Page 102 - Drumul_socialismului_1978_12

Pa?. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (

Sub flamurile glorioase ale Creaţia tehnică în slujba sporirii potenţialului

partidului şi productiv şi creşterii eficienţei economice

13,00Telex
(Urmare din pag. 1) ţul nostru materializarea fer­ 13,05Ţară s
mă a măsurilor suplimentai Necesitatea dezvoltării ra­ bleierea hidraulică a came­ preocupările preparatorilor — mei
Fără a intra în detaliul e-
• gitima şi înăljă'oarea mîn- re hotârîte de secretarul ge­ pide. în suhteran a unor ca­ relor, la care se adaugă continuă pe linia măririi fectelor individuale ale a- 13.25Satul -
de mii
drie patriotică de a fi mar­ neral al. partidului, tovarăşul pacităţi de producţie pentru preocuparea actuală pentru gradului dfe recuperare a- cestor preocupări creatoare 13,45Concer
torii şi înfăptuitorii celei mai Nicolae Ceauşescu, privind minereurile de fier, capabi­ a ridica în continuare efi­ metalului din minereul de pe tărîm tehnic — iniţiate, 11.25Coresp
ţeni ti
luminoase perioade din în­ realizarea unor noi întreprin­ le să le înlocuiască pe cele cienţa exploatării in subte­ alimentare gi de reducere a organizate şi urmărite pe ba­ 11,40Versur
treaga noastră istorie — e- deri care să asimileze forţa epuizate în sectoarele de la ran a. minereurilor de fier pierderilor de- metal în at­ ză de programe concrete, în- blică 1
suprafaţă-, cererile suplimen­ prin aplicarea de tehnologii
tapă ce poartă amprenta de­ de muncă feminină: din ma­ tare de dolomită metalurgi- fără rambieierea ulterioară mosferă, ceea ce contribuie cepînd- de la consiliul oame­ lor
finitorie a hotărîrilor con­ rile centre- ale industriei gre­ ' că venite din partea marilor a spaţiului excavat (cu go­ în. egală măsură Ia atenua­ nilor muncii şi: pină 1a sec­ 15,00Anul i
16,20Tragcr
rea surselor poluante. Con­
greselor al IX-lea, al X-lea le. Au intrat, deja, în func­ . combinate siderurgice, pre­ luri remanente şi- cu surpa­ comitent — pe baza soluţii­ ţii, sectoare — am sublinia re AD.
şi al Xl-lea ale partidului, în ţiune; în premieră pentru cum şi cele de talc chimic re). în rezolvarea tuturor lor tehnice la care s-a ajuns faptul că acţiunea lor con­ 16,30Agcndf
care se afirmă atît de ge­ judeţul nostru, cîte o fabrică pentru industria electroteh­ implicaţiilor pe care le ge- — se fac experimentări pen- centrică, aflată în continuă nifestă
ganizal
dezvoltare, a contribuit di­
neros gîndirea ştiinţifică, no­ de tricotaje la Hunedoara şi nică, au solicitat din plin rect la rentabilizarea între- niversă
vatoare, cutezanţa revoluţio- Petroşani şi sînt în construc­ potenţialul tehnic şi organi­ - prinderii noastre încă din a- 17,00Ancheţ
ft^sspfîefbintsle patriotism şi ţie importante unităţi ale in­ zatoric al colectivului nostru în cadru! Festivalului nul 1977 — cind am ocupat nii fai'
oameni
— LM. Hunedoara — pentru
înalta consecventă—-Jnterna- dustriei uşoare în alte locali­ a face faţă cu competenţă locul II în întrecerea socia­ 17,25Cuteză
ţionalistă a secretarului tăţi ale judeţului. naţional „Cîntarea României" listă pe ţară — succes con­ 18,40Antoloi
neral al partidului, preşedin­ Sub faldurile partidului şi- marilor creşteri cantitative tinuat în acest an cu reali­ tru co
