Page 14 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 14
Fag. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
E T
9,00 Te)
9,30 Roi
„Pi
10.20 In
11.00 Mo
Btr
în jurul
(Urmare din oag. Festivalul filmului la sate“ inii
rea
99 din
CONCURSUL Jita
' LICEENILOR Duminică, a avut loc dactice şi elevii din comu via
HUNEDORENI deschiderea, în judeţul Hu nele judeţului au fost or lui
nedoara, a „Festivalului ganizate montaje literar- tio]
La clubul „Siderurgislul" ten
din Hunedoara, s-a desfă filmului la sale", . tradiţio einematografice (la Cristur, tu
şurat simbătă după-amia- nală manifestare cu filmul, Vaţa de Jos, Ribiţa, Cinciş, 15.00 Caa
ză etapa municipală a Fes aflată la cea de-a XXlI-a Rapoltu Mare), simpozioa de
tivalului naţional al muncii Roi
şi creaţiei „Cintarea Româ ediţie. Consiliile pentru e- ne (Sîntămăria Orlea, Băi- ma.
niei". ducaţie politică' şi cultură ţ-a, Sălaş, Dăbîca, Sarmi- din
socialistă din mediul rural zegetusa, Rîu de Mori), 16.00 sla' Tel
au sprijinit cu responsabi dezbateri (Boş, Valea Sea 16,05 Tel
litate pregătirea şi desfă că, Cinciş), interviuri cine 16,55 Cui
şurarea acţiunilor cultural- matografice (Geoagiu, Bur- Sistematizarea centrului localităţilor propuse pentru urbanizare prezintă un peisaj ur 17.15 Ins. Din
educative organizate cu a- juc, Căinel), medalioane ci banistic modem, din care nu lipsesc blocurile de locuinţe confortabile, cum este cel din 17.45 Paf
fotografie, dat în folosinţă în comuna Certej.
cest prilej. nematografice (Livezcni, mâ
Dincolo de participarea 16.20 Lee
foarte numeroasă, eveni Chiar dacă în unele lo Ilăşdat), sub genericul tor!
mentul mai trebuie subli calităţi a avut loc simbătă „2050 de ani de la crearea 200 000 LEI PESTE Sfatul specialistului 16.45 Ma:
niat şi pentru latura calita o „avanpremieră" a festi primului stat dac centrali SARCINA DE PLAN ran
tivă a programelor. Amin Ma:
tim aici de brigăzile artis valului, prin matineele or zat şi independent" sau 19.00 Tri!
tice ale liceului de con ganizate cu elevii, a doua „60 ani de la constituirea Colectivul unităţii nr. 65 a siiu
strucţii şi liceului metalur zi, într-un cadru festiv, statului unitar român". Ac I.C.S. Alimentara Hunedoara, Ce trebuie să st* toai
gic care au prezentat pro condus de comunista Viorica 19.20 1001
grame cu texte bine rcali- deschiderea festivalului a ţiuni cu puternic conţinut Diaconu, a depăşit sarcinile 19,30 Tel
'! zate şi cu aspecte concre inaugurat suita de acţiuni patriotic ş-au desfăşurat de plan la desfaceri de măr despre triehineltiză 19,50 La
te. O menţiune in plus se cu filmul, menite să dea pe marginea filmelor do furi — de Ia începutul anului con
cuvine colectivului artistic 20.00 An<
al liceului nr. 2 de meca- relief producţiei cinemato cumentare „O viaţă închi — cu 200 000 Ici. Economiile la Trichineloza este o boală ii pun
nică-matematică pentru for grafiei na’ţionale. Benefi nată fericirii poporului", perisaj ating cifra de 30 000 lergice etc.- Sînt caracteristi 20,25 Sea
ma inedită de prezentare ciind în majoritatea cazuri dedicat personalităţii tova lei. O notă bună pentru vîn- parazitară, comună omului şi ce durerile musculare pro cuii
şi interpretare artistică a onimalelor domestice şi săl nunţate şi eozinofilia ridica Jian
unui text original inspirat lor de programarea unor răşului Nicolae Ceauşescu zătoarele Marcela Lupu, Eca- 22.00 Ţar
din viaţa şi activitatea ele recente filme artistice ro şi „Cintarea României", la terina Koi, Olga Ionuţ, Alexan batice care se hrănesc cu tă. in infestaţii masive se pot de
vilor. mâneşti, în colaborare cu care a participat un nume drina Cindea şa. (I. VLAD, carne sau preparate de cor înregistra şi cazuri mortale. şoai
N. MIRCEA ne infestate cu larve viabile In scopul prevenirii îmbol 22.15 Tel.
artiştii amatori, cadrele di ros public. ziarist colaborator).
