Page 92 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 92
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 552 © MARŢI, 28 NOIEMBRIE 1978
ntîlnirea tovarăşului AIICOLU CEAUStSCU
-> *
cu rcproicntaufi ai forţelor noastre
armate şi ai Ministerului de interne Negocierile egipîeano-israelîene :
Declaraţia preşedintelui Sadat
(Urmare din pag. 1) dantul suprem al forţelor sîrcida 13 Decembrie, nr. 12
noastre armate. CAIRO 27 (Agcrprcs). —
Erau prezenţi generali şi Cuvîntarea tovarăşului semna un acord", a sub
ofiţeri, maiştri militari şi Nicolae Ceauşescu a fost Relevînd că „mai sînt do liniat el. RECRUTEAZĂ :
subofiţeri, militari în termen rezolvat probleme dificile Şeful statului egiptean a
ai forţelor noastre armate. urmărită cu profund interes în negocierile cu Israelul declarat că la reluarea ne
şi subliniată în repetate rîn- si că reglementarea acesto Muncitori necaiificaţi cu şcoala gene
La intrarea în sală. Co duri cu îndelungi aplauze şi ra va necesita timp", pre gocierilor cu Israelul „va
mandantul suprem al forţe ovaţii. Participanţii, şi prin şedintele Egiptului, Anwar trebui găsit un limbaj a- rala (8-10) clase pentru a fi calificaţi în me
lor noastre armate a fost ei toţi ostaşii ţării şi lucră El Sadat, s-a declarat to decvat între cele două
înfîmpinat cu v'brant entu torii Ministerului de Interne, tuşi optimist în cursul u- părţi pentru ca ele să poa seria de mecanici utilaje construcţii şi şofer,
ziasm, cu aplauze şi u- şi-au manifestat totala apro nei conferinţe de presă. tă realiza ceea ce lumea prin cursuri de calificare fârâ participare în
rale îndelungate. Partici bare şi sprijinul unanim fa „Sînt sigur că mai devre întreagă aşteaptă de la li
panţii au scandat, minute ţă de poziţia delegaţiei ro me sau mal tîrziu vom gi pt şi Israel". producţie şi cursuri cu participare în pro
în şir, „Ceauşescu-P.C.R.", mâne, a tovarăşului Nicolae
„Ceauşescu şi popo Ceauşescu, la Consfătuirea ducţie.
rul", „Ceauşescu—pace", Comitetului Politic Consulta
„Ceauşescu, România — sti tiv al statelor participante în Ulsier continuă violenţele Examenul de verificare şi selecţie a e-
ma noastră şi mîndria". Re la Tratatul de la Varşovia, levilor va avea loc pe data de 13 decembrie
LONDRA 27 (Agerpres).
(I.R.A.) au manifestat la
prezentanţii armatei şi care răspunde în cel mai — In Ulster continuă vio apelul mişcării „Sinn Fein“
ai Ministerului de Interne înalt grad intereselor supre lenţele, alte persoane că- pe străzile localităţii Ar- 1973, orele 8,00, la sediul Secţiei 39 utilaje
au dat astfel glas dragostei me ale noţiunii noastre so zînd victimă actelor tero magh, în sudul Ulsterului,
înflăcărate, devotamentului cialiste, cauzei independen riste. Astfel, la Belfast, un cerînd autorităţilor brita de transport Timişoara din strada Dunare.cs, :
ţei şi suveranităţii naţionale,
neţărmurit şi înaltei preţuiri destinderii, colaborării şi gardian de la o închisoare nice un regim privilegiat nr. 1, telefon 13247, unde se face şi înscrie
pe care toţi fiii ţării, ce-şi a fost asasinat la domici pentru membrii organiza
păcii în întreaga lume.
fac datoria sub drapelul pa Totodată, ei au dat expre- liul său de către necunos ţiei aflaţi în stare de arest rea elevilor.
triei le nutresc, la fel ca în s'e profundei aprecieri faţă cuţi — anunţă surse ale pentru comiterea de acte
tregul ponor, faţă de glo de modul strălucit în care poliţiei locale. teroriste. „Sinn Fein" a Cursurile vor începe pe data de 3 ia
riosul Partid Comunist Ro Pe de altă parte, aproa marcat astfel împlinirea a
tovarăşul Nicolae Ceauşescu
mân, faţă de secretarul ge a expus la Consfătuire o- pe 3 000 de simpatizanţi ai 10 ani de la un marş si nuarie 1979.
neral al partidului, preşedin rientările fundamentale şi „Aripii provizorii a Arma milar organizat în 19G8.
