Page 97 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 97
PLENARA COMITETULUI CENTRAL n Bt V A multiseculară păşeşte ferm j
ţ
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN pe drumul împlinirilor socialiste
Miercuri, 29 noiembrie, sub preşe şo'ia. Numărul total ol celor care au tetului Central al Partidului Comunist
dinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vorbit sau şi-au prezentat expunerile Român de deplină aprobare a activi
secretar general al Partidului Comu în scris în cadrul plenarei este de 119. tăţii secretarului general al partidu
nist Român, s-au desfăşurat lucrările Participanţii la discuţii ca şi tovară lui, preşedintele României, tovarăşul
Plenarei Comitetului Centrai al Parti şii care şi-au prezentat poziţiile în Nicolae Ceauşescu, a delegaţiei
dului Comunist Român. scris au aprobat în unanimitate activi României la Consfătuirea de la Mos
Plenara a aprobat, în unanimitate, tatea delegaţiei române, a tovarăşu cova a Comitetului Politic Consultativ Socialismul a împlinit năzuinţele fierbinţi ale
următoarea ordine de zi : lui Nicolae Ceauşescu, apreciind că al statelor participante la Tratatul de
ea exprimă întru totul politica inter la Varşovia. maselor care acum şase decenii au făurit Unirea.
— Cu privire la activitatea delega nă şi externă a partidului şi statului Acest adevăr este confirmat şi de dezvoltarea mu
ţiei Republicii Socialiste România la nostru, hotărîrile Congresului al Xl-lea In încheierea lucrărilor plenarei, în- nicipiului Deva, unde civilizaţia socialistă a pus
Consfătuirea Comitetului Politic Con al P.C.R., Programul Partidului Comu tr-o atmosferă de puternic entuziasm, temelii care se întăresc mereu prin munca oame
sultativ al statelor participante la Tra nist Român. a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE nilor, a destoinicelor colective muncitoreşti, avîndu-i
tatul de la Varşovia, care a avut Ioc CEAUŞESCU, secretar general al Parti mereu în avanposturi pe comunişti.
în zilele de 22 şi 23 noiembrie 1978, Cu toţii au exprimat satisfacţia pro dului Comunist Român.
la Moscova. fundă şi înalta apreciere a comunişti Cuvîntarea a fost urmărită cu de
lor, a întregului popor faţă de acti plină aprobare, cu vii manifestări de
La lucrări au luat parte, ca invitaţi, vitatea desfăşurată de tovorăşul PROFUNDE Şl mai fertili din istoria De
primii secretari ai comitetelor judeţe Nicolae Ceauşescu, modul strălucit în adeziune unanimă, fiind subliniată în SEMNIFICATIVE MUTAŢII vei, din istoria României.
ne de partid, cadre din ministere, in care secretarul general al partidului, repetate rînduri cu aclamaţii puterni IM DEZVOLTAREA In 1950, producţia in
stituţii centrale, organizaţii de masă, cu înaltă principialitate şi profund ce, cu îndelungi aplauze. dustrială a Devei era de
redactori-şefi ai presei centrale, care spirit de răspundere, a expus la con Comitetul Centra! a exprimat hotă- ECONOMICA 3,3 la sută din producţia
nu sînt membri ai Comitetului Central. rîrea întregului partid, a tuturor ce judeţului. Astăzi, ea repre
sfătuire poziţiile României în proble Bătrîna urbe, ou nume de
Plenara a ascultat informarea tova mele aflate pe ordinea de zi a re tăţenilor patriei noastre — români, zintă peste 12 la sută şi
răşului Nicolae Ceauşescu cu privire uniunii, a acţionat în spiritul orientă maghiari, germani şi de alte naţiona rezonanţă dacică, face cei sporeşte necontenit- De
la desfăşurarea Consfătuirii Comitetu rilor generale, fundamentale ale lităţi — de a acţiona în continuare cu dinţii paşi pe drumul dez fapt, din 1950 încoace, rit
lui Politic Consultativ al statelor par partidului nostru, al hotărîrilor con toată fermitatea pentru transpunerea voltării economice şi so mul mediu anual de creşte
ciale odată cu primii ani
ticipante la Tratatul de la Varşovia. greselor partidului, plenarelor Comite în viaţă a Hotărîrilor Congresului al ai construcţiei socialiste. re este de 24 la sută, mult
In cadrul dezbaterilor au luat cu- tului Central, Marii Adunări Naţiona Xl-lea şi Conferinţei Naţionale ale Dacă înainte vreme, toată superior mediei, pe ţară.
