Page 9 - Drumul_socialismului_1978_11

——

ANUL XXX

NR. 6 531

VINERI,

3 NOIEMBRIE
3978

4 pagini — 30 bani

In ziua de 2 noiembrie lui popular judeţean Galaţi, In intervenţiile lor, depu­
a.c. a avut loc şedinţa Ca­ Emeric Pataki, prim-vicepre- taţii au relevat în mod deo­
merei legislative a consili­ şedinfe a! Comitetului execu­ sebit îmbunătăţirile aduse
ilor populare. tiv al Consiliului popular ju­ proiectului de plan şi de
La lucrări du participat deţean Harghita, Adalbert buget ca urmare a orientă­
■ Sub preşedinţia tovarăşu­ meilor; George Macovescu, de ştiinţe-sociale Sibiu al tovarăşii Emil 8obu, mem­ Crişan, preşedintele Comite­ rilor tovarăşului ' Nicolae
lui NICGLÂE CEAUŞESCU, preşedintele Uniunii scrii­ Academiei de ştiinţe socia­ bru al Comitetului Politic E- tului executiv d Consiliului Ceauşescu şi au subliniat a-
secretar general al Parţi­ torilor, Justin Moisoscu, le şi politice, Petre Preo­ xecutiv, secretar cu! C.C. al popular judeţean Bislriţa-Nă- portul hotărîtor d indicaţi­
alului Comunist Român, patriarhul Bisericii orto­ teasa, preşedintele Consi­ P.C.R., vicepreşedinte al săud. Ion Tudor, prim-vice- ilor secretarului general al
preşedintele Republicii So­ doxe române, Emilia Za- liului judeţean Dolj al Consiliului de Stat, Iosif preşedinte a! Comitetului exe­ partidului date cu prilejul
cialiste România, preşedin­ hnrciuc, inginer la între­ F.U.S. Uglar, membru al Comitetu­ cutiv d Consiliului popular desfăşurării lucrărilor de e-
tele Frontului Unităţii So­ prinderea textilă „Moldo­ 1. Consiliul Naţional al lui Politic Executiv, secretar judeţean Dîmboviţa, Maria laborare a planului, la re­
cialiste, au avut loc, joi, 2 va", judeţul Botoşani, Ra­ Frontului Unităţii Socialis­ al C.C. a! P.C.R., preşedin­ Pitică, vicepreşedinte al Co­ centele consfătuiri de lucru
noiembrie, lucrările plena­ du Enache, secretar al te a examinat şi aprobat tele Comitetului pentru pro­ mitetului executiv d Consi­ şi cu ocazia diferitelor vi­
rei Consiliului Naţional al C.C. al U.T.C., Eduard Proiectul planului naţio­ blemele consiliilor populare. liului popular judeţean Să­ zite efectuate în judeţele ţă­
Frontului Unităţii Socialis­ Eisenburgcr, preşedintele nal unic de dezvoltare e- Au luat parte, ca invitaţi, laj, Ian Crefu, vicepreşedin­ rii, privind folosirea intensi­
te. Consiliului oamenilor mun­ conomieo-socială pe anul iniţiatorii proiectelor de legi te al Comitetului executiv d vă a capacităţilor de pro­
La ordinea de zi a ple­ cii de naţionalitate germa­ 1979. prevăzute în ordinea da zi, Consiliului popular judeţean ducţie, valorificarea cu ma­
narei au fost înscrise : nă, Lajos Kovacs, episcop Relevând că orientările miniştri, conducători ai unor laşi, Eugen Tarhon, prim- ximă eficienţă a resurselor
1. Proiectul planului na­ al Episcopiei unitariene — proiectului de plan se în­ organe centrale de stat. vicepreşedinfe d Comitetului de materii prime, materiale,
ţional unic de dezvoltare Cluj, Miron Negrilă, mais­ scriu pe linia Directivelor Lucrările şedinţei au fost executiv al Consiliului popu­ energie şi combustibili, a re­
economico-socială pe anul tru la Combinatul siderur­ şi obiectivelor hotărite de conduse de tovarăşul Ştefan lar judeţean Tulcea, Lucia surselor secundare, ieftinirea
1979 ; gic din Hunedoara, general Congresul al Xl-lea şi Mocuţa, preşedintele came­ Dobrescu, membru al Comi­ construcţiilor, reducerea chel­
2. Raportul cu privire la locotenent Gbeorghe Go- Conferinţa Naţională ale rei. tetului executiv al Consiliu­ tuielilor materiale, creşterea
activitatea desfăşurată de moiu, adjunct al ministru­ partidului, plenara a apre­ Deputaţii au adoptat ur­ lui popular judeţean Brăila. productivităţii muncii şi
consiliile Frontului Unităţii lui apărării naţionale, se­ ciat că prevederile pentru mătoarea ordine de zi: Dumitru Ruja, membru al sporirea, pe această bază, a