tele României, Comandantul consecvente ale României în tei Republicane Irlandeze" S-au înregistrat incidente. Odată cu înscrierea se încheie şi con
suprem al forţelor noastre problemele dezbătute, do
armate, tovarăşul Nicolae vedind şi cu această ocazie pil în taberele de refugiaţi tract pe durată nedetermînată, iar încadraţii
Ceauşescu. O dată cu aces spiritul consecvent revoluţio din Angola, în cursul şi membrii lor de familie vor beneficia de
incursiunilor sâvîrşise pe te
te simţăminte profunde a nar şi patriotismul fierbinte, ritoriul acestei ţări.
fost reafirmai hotărî- slujirea plină de abnegaţie © Forţele aeriene do auto permise gratuite pe C.F.R.
rea 'nestrămutată a arma a aspiraţiilor poporului nos apărare ale Japoniei şl for
tei şi a lucrătorilor Ministe tru, devotamentul faţă de ţele aeriene americane par
O In localitatea Reggio E- ticipă, incepînd de luni, la
rului de Interne de a apăra interesele generale ale so milla s-a desfăşurat timp tio o serie de manevre comune,
cuceririle revoluţionare ale cialismului, progresului şi doua zile „Conferinţa naţio caro vor dura patru zile, U-
poporul i, libertatea, inde păcii în lume. Şi acum, ca nală do solidaritate cu lupta nltăţile militare ale celor va, Micro 15, bloc 8. sc. T,
două ţări vor folosi in prin
popoarelor din Africa austra
pendenţa, suveranitatea şi întotdeauna, armata noastră la pentru independenţa, îm cipal baza aeriană niponă de ap. 1G. (1382)
integritatea scumpei noastre şi lucrătorii Ministerului de potriva colonialismului, ra la Misawa, prefectura A- ® Schimb apartament 2
omori.
Interne şi-au reînnoit cu pu sismului şi apartheidului", camere. Hunedoara str. Crin-
patrii — Republica Socialis organizată din iniţiativa par gului bl. F. 2, ap. 37, cu a-
tă România. tere angajamentul de a ri tidelor majorităţii parlamen © tu capitala Japoniei s-au partament 2 sau 3 camere,
dica necontenit nivelul de tare ilalieno (democrat-creş- deschis astăzi lucrările celei confort 1, Deva
Au luat cuvîntul gene- Un, comunist, socialist, socia- dc-a XX-a Conferinţe mon (1383)
ral-colonel Ion Coman, mi pregătire de luptă şi politică list-democratic şi republican) diale pentru reunificarca VÎN7.ARI
nistrul apărării naţionale, a unităţilor şi marilor uni şl sindicatelor. paşnică a Coreei. La confe O Vinci apartament 3 ca OFERTE DE SERVICIU
rinţă iau parte peste 430 de
® îngrijesc copii la domi
general-locotenent Mircea tăţi, de a se afla întotdeauna © La Londra a avut loc delegaţi, reprezentanţi al gu mere, confort sporit. Deva, ciliul meu. Deva — Micro 15>
str. Minerului nr. 35, Bl. L.
Mocanu, general-locotenent sub comanda partidului şi seminarul internaţional „Al vernelor, partidelor politice, 3, ap. 1. (1378) bloc 8, sc. I, ap. 16.
Ion Şuţa, George Homoş- guvernului ţării, de a fi me ternativele producţiei do ar- sindicatelor şi ai altor orga O Vinci apartament 3 ca (1381)
nte“, organizat de Forumul
nizaţii din 45 de ţări ale lu
tean, ministrul ae interne, reu la ordinele poporului internaţional de legătură al mii, printre care şi ţara mere, Deva, 13-dul Băîccscu,
bloc B, sc. B, ap. 28.
colonel Mihail Mifrea, colo român, de a-şi face cu cre forţelor păcii şi un grup de noastră. (1380) ANUNŢ DE FAMILIE
nel Gheorghe Dănescu, co dinţă datoria sacră faţă de organizaţii militante pentru ©Agenţia I>PA, citind a- O Vînd Mosltvlci 403, mo Cu durere nemărginită,
dezarmare şi pace din An
lonel Dumitru Bucur şi ge- patrie, de a apăra cu fer glia. La lucrările Seminaru genţia algeriană de presă, tor tăiat lemne cu tracţiune fnmilia anunţă încetarea
mecanică, motor tractor For-
mitate şi cu vigilenţă cuce lui au participat reprezen relatează că şeful statului ni din viaţă, la data de 26 XI
neral-maior Lucian lonescu. tanţi din 17 ţări, între care gerian, Houarl Boumediene, son, semi remorcă hidrau 1978, a celui ce a fost
Primit cu puternice şi în ririle revoluţionare ale na şi din România. a Ieşit din starea de comă lică, plug cu două brazde. GOLEA IOAN,
sufleţite urale, a luat cu ţiunii noastre, munca sa profundă, dar starea sănătă Orăştte, Piaţa Republicii nr. cel mai drag soţ, tată şi
23, Groza Ioan.