partidului, a Programului de edificare
vîntul tovarăşii Ion Dincă, Ion Sîrbu, le, Consiliului de Stat, Frontului Uni a societăţii socialiste multilateral dez industria oraşului se rezu Dar odată cu creşterea
Ferdinand Nagy, Virgil Trofin, Eugen tăţii Socialiste. S-a subliniat în unani voltate şi înaintare a României spre ma la o mică fabrică de impetuoasă, industria De
Bcrrbu, Gheorghe Blaj, Margareta mitate că aceasta corespunde pe de conserve, una care. produ vei este şi de o structură
Krauss, Ion Licu, Zamfira Grosu, Suto plin intereselor vitale ale întregii comunism, pentru asigurarea progresu cea cahle de teracotă, un diversificată, de la energie
Andras, Sebastian Ulmeanu, Ion lliescu, noastre naţiuni, ale construcţiei socia lui şi bunăstării întregului popor. Ple atelier de confecţionat electrică la materiale de
Paul Niculescu, Vasile Bărbulef, Va- lismului în România, progresului şi nara a reafirmat voinţa întregii noas construcţie, de la produse
sile Muşat, Miliai Telescu, Petru E- bunăstării continue a ţării, este în con tre naţiuni de a promova în continua nasturi, cîteva fîmplării şi alimentare la minereuri
nache, Mihail Florescu. cordanţă deplină cu cauza generală a re politica externă a partidului şi sta tinichigerii, astăzi, în tot complexe, ciment, industrie
moderna
a
mai
capitală
De asemenea, numeroşi tovarăşi ca socialismului, a întăririi prieteniei şi tului nostru, politică principială, ac judeţului nostru funcţionea uşoară, mobilă, produse
re nu au putut lua cuvîntul în plenară colaborării între ţările socialiste, între tivă şi constructivă, de pace, înţelege ză : o centrală industrială meşteşugăreşti, artizanat
au prezentat în scris luările lor de forţele revoluţionare, progresiste, de re şi colaborare între naţiuni, care-şi Aproape 10 000 de oa
poziţie în care se exprimă adeziunea mocratice de pretutindeni, a luptei găseşte expresia în contribuţia hofărîtă minieră, 12 întreprinderi in meni muncesc astăzi în în
totală la activitatea delegaţiei române, popoarelor pentru pace, pentru secu a României socialiste la afirmarea u- dustriale republicane, două treprinderile industriale ale
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la ritate, pentru o lume mai dreaptă şi nor relaţii noi, de egalitate, încredere mine de minereuri neferoa municipiului nostru. Valoa
Consfătuirea de la Moscova a Comi mai bună. şi conlucrare între state, la eforturile se complexe, uzină de pre rea producţiei industriale
tetului Politic Consultativ al statelor In unanimitate, plenara a adoptat o pentru destindere, dezarmare şi secu parare a minereurilor, în pe cap de locuitor este de
participante la Tratatul de la Var- hotărîre care exprimă poziţia Corni- ritate internaţională. treprindere de materiale aproape 44 000 lei, depă
de construcţii şi prefabrica şind valoarea acestui indi
te, întreprindere de lianţi, cator pe ţară. Este cea
H O T A R î R E A Jesăforia de măţase, între mai elocventă ilustrare a
prindere de prelucrare a înaltului grad de industria
lemnului, unităţi meşteşugă lizare, tehnicizare şi mo
reşti şi agricole puternice, dernizare a proceselor de
Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român multe altele. Dintre aces producţie în toate unităţile
tea, I.M.C. Bîrcea-Deva, I.L. economice ale Devei, feno
cu nrim la activitatea delegaţiei Republicii Socialiste România Chişcădaga-Deva, Ţesătoria men atît de caracteristic zi
lelor noastre, cincinalului
de mătase Deva, I.P.L. De
va, I.E.C. Deva au apărut GH. I. NEGREA
ia Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor pe harta economică a mu (Continuare în pag. a 2-a)
nicipiului în ultimii ani, cei
participante la Tratatul de la Varşovia care a avut loc la Moscova
Luînd cunoştinţă de informarea cu slujire devotată a intereselor supre nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub
privire la lucrările recentei Consfă me ale poporului român. liniind totodată contribuţia partidului
tuiri a Comitetului Politic Consultativ Plenara subliniază cu îndreptăţită nostru la elaborarea acestui docu
al statelor participante la Tra satisfacţie adeziunea deplină a ma ment.