Socialiste ; cretar al Consiliului Supe­ anul viitor asigură condi­ 1, Proiectul de lege pen­ Comitetului executiv al Con­ veniturilor oamenilor muncii.
3. Raportul cu privire la rior al Armatei, Francisc ţii pentru realizarea ritmu­ tru adoptarea Planului na­ siliului popular judeţean Ti­ Arăfîrtd că prevederile
activitatea desfăşurată de Augustin, conducătorul Ar­ ţional unic de dezvoltare e- miş, Iosif Eckenreiter, vice­ pionului pe 1979 reflectă po­
consiliile Frontului Unită­ hiepiscopiei romano-cato- rilor şi proporţiilor stabi­ conomico-socială a Republi­ preşedinte al Comitetului e- litica partidului şi statului
ţii Socialiste şi organizaţi­ lice Bucureşti, Marcel lite în planul cincinal şi cii Socialiste România pe xecutiv al Consiliului popu­ ou privire la dezvoltarea
ile de masă şi obşteşti Dobra, preşedintele C.A.P. de programul suplimentar anul 1979; lar judeţean Sibiu. continuă, echilibrată şi în
componente pentru inten­ din comuna Gîrbovi, jude­ de dezvoltare economico- 2. Proiectul de lege pen­ Luînd în dezbatere pro­ ritm susţinut a economiei
sificarea şi creşterea efi­ ţul Ilfov, Andrei Csillag, socială a ţării pînă în tru adoptarea Bugetului de iectele Planului naţional unic naţionale, a tuturor judeţe­
cienţei controlului oameni­ secretar al Comitetului ju­ 1980, îmbunătăţirea ampla­ stat pe anul 1979. de dezvoltare economico-so- lor, ţării, vorbitorii au evi­
lor muncii: deţean Cluj al P.C.R., sării teritoriale a forţelor Proiectele de legi supuse cială pe anul 1979 şi Buge­ denţiat sarcinile care revin
‘l Aniversarea a 60 de Gheorghe Pop, preşedinte­ de producţie şi, pe această dezbaterii au fost prezenta­ tului de stat, Camera legis­ consiliilor populare în vede­
ani de la făurirea statului bază, progresul tuturor ju­ te de tovarăşii Cornel Ones- lativă a constatat că cele rea îndeplinirii şi depăşirii
naţional unitar român ; . le Consiliului judeţean Ma­ deţelor patriei, precum şi cu, ministru secretar de stat două documente au fost e- indicatorilor de pion, trans­
5. Unele măsuri organi­ ramureş al F.U.S., Pavel accentuarea laturilor cali­ la Comitetul de Stot al Pla­ labofate în concordanţă cu formării acumulărilor canti­
zatorice. Ştefan, secretar al Consi­ tative ale întregii activităţi nificării, prim-vicepreşediafe obiectivele şi sarcinile sta­ tative într-o nouă calitate,
Pe marginea problemelor liului Central al U.G.S.R., economice. a! C.S.P. şi Gheorghe Picoş, bilite de Congresul al Xl-lea superioară, realizării la co­
înscrise la ordinea de zi Iosif Tripşa, vicepreşedin­ Plenara subliniază că e- adjunct al ministrului finan­ al partidului şi cu prevede­ te înalte a programului de
au luat cuvîntul Ion Tu- te al Consiliului National lâborarea' proiectului de ţelor. rile din planul cincinal, îm­
dor. preşedintele Consiliu­ pentru Ştiinţă şi Tehnolo­ plan s-a desfăşurat sub în­ Pe marginea celor două bunătăţite prin programul investiţii şi construcţii de
lui judeţean Constanţa al gie, Suzana Galpall, pre­ drumarea nemijlocită a se- proiecte de legi au luat cu­ suplimentar adoptat de Con­ locuinţe, sporirii eficienţei în­
F.U-'s., Ludovic Fazekas, şedinta Comitetului jude­ . cretarului general al parti­ vîntul Gheorghe Blaj, pre­ ferinţa Naţională pe perioa­ tregii activităţi. în acest
vicepreşedinte al Consiliu­ ţean Mureş al femeilor, dului, tovarăşul Nicolae şedintele Comitetului execu­ da 1976—1980 privind dez­ cadru, participanţii la dez­
lui oamenilor muncii dc C'arol Dina, director al în­ Ccauşeseu, care a orientat tiv al Consiliului popular ju­ voltarea mai accentuată a bateri s-au referit pe larg
naţionalitate maghiară; A- treprinderii „23 August" — eforturile spre găsirea de deţean Bihor, Emil Petrache, economiei naţionale şi creş­ la măsurile care trebuie să
na Mureşan, preşedinta Bucureşti, dr docent Ca- priVn-vicepreşedinte al Comi­ terea nivelului de trai ai
Consiliului Naţional al Fe­ rol Gollner, de la Centrul (Continuare în pag. a 4-a) tetului executiv al Consiliu-. populaţiei. (Continuare în pag. a 4-a}