„Anii
şi calitative. Pornind de la
tele Republicii Socialiste crîe-%R!epub.licii sîntem anga­ aceste importante îndatoriri,. zări superioare la toţi indi­ mediei
România, tovarăşul Nicolae jaţi înlr-o 'Jfiîsfurre cardinală: dornici- să obţinem realizării catorii de plan. Aş aminti 19,30Telcjui
aici că bilanţul primelor 11
Ceauşescu, proeminentă şi — aceea de a depăşi: stadiul cit mai substanţiale pe linia nerează aplicarea acestor tru captarea prafurilor din luni consemnează printre ® In
sării 11
ilustră personalitate a lumii de ţară. în curs de dezvolta­ creaţiei tehnico-ştiinţifice în tehnologii de mare efect instalaţia de prăjire şi valo­ altele; depăşirea productivi­ portul
;
practic, colectivul de la. Ghe­ rificarea metalului conţinut
contemporane. însumînd creş­ re şi de a ajunge la o dez­ Festivalul- naţional „Cînta­ lari şi tehnicienii noştri au tăţii muncii cu 5,9 la sută, 20,20 Imn pi
terile în această rodnică e- voltare medie, in acest con­ rea României", în: mod firesc, realizat o strînsă şi- perma­ de acestea, fiind întreprinse obţinerea unei producţii nete publici:
şi alte acţiuni asemănătoare
dicat i
tapă, continuare a anilor li­ text, în care se pune cu deo­ comitetul de. partid, consiliul nentă-. colaborare cu cercetă­ într-o fructuoasă colaborare suplimentare in valoare de univers
bertăţilor noastre, remarcăm sebită acuitate necesitatea oamenilor muncii au pus un torii din institutele, de spe­ cu I.C.LT.P.L.C.I.M. Deva. aproape 15 milioane lei. rii Re]
cu profundă satisfacţie că trecerii de la acumulările accent deosebit pe stimula­ cialitate. In acelaşi cadru de inten­ Experienţa acumulată în 2; il Film s
gat, or,
producţia industrială a Româ­ cantitative la o nouă calita­ rea şi valorificarea, pe un în sfera, preparării mine­ să activitate creatoare ac­ ultima vreme ne dovedeşte uul 29
plan superior a inteligenţei
niei a crescut de circa 43 de te, toate preocupările oa­ proprii, a. capacităţii creatoa­ reurilor de fier, mărirea ca­ ţionează şi colectivele din că avem încă rezerve şi po­ 22,20 Telcjur
tente valoroase în domeniul
ori faţă de perioada ante­ menilor muncii- hunedoreni re a colectivelor de. muncă pacităţii de. producţie a fost sectorul nostru ncmetalifer creaţiei tehnico - ştiinţifice,
belică, a agriculturii de 3 sînt îndreptate spre realiza­ din principalele sectoare ale realizată pe mai multe di­ şi de lâ atelierul mecanic care pot. fi mai. eficient va­
ori, venitul naţional de 13 rea producţiei nete,, spre re­ întreprinderii. recţii în care spiritul nova­ centnal, muncă- de certă efi­ lorificate numai prin inten­ LKac
*&ri, iar veniturile reale ale ducerea cheltuielilor de pro­ In esenţă, programul de tor al colectivului uzinei cienţă concretizată in solu­ sificarea activităţii, prin an­
noastre şi-a pus cu temei!
oamenilor muncii au sporit ducţie, pentru creşterea pro­ acţiune iniţiat şi înfăptuit amprenta. Aş aminti aici so­ ţiile practice aplicate în sco­ trenarea unui număr lot
de aproape 6 ori. ductivităţii muncii în ritmul cu fermitate în acest sens luţiile originale puse în pul creşterii capacităţii de mai mare de tehnicieni şi bucukeş
prelucrare a dolomitei în in­
!
