în făptui neabătut Programul
S-a scandat minute în şir rării cu toate ţările socia pentru a fi informate mai sideraţie şi dragoste faţă încheierea întîlnîrii. Partidului Comunist Ro
^Ceauşescu — P. C. R.“, liste, cu toate statele, pen detaliat asupra hofărîrilor de secretarul general al Tniîmpinat cu puternice şî mân, de a contribui cu
'„Ceauşescu şi poporul", tru făurirea unei lumi mai Consfătuirii de la Moscova partidului. îndelungi aplauze, ia cu- abnegaţie şi dăruire la în
'„Ceauşescu — pac e", bune şi mai drepte. Ei s-au a Comitetului Politic Con La întîlnire au luat cu- vînful tovarăşul NICOLAE florirea continuă a patriei,
ţ,Ceauşescu, România — sti angajat că, la feb ca şi pînă sultativ al Tratatului de la vînful tovarăşii Radu Voi- CEAUŞESCU, secretar gene Ia creşterea prestigiului
ma noastră şi mîndria", acum, vor face zid de ne Varşovia, a poziţiilor adop nea, rectorul Institutului ral al Partidului Comunist internaţional al României
„Vom munci şi vom lupta, trecut în jurul partidului, tate de delegaţia ţării politehnic din Bucureşti, Român, preşedintele Repu socialiste, la realizarea
pacea o vom apăra!". vor fi apărătorii dîrji şi ne noastre în problemele dez Laurenţiu Fulga, _ vicepre blicii Socialiste România. idealurilor de pace şi pro
Participanţii — şi prin ei înfricaţi ai năzuinţelor de bătute. şedinte a! Uniunii Scriito Cuvîntarea tovarăşului gres al omenirii.
/
REDACŢIA Şl ADMINISTRATA t Deva, str. Or. Peiru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 11585, 20703. TIPARUL $ Tipografia Deva, str. 23 August, m. 257, I «t»'« ' l