In pagina a ii-a
în spiritul sarcinilor trasate de
secretarul general al partidului
CHEMAREA
Recoltatul porumbului se apropie Consiliului Naţional

a! Frontului Unităţii
de finalizare. Să fie îndeplinite
Socialiste privind i
exemplar livrările la fondul de stat! aniversarea a 60 |
„ de ani
Mobilizînd larg forţele lor S.M.A. şi la fondul de de ia formarea
şl mijloacele mecanizate întrajutorare întreaga can­
la- efectuarea într-un timp titate de cereale stabilită. statului naţional
v
cît mai scurt a lucrărilor Unitatea a început şi trans­
de strîngere a recoltei,' ţă­ portul porumbului destinat unitar român
ranii cooperatori şi meca­ fabricii 'de nutreţuri com­
nizatorii din judeţul nostru binate. Ca şi în anii an­ FABRICA DE TRICOTAJE PETROŞANI. Aspect de la Unia de confecţii. Foto : VIRGIL ONOIU
au reuşit să apropie ele fi­ teriori, cooperatorii din
nalizare culesul porumbu­ ’Sîntandrei se*situează prin­
lui, lucrare care în C.A.P. tre primii la onorarea o- cea de a 50-a aniversare. avui nici un -accident de
şi I.A.S. a rămas do rea­ bligaţiilor contractuale, a- A fost o adevărată sărbă­ muncă; e împăcată ca ;
lizat pe mai puţin de 2 000 vînd la această dată livra­ toare, în care ne-crin sim­ gindu! că n-a făcut să su- i
hectare. Sînt create astfel te 69 tone porumb la ba­ ţit cu toţii sărbătoriţi. fere nici o familie.
condiţii ca în următoarele za de recepţie, cantitate ce Această femeie a urcat Am întrebat-o cu ce glo­
trei-patru zile acţiunea • de reprezintă acoperirea inte­ zilnic pe macara şi a avui duri pleacă din colectivul
înmagazinare a recoltei de grală a prevederilor în curajul să poarte oala cu în care a lucrat de alifia
porumb să fie încheiată. contul muncilor S.M.A. şi fontă sau cu oţel încins pe ani. ’
Paralel cu. desfăşurarea la fondul de întrajutorare. deasupra oamenilor, ne- — Am fost legală foqj-te ,
recoltării, organizaţiilor de Livrarea produselor la fon­ O femeie, un destin. Aşa uitŞnd responsabilitatea vie­ mult de oameni, de colegi.
partid şi conducerilor coo­ dul de stat este considera­ s-or- putea varbi despre A- ţii lor. Zilnic a avut emo­ Nu puteam exista pe ma­
perativelor agricole le re­ tă ca un titlu de cinste şi. na Ursu, ajunsă acum in ţii, pentru că, aşa cum cara fără ei. Îmi pare rău
vine înalta datorie patrioti­ mîndrie şi de către coope­ pragul pensionării, după spunea ea, „nu întotdea­ că plec. Cea mai mare \
că şi cetăţenească de a a- ratorii din Şoimuş, Hărău 24 de ani de muncă în a- una macaraua ie ascultă". parte a vieţii mele aici am \
sigura îndeplinirea inte­ şi Archia, care- şi-au înde­ ceeaşi secţie - turnătorie Dar această meserie dură petrecut-o. Eram o fami­
grală — în spiritul impe­ plinit exemplar sarcinile, - a Combinatului siderur­ şi bărbătească n-a învins-o,. lie cu bucuriile şi necazu- j
rativelor formulate de se­ ou excepţia cantităţilor de gic Hunedoara, ca maca- pentru că cea mai mare rile noastre. Îmi va fi greu 1
cretarul general al parti­ porumb prevăzute pentru ragistă pe macaraua de dorinţă a vieţii ei a fost să mă obişnuiesc numai cu 1
dului, tovarăşul Nicolae F.C.N., care vor fi preda­ turnare. mica mea familie de aca­
Ceauşescu —, 'a prevederi­ te în aceste zile. O pre­ să aibă un rost între oa­ să. Dar sînt sigură că şi |
lor de livrare a produse­ ocupare susţinută pentru — Secţia noastră a fost meni. în noua mea viaţă voi alia
lor la fondul centralizat al livrarea porumbului la una din secţiile mereu , hi aminteşte de momen­ rosturi noi, prin care să le
statului. fondul de stat există, de fruntaşe ale acestui com­ tele de slăbiciune pe care
Cooperativa agricolă din asemenea, la cooperativele binat. Marea mea bucurie, le-a avut la început, dar a fiu in continuare folositoa­
Pui (preşedinte Francisc agricole din Geoagiu, Be- re oamenilor.
Viădoane) răspunde cu riu, Unirea, Haţeg, Liva- alături de întregul colectiv învăţat de la oameni cum
promptitudine acestor co- dea şi altele'. Conducerile al secţiei, a fost că acum să lucreze şi le-a depăşit. MARIANA-PÂNDARU
f’Ţandamente majore, avînd i----- --—— .................. ......... două luni ml-am sărbătorit Şi in toţi aceşti ani n-a Hunedoara
t*b ■'dată în contul munci­ [Continuare în pag. a 2-«J

1