general
Secretarul
O
ai
vîntul tovarăşul Nicolae paşnică şi realizările obţi Consiliului bisericilor sud-a- ţii sale continuă să fie gra (1300) bunic. Inmormîntarea va
vă. Operaţia pe creier, pe
avea loc azi, 28 XI 1978,
Ceauşescu, secretar general nute în construcţia socialistă, frieane, Desmond Tutu, a a- care medicii o recomandase SCHIMB DE LOCUINŢA ora 14,30, la domiciliul din
al Partidului Comunist Ro libertatea şi independenţa cuzat armata regimului ra ră, nu m.ai este acum © Schimb apartament 2 str. 6 Martie nr. 8 Deva.
sist minoritar de la Pretoria oportună — relevă aceeaşi
mân, preşedintele Republicii Republicii Socialiste Româ că a masacrat femei şl co- sursă. camere cu 2 garsoniere. De
Socialiste România, Coman nia.
(Continuare în pag. a 4-a) sînt partidul, guvernul, statul
român. P.C.R. manifestă o
preocupare permanentă pen
comunistă, de răspundere,
fermitate şi consecventă în tru asigurarea capacităţii de
respectarea neabătută şi a- apărare a ţării, aşa cum o
plicarea în practică a hotă- cer interesele naţiunii şi ale
rîrilor stabilite de forurile ral al partidului nostru, de fi vorba de securitate ade tele capitaliste dezvoltate. socialismului. Pînă la lichi
supreme legitime de condu ritate şi colaborare pe con Comitetul Politic Executiv, vărată. Pornind de aici România a- darea blocurilor militare.
cere ale partidului şi statu tinentul european şi în în că trebuie făcut fotul pen Partidul nostru apreciază România dezvoltă colabora
lui. Totodată, spiritul revolu treaga lume. preciază faptul că Declara rea pe plan militar cu ţă
ţionar, patriotismul consec Aşa cum a subliniat cu tru stoparea cursei înarmă că deşi pe plan mondial se ţia de la Moscova cere ca
vent, slujirea plină de ab- diferite prilejuri secretarul rilor, condamnarea şi res manifestă tendinţe de refa relaţiile dintre ţările socia rile socialiste, respectînd în
negafie a intereselor popo general al partidului, aşa pingerea fermă a oricărei cere a politicii de domina liste să fie aşezate perma tru totul îndatoririle ce-i re
rului, devotamentul faţă de cum a spus şi în cuvîntările tendinţe de sporire a chel ţie, de forţă şi dictat, princi nent pe baza principiilor e- vin din prevederile Tratatu
cauza generală a socialismu rostite la întîlnirile cu repre tuielilor militare. Tocmai a- pala caracteristică a vieţii galităţii în drepturi, indepen lui de la Varşovia.
lui şi păcii sînt l.ăsături de zentanţii poporului, pacea ceste raţiuni îndreptăţesc în internaţionale contemporane denţei şi suveranităţii naţio Pornind de la aceste rea
finitorii ale întregii activităţi se înfăptuieşte, însă prin treaga ţară să spună cu este dată de creşterea for nale, a neamestecului în tre lităţi partidul nostru apre
neobosite pe care o desfă acţiuni concrete de dezar ţelor care se manifestă ciază că menţinerea capaci
şoară secretarul general al mare şi nu prin declaraţii liotărîre „NU !" căutării e- pregnant pentru pace şi pro burile interne, solidarităţii şi tăţii de apărare trebuie să
partidului în orice împrejura şi vorbe frumoase. Acest chilibrului prin sporirea ar gres. De aici, concluzia că întrajutorării tovărăşeşti — se înscrie în limite rezona
re în care se dezbat proble fapt este cu atît mai limpe mamentelor, să se pronunţe omenirea nu se află în faţa ca expresie a afirmării de bile, nedepăşind proporţii
me vitale ale ţării noastre, de astăzi pentru oricine, cu unanim pentru realizarea e- pline a superiorităţii unui care să greveze ritmul dez
ale întregii omeniri. chilibrului prin reducerea unui pericol iminent de răz
cîf se cunoaşte că în arse boi, dimpotrivă că forţele nou tip de relaţii intersta voltării economico-sociale a
După cum se cunoaşte, înarmărilor. tale. Aşa cum afirmă cu ţării şi creşterea nivelului de
România promovează o po nalele militare ale lumii s-au Sînt cunoscute acţiunile favorabile destinderii şi pă temei documentele partidu trai al poporului, oi respec-
acumulat deja cantităţi de
litică externă principială, consecvente ale României, cii pot asigura cursul nor lui nostru, România este ho
constructivă şi activă, o po arme, inclusiv arme nuclea propunerile , sale concrete mal al vieţii internaţionale. tîndu-se cu stricteţe prevede
litică consecventă de pace, re, care ar putea distruge privind dezarmarea, între ca O asemenea apreciere rea tărîtă să-şi aducă contribu rile' Programului partidului.
