Page 95 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 95
I MIERCURI, 29 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3
Adunarea festivă de fa Deva consacrată
ONE
împlinirii a ii de ani de Sa făurirea
statului naţional unitar român CEA DE-A 5-A INVENŢIE
rogramu-
uil stu-
3. Bala
A). (Urmare din pag. 1) a hotărîrilor Congresului al muniste şi muncitoreşti in Medicul Silviu Mureşan,
directă Xl-lea, Conferinţei Naţiona ternaţionale, a istoriei uni de la Spitalul municipal
Jl Repu- le ale partidului, a sarcini versale. Anivcrsînd cu între
1918 a fost rodul luptei ma Hunedoara a realizat re
rogramu- selor largi populare, fără lor cincinalului revoluţiei gul nostru popor şase dece cent cea de-a 5 000-a in
deosebire de naţionalitate, tehnico-ştiinţifice, locuitorii nii de la unirea Transilva tervenţie chirurgicală. Nu
hotărîte să-şi înfăptuiască meleagurilor hunedorene miniei cu Ţara, toţi cei ce tră demult, el a primit şi bre
aspiraţiile de libertate şi litează pe toate planurile iesc şi muncesc pe melea
l germa- progres, de afirmare cu pentru transformarea canti guri hunedorene — munci vetul pentru cea de-a 5-a
drepturi egale, în rîndul ce tăţii într-o nouă calitate, tori, lucrători ai ogoarelor, invenţie in materie de a-
ilavă. lorlalte popoare şi naţiuni pentru valorificarea supe oameni de ştiinţă, artă şi paratură medicală şi ca
tudiouri- ale lumii, în cadrul unui rioară a rezervelor existen cultură, femei şi bărbaţi, ti Aspect din spectacolul Ansamblului cult ural-artistic din re se numeşte „Serio-
ad stat naţional unitar şi in te în fiecare întreprindere şi neri şi vîrstnici, români, Doncţlc.
locxprcs dependent. unitate agricolă, pe fiecare maghiari, germani şi de alte graf pentru arteriogralii
jitru şantier. naţionalităţi, uniţi in Fron cerebrale cu comandă şi
Evocînd memorabilul eve tul Unităţii Socialiste, în
niment al Unirii, vorbitorul Poporul român, a spus in UN TURNEU REUŞIT: program". Felicitările cu-
mti erelor • a arătat că un moment de continuare tovarăşul Teo credinţează Partidul Comu venite.
nentar mare importanţă în perioa dor Haş, întimpinind jubi nist Român, pe secretarul
său > general, tovarăşul
da imediat următoare făuri leul unirii Transilvaniei cu Nicolae Ceauşescu, preşedin Spectacolele Ansamblului „TURISTA"
aiisiă — rii unirii l-a constituit crea România prin mari succese tele Republicii Socialiste
oiţe rea, în 1921, a Partidului în toate domeniile de acti România, preşedintele Con cultural-artistic din Bonetk Venindu-i dor de ducă, ă. \
t : „A- Comunist Român, care a ri vitate, ştie foarte bine că
din
1573“. dicat pe o treaptă nouă miş ele sînt indestructibil legate siliului Naţional al Frontu Şerban Viorica, părăsit satul
lui Unităţii Socialiste, că îl
şi-a
Hobiţa,
co
iudiouri- carea revoluţionară din de activitatea Partidului Co vor urma neabătut în tot Timp de o săptămână, prin realizarea acelui pilul şi a pornit Irai-hui
România, a dezvoltat con- munist Român, care şi-a în ceea ce gîndeşte şi întreprin Ansamblul cul'turial artis- specific al artei ucranicne
ft'*nţa^ de clasă a maselor deplinit şi îşi îndeplineşte de, spre înflorirea multilate r prin ţară. „Turista" din
-ogramu- ^muncitoare, rolul lor în lup cu înaltă competenţă şi ne rală a patriei noastre socia tic al regiunii Doneţk a în care, ca în cazul de Hobiţa şi-a încheiat voia
ta pentru transformarea re ţărmurit ataşament misiunea liste, spre triumful cauzei efectuat un turneu în ju faţă, vitalitatea dansurilor jul la miliţie, care a ex
voluţionară a societăţii ro de stegar al aspiraţiilor şi păcii şi socialismului in lu deţul riostrii, prezentînd căzăceşti de pe Don se pediat-o de urgenţă îna
mâneşti. intereselor fundamentale ale me. şase spectacole în locali îmbină cu lirismul melo poi, acasă, la copil.