în primii trei ani ai actua­ înalt pe care îl asigură pro­ a sudat şi organizat intere­ practică în scopul etanşării stalaţia de la; Crăciuneasa, muncitori la rezolvarea prac­ dioprogrami
lului cincinal, pe care acum gresul tehnic realizat şi inves­ sul’ tuturor categoriilor de capetelor cuptoarelor rotati­ tratarea chimică a talcului tică — prin soluţii optime — Ziua licpul
oameni ai' muncii' din' între­
diojurnal ; S
ii încheiem,, oamenii muncii tiţiile- făcute, pentru valorifi­ ve, precum şi perfecţionarea) în instalaţia de la Zlaşti, a problemelor majore eu ca­ sci ; 8,10 Fit
.din industria judeţului nostru carea mai bună a experien­ prindere, determinind conlu­ sistemului de susţinere, de precum şi în crearea de u- re ne: mai confruntăm în e- mânesc ;
crarea fructuoasă a. cadrelor
csu realizat,, peste prevede­ ţei pe care au dobîndif-o j tehnice din compartimentele înzidire şi reglare a tura­ tilaje noi, cum sînt propriul forturiio noastre, pentru spo­ ştiri ; 9,05 7
rirea producţiei şi a eficien­
rile iniţiale ale cincinalului, o în anii. construcţiei socialiste, { funcţionale şr sectoarele pro- ţiei acestora, care au cont- fierăstrău pneumatic pentru ţei economice a acesteia. cintăm; 9,30
ect
voltării
producţie industrială supli­ în anul. care vine se vor f ductive cu colectivele de: dus la mărirea siguranţei în; abataje, noile tipuri de mo­ neşti in un
exploatare -şi creşterea indi­
mentară în valoare de peste . obţine, de. asemenea, rezul- muncitori din cadrul acesto­ cilor intensivi de utilizare a toare pentru maşinile de în­ Ing. VASILE GOLDA 9,45 Cîntece
2,5 miliarde lei,, iar în anul tate mai. bune- în agricultură, ra, pentru găsirea şi aplica­ cuptoarelor. Actualmente, cărcat etc. directorul I.M. Hunedoara voluţionare ;
de ştiri ; 10 :
1978 s-a asigurat depăşirea în investiţii, transporturi, în rea în practică a celor mai rară radio ;
planului cu peste 400 milioa­ învăţămîntul de toate grade­ bune soluţii tehnice; Astfel, mea — mu:
ne lei, materializată în pro­ le, în afirmarea hunedoreni- în domeniul amplificării ca­ Buletin de ţ
duse fizice de primă impor­ lor în creaţia în muncă şi pacităţilor de producţie exis­ Minerii de Ia Lonea sporesc cultural ;u,3
radio-tv. ; ]
tanţă pentru economia na­ tehnico-ştiinţifică, în viaţa tente, s-a impus — prin e- ştiri; 12,05 R
fectul său practic- — conce­
ţională. spirituală puternic emancipa­ perea şi aplicarea la E.M. randamentele în abataje tivaluri folc
Anul T978 a însemnat, în tă de Festivalul naţional Ghelari a metodei de ex­ Imnuri pen
Socialistă R
domeniul socjaî, pentru jude- „Cîntarea României". ploatare , combinată- cu ram- Şlagărul roii
(Urmare din pag. 1) Dovadă de netăgăduit că lajelor mecanizate din do­ cenii ; 13,00
dacă munceşti bine se pot tare, întreţinerea lor efec­ 15.00 Meridii
ga-ţ-ie,. întrajutorîndu-ne în­ realiza şi depăşi sarcinile. tivă în fluxul de produc­ Radiojurnal
tre noi, asigurînd locurile La mina Lonea sînt mulţi ţie. Vom realiza şi efecti­ bum sonor
nificaţii ; 17,
de muncă din abataje cu alţi mineri care dovedesc- vele la cărbune; prin tre­ sonor ’78; 20,(
toate cele trebuitoare, pen­ prin fapte că producţia de cerea altor oameni din ac­ nia ; 20,10 Ti
tru ca procesul de extrac­ cărbune poate creşte îhcă tivităţile auxiliare direct tec, Român:
blică, Utf
ţie a cărbunelui să. nu su­ mult, din actualele fronturi, în abataje. Ne mai dă de 21.00 Buletin
fere; cu actualul efectiv. Ca să lucru transportul, din cau­ Radiojurnal
— Noi muncim la des­ mai dăm doar cîieva exem­ za căruia uneori minerii nul dansului
de ştiri ; 0,0!