înţelegere şi colaborare în întreaga omenire de mai re ansamblul ae măsuri pre listă, lucidă, în conformitate ţia la depăşirea divergenţe O asemenea orientare este
tre popoare, care îşi găseş multe ori şi că desfăşurarea zentat anul acesta la sesiu cu mersul real al vieţii in lor dintre ţările socialiste, la profund justă, finind organic
te expresia în contribuţia sa în continuare a cursei înar nea specială a Adunării Ge ternaţionale, are o profun întărirea unităţii şi colabo de vocaţia constructivă a o-
tot mai hotărîtă la afirmarea mărilor, care a căpătat un nerale a O.N.U., care vi dă semnificaţie încurajatoa rării lor, potrivit cerinţelor rînduriii socialiste, a popo
relaţiilor noi de egalitate, caracter monstruos, nu face zează trecerea la acţiuni re pentru contracararea poli şi. intereselor generale ale rului nostru.
încredere şi conlucrare între decît să sporească această ticii imperialiste, colonia socialismului. lată de ce întreaga poli
state, la eforturile care se forţă distrugătoare, in ace practice de încetare a înar tică internă şi externă a
fac pe plan mondial pentru laşi timp, cursa înarmărilor a- mărilor, de , reducere a bu liste şi neoccloniaiisfe, — po Ca şi în alte momente, în
destindere, dezarmare şi pasăgreupe umerii popoare getelor şi efectivelor milita trivnică destinderii, colabo treaga noastră naţiune a'ă o partidului — clar, realist şi
securitate internaţională, lată lor, măreşte decalajele dintre re, ca primi paşi pe calea rării şi lichidării inechităţilor înaltă apreciere poziţiei elocvent exprimată şi de a-
de ce, alături de întregul ţările rămase în urmă şi ce dezarmării. Totodată, ţara existente pe plan mondial. partidului nostru cu privire ceastă dată — se bucură
nostru popor, oamenii mun le avansate din punct de noastră acţionează cu con împărtăşind acest punct de larga adeziune a popo
cii din judejul Hunedoara secvenţă pentru aplicarea în de vedere exponat şi în la problemele militare, ea rului nostru, de angajamen
dau o apreciere pozitivă De vedere economic, deteriorea viaţă a prevederilor Actului Declaraţie, România mani derivînd organic din concep tul său ferm şi revoluţionai’
claraţiei stofelor participan ză climatul politic internaţio final de la Helsinki, ca un festă maximum de interes ţia sa cu privire la suvera pentru înfăptuirea ei neabă
te !a Tratatul de la Varşo nal, constituie principala sur pentru dezvoltarea în con nitate ; armata noastră nu tută, căci politica partidului
via, adoptată la consfătuire, să a politicii de forţă, a ne tot unitar, subliniind însem poate fi subordonată decît este expresia celor mai
declaraţie care subliniază încrederii şi conflictelor. nătatea cardinală a măsuri tinuare a colaborării pe intereselor fundamentale ale
necesitatea promovării poli Tocmai aceste raţiuni au lor de dezangajare militară multiple planuri cu ţările so naţiunii, ale poporului ro înalte idealuri de prosperi
ticii de destindere şi dezar stat ia baza convingerii ex i dezarmare în Europa şi în cialiste, cu toate ţările în tate şi pace ale poporului
mare, de înţelegere, secu primate de secretarul gene urne, fără de care nu poate curs de dezvoltare, cu sta mân, ai cărui exponenţi nostru.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i Deva, $tr. Dt. Peiru Groia, nr. 35. Telefoane» 11275, 11585, 20708, TIPARUL » Tipografia Deva, sfr. 23 August, nr. 257, <9 iii