tatul de la Varşovia, Plenara Co selor largi populare, a întregului nos Relevînd justeţea acestei Declaraţii,
mitetului Central al Partidului Co tru popor, faţă de politica externă a Partidul Comunist Român, Guvernul
munist Român aprobă în întregime şi partidului şi statului, de activitatea Republicii Socialiste România vor ac
în modul cel mai unanim activitatea delegaţiei române, condusă de tova ţiona şi vor face totul în strînsă colabo
desfăşurată de delegaţia română, de răşul Nicolae Ceauşescu, la Consfă rare cu ţările socialiste participante Ia
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar tuirea Comitetului Politic Consultativ Tratatul de la Varşovia, cu celelalte
general al Partidului Comunist Român, al Tratatului de Ia Varşovia. Recente ţări socialiste, cu celelalte state euro
preşedintele Republicii Socialiste le întîlniri ale tovarăşului Nicolae pene, cu forţele populare progresiste,
România. Activitatea şi poziţia expri Ceauşescu cu reprezentanţii clasei democratice şi antiimperialiste, pentru
mată la această Consfătuire de tova muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a înfăptui prevederile acestei Decla
răşul Nicolae Ceauşescu reflectă poli tineretului, ai armatei şi altor catego raţii.
tica partidului şi statului nostru în rii de oameni ai muncii constituie o Analizînd raportul de forţe pe plan Municipiul Deva — vedere din oarlicrul „Dacia".
problemele majore cu care este con expresie grăitoare a interesului legitim internaţional, plenara reafirmă apre Foto : VIRGIL, ONOIU
fruntată omenirea, corespund întru pe care îl manifestă întregul nostru cierea confirmată de viaţă a partidu
totul aspiraţiilor şi intereselor funda popor faţă de destinele patriei, a lui nostru şi temeinicia punctului de
mentale ale tuturor cetăţenilor patriei, spiritului de responsabilitate socială vedere lucid şi realist exprimat la
fără deosebire de naţionalitate, idea al oamenilor muncii, a hotărîrii mase consfătuire de tovarăşul Nicolae
lurilor, independenţei şi suveranităţii lor populare de a înfăptui neabătut Ceauşescu că, în actuala situaţie in În pagina a H-a
naţionale, cauzei socialismului, cola politica partidului, a participării lor ternaţională, nu există pericolul imi
borării şi păcii în întreaga lume. active la opera de conducere a so nenţei unui război mondial. In înfrun
Comitetul Central dă o înaltă apre cietăţii noastre socialiste, a unităţii şi tarea gigantică pe plan mondial între
ciere clarităţii şi fermităţii cu care to coeziunii de nezdruncinat a celor ce cele două tendinţe diametral opuse — OAMENII MUNCII HUNEDOREN1
varăşul Nicolae Ceauşescu a prezen muncesc, fără deosebire de naţionali pe de o parte, afirmarea tot mai pu APROBĂ PE DEPLIN Şl SPRIJINĂ
tat poziţia principială a partidului tate, a întregului popor în jurul parti ternică a voinţei ţărilor socialiste, a
nostru, a promovat orientările de ba dului, al secretarului său general, to tuturor popoarelor lumii de a pune FERM POZIŢIA DELEGAŢIEI ROMÂNE,
ză ale României socialiste în proble varăşul Nicolae Ceauşescu. ^ capăt politicii imperialiste, colonialiste A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
mele dezbătute, considerînd activita Apreciind că Declaraţia statelor şi neocolonialiste) de dominaţie şi
tea desfăşurată la această consfătuire participante Ia Tratatul de Ia Varşo dictat, de a se dezvolta liber şi inde LA CONSFĂTUIREA COMITETULUI POLITIC
ca un exemplu de îmbinare strălucită via şi principiile înscrise în ea cores pendent şi, pe de altă parte, accen CONSULTATIV AL TRATATULUI
a principialităţii comuniste şi spiritu pund pe deplin situaţiei internaţionale tuarea contradicţiilor internaţionale a
lui de înaltă răspundere faţă de des actuale, orientării de bază de a se politicii de forţă, de reîmpărţire a lu DE LA VARŞOVIA
tinele ţârii, de cauza socialismului şi acţiona în continuare cu hotărîre şi e- mii în zone de influenţă şi dominaţie,
păcii în lume, de promovare consec nergie pentru destindere, pentru co — forţele păcii, democraţiei, inde Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului
ventă în viaţă a hotărîrilor Congresu laborare, securitate şi pace, plenara pendenţei naţionale şi progresului sînt NICOLAE CEAUŞESCU, de către organizaţii de partid,
lui al Xl-lea şi Conferinţei Naţionale aprobă semnarea acesteia de către predominante şi în ascensiune, obţin
ale partidului, a prevederilor Progra secretarul general al partidului, pre de masă şi obşteşti, de colective hunedorene
mului P.C.R., o strălucită pildă de şedintele Republicii Socialiste Româ (Continuare în pag. a 4-a)