chideri de noi cîmpuri mi­ ple vom nunii pe cei din stau. pe cărbune şi nu-L pot muzical nuc
niere — spunea minerul brigăzile conduse de Hă- scoate. Avem un program
TIMIŞOAR
şef de brigadă Dumitru laszi- Gheorghe, Toader Flu­ concret de acţiune, a cărui tualitatca ra­
Costinaş. Realizările noas­ tur, Ion Simion, Ştefan aplicare va însemna şi re­ cii uşoară;
tre se măsoară în metri Molnar. zolvarea definitivă a pro­ publicii, ani
cubi de piatră extrasă din — Pentriu 1979, mina, Lo­ blemelor pe care le mai socialiste;
populară; 19
galeriile ce duc spre căr­ nea are sarcini sporite. ridică transportul în sub­ blica spre
bune, sau, mai precis, în Dar şi condiţii: mai bune teran. Prin creşterea ran­ — recital de
metri liniari. In 3 ani am create- pentru a le înde­ damentelor la complexele zică.
săpat în plus peste 3 000 plini întocmai — declara în mecanizate, organizarea- mai
metri cubi, deci am gră­ încheierea anchetei noas­ bună a muncii în toate
bit deschiderea de noi tre tovarăşul Andrei Col- sectoarele, minerii de la HI INE
fronturi la cărbune. Anul da. Linie de front avem, ■Lonea îşi vor realiza sarci­
acesta am- realizat supli­ capacităţi de producţie ase­ na de a spori producţia de
mentar aproape 1 000 mc. menea. Atenţia, noastră se cărbune la nivelul cerinţe­ DEVA: Aui
Gcoagiu Băi; moderna staţiune balneoclimaterică din judeţul' Hunedoara, s-a îmbo­ na — seriile
găţit cu un nou complex balnear, cel al U.N.C.A.P-., pe care vi-I prezentăm. Randamentele, muncii noas­ îndreaptă acum spre folo­ lor celui de-al patrulea an Poliţistul, pi
Foto : VIRGIL ONOIU tre cresc în ritm constant. sirea cît. mai bună a uti­ al* eincinalUluL (Arta) ; HUN.
mortal (Flac
lăr" ,6vină (<
-vOŞANI
Anul 1978 a fost pentru, or­ derile angajamentului solemn .-una (Unire
ganizaţia judeţeană a Uniu­ în toate organizaţiile U.T.C. să devină normele funda­ hârtie — seri
nii Tineretului Comunist un mentale de conduită ale ti­ iembric); Au
an de rezultate bogate în nerilor în toate împrejurări­ publica); LL
toate domeniile de activitate. le. şi Culoa.ea i
ral);
Semna
Cei peste 73 000 de utecişti Activitate susţinută pentru creşterea Depunem strădanii pentru resc); vulc,
«lin industrie, agricultură, a imprima în stilul de mun­ tal (Muncitoi
■construcţii, din celelalte sfe­ că al organelor şi organiza­ înainte de tă
re aie producţiei materiale ţiilor U.T.C. o accepţiune lar­ ANINOASA:
şi spirituale din judeţ, au a- tinerilor la îndeplinirea sarcinilor economice pe anul 1979 gă, cuprinzătoare asupra no­ eitorcsc); Uf
ma escapadă
dus o contribuţie importantă ţiunii de viaţă de organiza­ (7 Noiembrie
la îndeplinirea sarcinilor ce ţie, de a se acţiona pe a- vanşa (Stea
revin colectivelor hunedore- noastre activităţi am tras Sălişte, I.C.S.H., şantierul de ceastă cale pentru ridicarea HAŞTIE : St
ne din documentele Congre­ concluzia că forţa organiza­ ILIE LAVU construcţii Haţeg, I.M. Pe­ la un nivel calitativ superi­ tria); Corsa
sului al Xl-lea şi Conferin­ ţiei, capacitatea ei de mobi­ prim-secrefar al Comitetului judeţean trila nu acordă atenţia cu­ or a ansamblului muncii de GEOAGIU-By
ţei Naţionale ale partidului, lizare a tinerilor la înfăptu­ Hunedoara al U.T.C. venită pregătirii temeinice a educare şi formare comunis­ navalului (Ca
HAŢEG : Trî
din plenarele C.C. al P.C.R., irea sarcinilor este condiţio­ acestor adunări, creşterii ca­ tă a tinerilor. In această ori­ press — seri
din expunerile şi cuvîntările nată în mare măsură de spi­ racterului educativ, solemn, entare ne ocupăm de îmbu­ iar) ; BRAZ!