Desfăşurarea victorioasă a întregii naţiuni. Istoria a In încheierea adunării fes tăţile Gurabarza, Lu- diilor de inspiraţie ' fol
edificării noii orînduiri a consemnat în paginile sale tive a fost prezentat un bo peni, Petroşani, Deva, Că clorică. Publicul a răs BIJUTIERUL...
inaugurat epoca unor pro că România a obţinut cele gat spectacol artistic, care a lan şi Hunedoara. plătit cu vii aplauze pe
funde transformări înnoi mai mari realizări în pe evocat vibrant lupta şi aspi Spre deosebire de acum talentaţii solişti vocali A-
6.00 Bă Preda Munleanu, din
ieţii; 7,00 toare în structura şi viaţa rioada de după Congresul al raţiile poporului nostru de-a doi ani, cînd din aceeaşi lina Korobko, Ludmila satul Reea, comuna To-
Revista societăţii româneşti. Aceasta IX-lea al partidului, în pe lungul veacurilor pentru li regiune a R.S.S. Ucrai- Homici şi Valentin Du-
ui meto a asigurat împlinirea idea rioada de cinci în fruntea bertate, unitate şi indepen niene ne-a vizitat un an darenko, pe cîntăreţul la teşti, de ocupaţie „Iară",
de ştiri; lurilor de unitate naţională •partidului şi a ţării se află denţă naţională, exprimînd era.,, navestist pe ruta
cui t:\t ori şi dreptate socială, pentru cel mai iubit fiu al poporu- bucuria şi mindria de a trăi samblu de cîntece şi dan balalaică Volodea Kor- Reea—Arad. La tkgurile
ile ştiri; care au luptat nenumărate rului nostru, tovarăşul suri populare „Zarevo" mev, grupul vocal condus
folcloric; generaţii de înaintaşi. şi munci demn, în strînsă (Văpaia), de data aceas de Anatoli Kuzmenco, din Arad cumpăra, el ştie
ici al ist o ; Nicolae Ceauşescu, patriot unitate frăţească, pe tot mai ta grupul artiştilor so corpul de dansatori con cum (acum ştiu şi alţii!),
iri ; 11,05 Angajaţi plenar în efortul înflăcărat, internaţionalist înfloritorul pămint al patriei bijuterii din aur. Le vin
lor ; 11,33 constructiv al poporului nosconsecvent, personalitate noastre scumpe — Republi vietici a avut un mai ac dus de Ghenadi Suhoru- dea cu suprapreţ in alte
idio-Tv. ; tru de înfăptuire exemplară proeminentă a mişcării co ca Socialistă România. centuat. caracter revuistic. kov, formaţia de circ a părţi. De acum încolo, o
;iri; 12,05 Spectacolele, de o plăcu
ficiorului tă diversitate, etalînd o lui Serghei Nefiodov şi vreme, va duce dorul bi
imbii ro- acompaniamentul orches juteriilor...