secretarului general, tovară­ ritul ei de disciplină şi. ab­ gului popor. Organizaţii trila, în comunele Geoagiu, emoţionant, cu o puternică nătăţirea învăţămîntului: po- idei ; CALAI
şul Nicolae Ceausescu.. negaţie; Iar aceste calităţi se U.T.C. cum sînt cele de la Ilia, Sarmizegetusa. In alte rezonanţă în conştiinţa tine­ lilico-ideologic, a activităţii trie — seriile
cultură); SIN
In acest an organizaţiile formează şi transmit tineri­ C.S; Hunedoara, I.M. Barza, organizaţii cum sînt cele de rilor. De asemenea, încă pu­ de cunoaştere temeinică a prea îndep:
U.T.C. s-au remarcat prin lor numai în măsura în care I.E.C. Deva, LM. Paroşeni, ■la şantierele nr. 2 Deva şi ţine organizaţii se ocupă de documentelor de partid şi a I-II (Mureşul
acţiuni şi iniţiative care trăiesc o intensă viaţă de or­ I.V. Călan, întreprinderea Petroşani ale T.C.H., din co­ educarea şi formarea tine­ legilor ţării, a cuvîntărilor felul, aurul
s-au înscris în cele susţinu­ ganizaţie, în care se cultivă mecanică Orăştie şi altele a- munele Zam, Pui, Sălaş, rilor după primirea în U.T.C., şi expunerilor secretarului (Lumina); T!
te de Comitetul judeţean de dăruirea în muncă, spiritul nalizează în mod frecvent S.M.A. Dobra nu se ţin adu­ pentru ca aceştia să se inte­ general al partidului, tovară­ seară dansă
partid, de colectivele de oa­ de iniţiativă şi angajare, fer­ contribuţia tinerilor Ia creş­ nările generale: luni îh şir. greze pe deplin în viaţa de şul Nicolae Ceauşescu, creş­ (Minerul).
meni ai muncii hunedoreni. mitatea şi hotărîrea în în­ terea producţiei, aplicarea In unele organizaţii cum sînt organizaţie, în rezolvarea terea răspunderii tinerilor în
Remarcăm, printre acestea, deplinirea misiunii de înaltă noului mecanism economieo- cele de la Ribiţa-, Turdaş, sarcinilor ce ne stau în faţă. muncă, în viaţa socială. Aici
„Decada recordurilor în pro­ responsabilitate ce o au ti­ financiar, promovarea pro­ şantierul I Deva ai T.C.B:, Considerăm că acţiunea de înglobăm, de asemenea,
ducţie", o autentică ştafetă nerii în edificarea viitorului gresului tehnic, îmbunătăţi­ E.G.C.L. Deva şi Hunedoara, semnare a angajamentului munca de educare materia- VREI
a muncii harnice ce a stră­ socialist şi comunist. rea: calităţii producţiei, eco­ „Vidra" Orăştie, cooperativa solemn a contribuit la îmbu­ list-dialeetică, participarea
bătut principalele organizaţii Comitetul judeţean, comi­ nomisirea materiilor prime, „Moţul" Brad birourile şi co­ nătăţirea calitativă a vieţii largă la activitatea de crea­
Timpul pri
U.T.C., „Cuptorul tineretu­ tetele municipale, orăşeneşti materialelor şi energiei, ma- mitetele U.T.C. pun în dez­ de organizaţie. Cu toate a- ţie tehnică- şi ştiinţifică din ziua clc 30 de
lui", pornită de la C.S.I-I. ş.a. şi comunale, marea majori­ nifeslînd combativitate faţă batere probleme în afara cestea, trebuie să recunoaş­ cadrul Festivalului naţional mea se men