ărc de ridicată tehnică interpre
13,00 Ha- tativă, au plăcut prin ti trei dirijată de Vladimir CU CARUL
Mcridia- nereţea şi optimismul ira Sapeliuk.
otbal mi diate în fiecare secvenţă, C. DROZD LA FURAT DE PORUMB
lo Radio-
idul ne sy
i ; ÎS,25 Nu ştim ce-o li vizat, in-
licc; 17,00 întreceri pe consilii infercooperatiste noaptea de 13 spre 14
18.00 O- noiembrie a.c. Ioan Urşic,
scris pe ln întrecerile din cadoul şi tematice din Geoagiu-Boi, dar cert este că în ziua
00 Bulc- de 14 i-a venit o idee
România celei de a doua ediţii grupul vocal din Romos ş.a.
a Festival ului naţional „Cih- De asemenea, s-a desfăşu năstruşnică : să meargă
contem-
îţe sono- tarea României", faza pe rat şi faza orăşenească de cu carul la furat porumb
r-o oră ; consilii intercooperotiste, la Lupeni. Dintre numeroa de la C.A.P. Sintămăria-
>p muzi- Onlea.
la Casa de cultură din sele formaţii participante,
Orăştie au evoluat formaţii s-au remarcat corul de fe Cu prilejul controlului
le din Turdaş, Mărtineşti, O- mei de la întreprinderea efectuat de către organe
răştioara de Sus şi Bariu. „Viscoza", brigăzile artistice le de miliţie la brigada
de la întreprinderea minieră din Bolomir, in carul lui
Artiştii din zona consiliului şi „Viscoza", taraful şi soliş Urşic (prezent in fotogra
intercooperatlst Geoagiu s-au
tii clubului muncitoresc, for fia de faţă) s-a ' găsit
rios (Pa- întrecut pe scena căminului
ăsturnată cultural din Romos. S-au im maţia de teatru scurt in lim
i{A: Acel Platforma siderurgică din Călan. Aspect de pe şantierul fabricii de aglomerare. ba maghiară, lormaţia de /
dat (Flo Foto : VIRGIL ONOIU pus corurile din Romos şi cântece şi dansuri ţigăneşti '
riile 1-11 Geoagiu, dansurile populare şi altele. )|
landokan
zi ei (Ar-
care nu
Constiuc- localnicii au apărut pe teren \
JSI : -Al sub „bagheta" unui nou cuplu <
—^ seriile de antrenori, şl anume Şt. Ba- 1
rbătoarea lind şi M. Hercuţ. i
( Noiem- Gazdele — o echipă tînără 1
le nisip şi încă neomogenă — încep în i
ENI : Cu scrie : 1—0. In min. 42, Gos- ma partidă din tur, jucată de zii au mai fost şi de o parte forţă„ domină insistent dar nu )
:rimi in tian urmăreşte o minge, fun simerieni pe propriul teren, a şi de alta, dar mingile şutate reuşesc sâ materializeze supe- t
■ă (Mun- EH MINERUL VULCAN — daşul advers luftează şi de la coincis şi cu cea mai bună de Banc, Pulu, Nădăştean, A- rioritatea teritorială, în timp >
<t : Ulta- MINERUL LUPENI 1—1 (0—0). 14 ' metri înscrie — 2—0. In partidă. Spunem aceasta, ţi- lexandroni, respectiv ■ Zimmer ce oaspeţii joacă defensiv, în- l
Meciul derbi al Văii Jiului,
ol — se- între Minerul Vulcan şi Mine min. 60, Popa Ioan execută un nind cont şi de buna valoare şi Dumitru, au fost apărate cu chizîndu-şi bine — cu remar-
.■ilorese) ; rul Lupeni, desfăşurat in faţa corner şi Gostian înscrie spec a adversarilor. A fost o mo succes de cei doi portari. Ast că pentru expetroşăneanul I
diiieru!) ; a peste 5 000 de spectatori, s-a taculos cu capul : 3—0. In bilizare generală a echipei gaz fel, publicul a plecat mulţumit Georgevici — căile de acces !