In acest cadru se înscrie tate a organizaţiilor U.T.C. de abaterile de la disciplina preocupărilor esenţiale ale tem că mai avem organizaţii „Cîntarea României", a miş­ cerul mai mu
participarea activă a tinere­ acordă o atenţie sporită cu­ muncii. colectivelor în care îşi desfă­ care nu urmăresc îndeaproa­ cării sportive „Daciada", pre­ porar va pi
tului la susţinerea şi dez­ prinderii problemelor esen­ Sînt însă şi unele organi­ şoară activitatea. pe modul în care tinerii îşi cum şi în alte asemenea ac­ izolat sînt p
voltarea altor iniţiative mun­ ţiale ale educaţiei. Ca ur­ zaţii, îndeosebi din unităţile Ne străduim, de asemenea, duc la îndeplinire angaja­ tivităţi. cărl electric
sufla r,. lera
citoreşti din judeţ, cum sînt mare, viaţa de organizaţie agricole, din construcţii, une­ să sporim valenţele educati­ mentele asumate, tratează cu Toate acestea ne cer şi de vest. Tempei
„Prietenii noului încadrat" s-a consolidat, a cîştigat în le din minerit, care nu ţin ve ale adunărilor generale superficialitate pregătirea po- acum înainte eforturi susţi­ noaptea va 1
(I.M. Hunedoara, Aninoasa, diversitate, vizînd ca obiectiv cu regularitate adunările ge­ în care sînt primiţi în or­ litico-ideologică, nu iau ati­ nute, preocupări constante tre 1 şi 6 g
Petrila, C.S. Hunedoara, I.M. principal formarea şi: educa­ nerale, în altele adunările ganizaţie noi tineri, precum tudine faţă de abaterile de pentru sprijinirea organizaţi­ maximele înt
Barza ş.a.), „Brigada de pro­ rea pentru muncă şi viaţă,' sînt slab pregătite, din şi conţinutul de idei şi nive­ la normele de etică, de la ilor subordonate, astfel incit de, pe alocu
ducţie şi educaţie socialistă", creşterea contribuţiei tineri­ care cauză participarea ti­ lul acestora. S-au obţinut cele ale ordinii şi disciplinei întreaga viaţă de organiza­ te. izolat s
care a cuprins o masă im­ lor la întreaga activitate eco- nerilor la adunări şi la unele rezultate bune pe a- în muncă. Pornind de la a- ţie să determine sporirea ceaţă slabă.
La munte ;
portantă de mineri, inclusiv nomico-socială a judeţului. dezbateri este slabă, iar prin ceastă linie. Totuşi această ceste realităţi trebuie să ac­ mai consistentă a contribuţi­ tiv caldă cu
din rîndurile tineretului de Evident că această muncă o aceasta ele nu-şi manifestă activitate trebuie îmbunătă­ ţionăm cu mai multă ener­ ei tinerilor la înfăptuirea cal se vor se
la întreprinderile miniere din desfăşurăm în strînsă legă­ din plin caracterul educativ. ţită considerabil. Unele or­ gie şi hotărîre pentru desfă­ sarcinilor ce stau în faţa co­ taţii, mai al
Valea Jiului, alte iniţiative. tură cu obiectivele majore Asemenea fenomene întîlnim ganizaţii din Dobra, Geoa­ şurarea unei susţinute munci lectivelor hunedorene de oa­ de ploaie.
Din experienţa propriei puse de partid în faţa întreg la I.M. Aninoasa gi I.M. Pe­ giu, Ilia, Pui, Baru, Almaş educative, astfel incit preve- ' meni ai muncii.