v Dom- încheiat cu un rezultat de e- min. 70, Şuşnea trimite o min dă, omogenă în toate compar de joc şi rezultat, dar „înghe- spre propria poartă. Aceasta, V
ile I-II galitate, în urma unui joc ce ge, înalt în careu şi Ganţo timentele, care a atacat raţio ţat“ de frig. însă, pină in min. 35, cînd lo- i
ANINO X- ’ nu s-a ridicat din nici un lea se inalţă dintre fundaşii nal, fără a neglija apărarea, Merită evidenţiat întregul lot calnicii deschid scorul : Cojo- t
re singur punct de vedere la nivelul aş adverşi şi înscrie : 4—0. La un in faţa unei echipe care în (destul de restrîns) antrenat de caru perforează apărarea mi- J
’RICANI : teptărilor. Primele minute ale presing al gazdelor, Ganţolea campionatele trecute a mai Li viu Adam. nieră, şutează puternic, porta- l
muntele partidei sînt favorabile gazde este faultat la 20 de metri şi luat „puncte 1 ' de la Simeria. C. F. R. ; Andrei — Adam, rul oaspete scapă mingea şi 1
IAD: Că- lor, cu o uşoară dominare te lovitura de pedeapsă executată C.F.R. a abordat partida cu Puiu, Molnar, Stark, Alexiuc, Ciontoş, aflat în apropiere, nu l
Bi-
an — ti- ritorială. Treptat, însă. jocul de Popa Cornel face ca sco seriozitate, fiecare din jucători Alexandroni, Nădăştean, Banc, face altceva decit să împingă >
legan
Sereş),
(Vlad,
mingea în
i
poarta goală.
eaua ro- se echilibrează. In min. oi, la rul să devină 5—0. dind totul pentru victorie. Ca Liurcă. (VOICU LAzARUŢ, In repriza secundă, ambele
;A: Sfîr- o acţiune de atac, Davi- Foarte bun arbitrajul lui A- in majoritatea cazurilor, arbi ziarist colaborator). echipe joacă modest, fără ţ
Mincrul); descu este faultat in careu. vram Petru din Sighişoara. trajul a fost corect, iar pe nerv.
triie lui Penaltiul este transformat si MINERUL GI-IELARI : Sele- jucători nu i-a preocupat de- A arbitrat cu greşeli M. cantitatea de 240 kg po
B METALUL HUNEDOARA
a); Fioa- gur de Aruncuteanu. Oaspeţii gea — Lobonţ, Curcă, Tomuţă, cit jocul de fotbal. — MINERUL ORAVIŢA 1—0 Gherghely (Odorhei).
C. Popa, Gyenge, Şuşnea, Gos
Flacăra) ; reuşesc golul egalizator în tian, Prună, Ganţolea, I. Popa. Gazdele au marcat în min. (1—0). Peste 150 de spectatorii!) METALUL : Dumitraş — rumb, care a fost sustras
Melodiile min. 83 : Miliai Marian execu (FL. OPRITA, •ziarist colabo 18, prin Alexiuc, care a şutat au ţinut să înfrunte „răcoa- Curteanu, Iorga, lanoş, Lagu, din avuţia obştească. A-
de cul- tă o lovitură liberă de la a- rator) . sec de la 17 m pe jos, şi de rea“ sfîrşitului de noiembrie, cum, numitul dă socotea
•doaie cu proximativ 10 de metri, Rus pentru a asista la întilnirea Cojocaru (Ciu.şdea), Bîda,
Ciontoş, Preda, Tirehinici, Go-
prelungeşte spre poartă, Bur- Adam, care ia una din desele lă pentru faptele sale.
BRAZI : SI C.F.R. SIMERIA — GLO infiltrări in atac a şutat puter dintre Metalul Hunedoara şl goaşe (Resiga). (ION VLAD,
— seriile dangiu reia şl l—1. RIA REŞIŢA 2—0 (1—0). Ulti nic pe sub portar în gol. Oca Minerul Oraviţa, meci în care ziarist colaborator).
A arbitrat cu scăpări Ale
Tansame- xandru Anca (Arad). GOSPODARII UNDE-S?
iriile I-II MINERUL VULCAN : Con
; SIME- DIVIZIA C 7 DIVIZIA C 8 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
lureşul) ; stantin — Cătuţi, Polgar, Hai Mulţi dintre pereţii Ti
cit bate duc, Lakatoş, Aruncuteanu, REZULTATE ; Bistriţa Băberti — Dier- REZULTATE : C.F.R. Simeria — Gloria REZULTATE ; Explorări Deva — Au pografiei din Deva sint de
teliuc: Nemeş, Davidescu, Greu (min. na Orşova 1—2 ; C.F.R. Craiova — Con Reşiţa 2—0 ; C.I.L. Blaj — Vulturii T. rul Certej 2—0 ; I.M.C. Bîrcea — Mine sticlă. Dar lot mulţi din
55 — Bălosu), Stoenescu, Bă
(Mine- structorul Tg. Jiu 2—0 ; Minerul Vul Lugoj l—0 ; Unirea Alba — Ştiinţa Pe rul Paroşeni 3—4 ; Auto Haţeg — C.F.R.
lan. can — Minerul Lupeni 1—1 ; Pandurii troşani 2—1 ; Electromotor Timişoara — Petroşani 1—0 ; Paringul Lonea — Meta tre ei sint din sticlă spar
MINERUL LUPENI : Homan Tg. Jiu — Gloria Drobeta Tr. Sev. 6—1; Metalul Bocşa 5—0 ; Laminorul Nădrag lul Crişcior 4—0 : I.G.C.L. Hunedoara — tă. Că e curent, treacă
— Tudor, Dumitru, Popa, Mi Minerul Motru — Chimistul RmcsVîlcea — Metalul O. Roşu l—0; Minerul Ghe- Metalul Simeria ,4—1 ; Minerul Aninoasa
liai Marian, Burdangiu, Leca, 3—0 ; Lotru Brezoi — MetalurgisHil Sa- lari — Unirea Sinnicolau Mare 5—0 ; — Dacia II Orăştie 2—1 ; Minerul Uri- meargă. Mai nou este şi
Rus, Dosan, Voicu, Iancu. (ŞT. du 1—0 ; Metalul Rovinari — Construc Unirea Tomnatic — I.C.R.A.L. Timi eani — Constructorul Hunedoara l—l : frig. La stereotipie, de
NEMECSEK, ziarist colabora torul Craiova 2—0 ; Progresul Băileşti — şoara 5—1 ; Metalul Hunedoara — Mine Preparatorul Petrila — Preparatorul Te pildă, noaptea e frig. In
tor). Unirea Drăgăşani 3—l. rul Oraviţa 1—0. liuc 7—3.
C L A S A M E N T U L C L A S A M E N T U L CLASAMENTUL . TURULUI sala rotativei, cam la fel.
■ MINERUL GHELABI — 1. Pandurii Tg. Jiu 14 12 1-1 45—11 25 1. Unirea Tomn. 14 7 4 3 27—12 18 (neomologat) Un tipograf mai hitru, pe
pentru 1 24— 8 22 2. Vulturii T. Lugoj 14 8 4- 27—13 18 1. Explorări Deva 14 12 l 40— 5 25
emea va UNIREA SINNICOLAU MARE 2. C.F.R. Craiova 14 9 4 4 29—21 18 3. Laminorul N. 14 8 4 28—19 18 2. Min. Paroşeni 14 l o 2 2 36—14 22 care l-am întrebat de ce
i răci u- 5—0 (2—0). In ultimul său joc 3. Merita Orşova 14 8 2 5 26—13 17 4. Unirea Alba 14 5 19—11 17 3. Aurul Certej 15 8 2 5 27—25 18 nu se înlocuiesc geamu
pe teren propriu, formaţia gaz
4. Minerul Lupeni 14 8 1
nnai mult dă a jucat fără greşeală, fiind 5. Lotru Brezoi 14 7 l 6 13—15 15 5. Unirea S. Mare 14 5 18—16 17 4. Constr. Huned. 15 7 5 30—14 17 rile sparte, zicea : „ln . bi
dea pre continuu prima Ja minge, cu ţ, Minerul Vulcan 14 5 4 5 16—16 14 6. Electromotor T. 14 4 23—14 16 5. Dacia II Orăştie 15 8 0 7 28—20 16
jmă dc 7. Constr. Craiova 14 5 4 5 19—20 14 7. Min. Gliehvri 14 6 19—17 14 6. Min. Aninoasa 15 7 6 28—25 16 rourile celor care răspund
şi izolat combinaţii foarte fruft\6ase,‘ 6 15—21 14 8. Ştiinţa Petroşani 14 5 22—21 14 7. Min. Uricani 15 H 5 27—27 16 de treaba asta nu-s spar
reuşind să înscrie ocupantei 8. Met. Rovinari 14 6 2
locului 2 în clasament nu mai 9. Minerul Motru 14 4 4 6 24—18 12 9. I.C.R.A.L. Tim. 14 6 15—23 14 8. I.M.C. Bîrcea 15 fi 7 35—30 14 te geamurile". O fi avînd
moderat puţin de 5 goluri, lucru la 10. Chimistul R.m. V. 14 5 2 7 13—15 12 10. Min. Oraviţa 14 17—20 13 9. Prep. Petrila 15 7 0 8 24—31 14 dreptate, oare ?...
iări loca- care nu se aştepta nimeni. 11. Gloria Dr. Tr. S. 14 6 A 8 19—34 12 11. Gloria Reşiţa 14 19—20 12 10. Met. Simeria 15 fi 1 8 22—23 13
11
ră şi va Prin această victorie, reuşeşte 12. Progr. Băileşti 14 5 1 8 20—25 11 12. C.F.R. Simeria 14 13— 17 11. C.F.R. Petroşani 15 6 0 9 27—35 12
rd-vest. ea de la 8 goluri minus să 13. Metal. Sadu 14 3 4 7 18—20 10 13. C.I.L. Blaj 14 11—13 11 12. Auto Haţeg 15 5 3 7 18—21 9
fi eu- ajungă la plus două. reuşind 14. Unirea Drăgăş. 14 4 2 8 17—25 10 14. Met. Hunedoara 14 10—26 11 13. I.G.C.L. Huned. >5 5 3 T 24—31 9
10
2 grade ca în două meciuri să înscrie 15. Bistriţa Băbeni 14 4 2 8 10—33 10 15. Met. O. Roşu 14 14— 22 14. Met. Crişcior 15 4 1 10 13—28 9
5 grade 10 goluri, mai mult deeît iii 16. Constr. Tg. Jiu 14 4 1 9 13—26 16. Metalul Bocşa . 14 8 13—26 10 15. Paringul Lonea 15 5 2 8 24—27 8
turul intrig. întreaga forma ETAPA VIITOARE (ultima) : Min. Lu ETAPA VIITOARE (ultima) : Min. Ora- ic. Prep. Teliuc 15 2 2 11 18—60 6
ne închi- ţie merită felicitări. peni — Pandurii; Metal. Sadu — Min. vita — Electromotor ; Met. O. Roşu — NOTA : Meciul Minerul Paroşeni
. Va nln- Pipă in min. 34. gazdele au Motru ; Dierna — C.F.R. ; Constr. Cra Min. Ghelari ; Unirea S.M. — Unirea Explorări Deva. din 13 noiembrie. înche
nl va su- două ocazii, insă le ratează iova — Min. Vulcan ; Unirea Drăg. — Tomn. ; I.C.R.A.L. — Laminorul ; Met. iat cu rezultatul 2—2. nu a fost omolo
fale de eonilp- A ste. In acest minut, la Bistriţa ; Gloria — Progresul ; Constr. Bocşa — Met. Hunedoara : Ştiinţa — ga' fiino contestat de ambele echipe. Ca
zul este în studiu la Comisia judeţeană
tin sebjmb de pase între Şrfi Tg. Jiu — Lotrii; Chimistul — Met. Ro C.F.R. ; Vulturii T.L. — Unirea Alba ; de fotbal.
nea şi Ganţolea, ultimul în vinari. Gloria — C.I.L.