de trichinella spiralis. Vier năvirii omului prin consum
mele parazit adult de trichi de carne şi preparate de
(Urmare din pag. 1) sură şi control nr. 3, iar Iliescu, şi alţii. încă o do — Un furnizor însemnat nella spiralis trăieşte o pe carne de porc infestate .cu
formaţiei complexe condu vadă a hărniciei montori- pentru furnale este I.M. rioadă scurtă în intestinul trichinella spiralis, sînt pre
nit cu o altă maşină — ne se de Nicolae Safta, i s-a lor este şi faptul că au Ai ud — ne spunea loan subţire la om şi animale, de văzute măsuri în Legea sa TIMIŞ (
declara tovarăşul Augustin încredinţat construcţia sta predat, în grafic, construc Truţescu, tehnician princi unde elimină larve care se nitară veterinară nr. 60/1974 litatea i
Florescu, maistru, secreta ţiei aparatajelor de la fur torilor, pentru înzidire, 3 pal la C.T.C. al I.C.S. Hu localizează în musculatura şi Legea nr. 41/1975 privind nla azi ;
ră ; 18,S(
rul organizaţiei de partid nalul nr. 4. Lucrările sînt caupere de la furnalul 3 nedoara. Dar un furnizor aceleiaşi gazde. Atît vierme obligativitatea examenelor lor ; 18,4
de la lotul 2 — construcţii. în grafice, la unele puncte şi două de la furnalul 4. care ne face greutăţi. Cîte- le adult cît şi larvele lui nu trichineloscopice la toate Ion Ciot
19,00—20,1
Afirmaţia este întărită şi de lucru — chiar in avans. va exemple concrete : 4 se văd cu ochiul liber. în porcinile sacrificate. Aceste reţea : î
de alţi constructori : Printre primii sosiţi în CINE PUNE BETE tronsoane de stîlpi de la natură rezervorul principal examene | se efectuează de la care
— Din cauza autobuze şantier, în fiecare dimi IN R O A T A . . . cota +26 la +33 metri au al parazitului este reprezen către organele sanitare vete ţările şi
lor, mulţi muncitori în- neaţă, se află şi maistrul RITMULUI ? fost confecţionate cu con tat de grupa animalelor de rinare sub controlul medicu realizată
tîrzie zilnic cel puţin o ju Kalios Arpad, de la lotul solele dispuse în alte di cîmp şi pădure ca : lupi, lui veterinar de stat. Potri
mătate de oră. Călătorim l-montaj. 1 recţii decît cele stabilite vulpi, pisici sălbatice, dihori, vit prevederilor legale în vi
în condiţii grele, uneori, — De • peste o lună de — Am fi terminat înzi- în proiecte ; -grinzile de jderi, nurci, vidre, hîrciogi, goare, tăierea porcinelor
înghesuiţi, autobuzele nu zile lucrează aici numai e- direâ •cauperUlui 2, de la susţinere a contravîntuiri- şoareci etc., iar mistreţii şi proprietatea persoanelor fi
au 'tăbliţe cu indicarea tra chipa lui Gheorghe Anâto- furnalul 3, dacă nu ne lip lor au fost uzinate cu urşii pot fi surse directe- de zice, destinate consumului
seelor, nu ştii în caro să lie, 13 lăcătuşi, montori şi seau 60 de bucăţi de cără- 40 mm mai scurte ; grinzi infestare şi pentru om. Re familial, se poate face şi la
te urci. Am sesizat, dar le sehipului s-au fabricat zervorul secundar îl reprezin domiciliul deţinătorilor cu
conducerea autogării din şi livrat cu abateri la gău tă animalele din preajma certificarea stării sănătăţii
Hunedoara nu a reglemen Pe şantierul furnalelor rile de îmbinare între tron locuinţelor : şobolani, cîini, animalelor de către medicul
tat situaţia — spunea sub- soane ; conducta înclinată pisici domestice şi porcii. veterinar de circumscripţie.
inginerul Petru Rişcuţa. de gaz brut s-a livrat cu Porcii se pot infesta con- In scopul aplicării preve
de la Călan defecte la îmbinările su sumînd şobolanii vii sau derilor legale, în judeţul
CUM SE MUNCEŞTE? date. Toate acestea au ce cadavre de şobolani infestaţi, nostru este organizată efec
rut muncă în plus la re resturi de carne de porc in tuarea obligatorie şi gratui
Echipele de dulgheri şi medieri, cheltuieli, întîr- festată, nesterilizată prin
lăcătuşi conduse de Iulică sudori — ne spune. Cele midă tip C.A. 24. Ne- zieri în ritmul de montaj. fierbere, cadavre sau resturi tă a examenelor trichinelo
Fîorea şi de loan Petrache lalte echipe au fost luate avînd-b nu putem conti Solicităm şi pe această ca de cadavre de la animalele scopice pentru cărnurile şi
acţionează la estacada bun- la C.S. Hunedoara, la fur nua lucrul aici — arăta le mai multă receptivitate sălbatice infestate, vînate şi produsele din carne de porc
cărelor nr. 3. nalul 7. care este în repa tovarăşul Victor Cucu. la conducerea I.M. Aiud părăsite după jupuire sau da destinate consumului public
— Ne-am angajat să ter raţie capitală şi trebuie Deci., din cauza a 60 de pentru a ne livra confecţii te ift mod vădit în hrana por şi familial, acţiune pe care
minăm structura de rezis repus urgent în funcţiune. cărămizi pe care „Refrac metalice de calitate şi la cilor. Atît la porci, cît şi la o realizează circumscripţiile
tenţă a estacadei pînă la ,Cînd vor termina vom tara" Alba lulia nu io tri termenele contractuale sta celelalte artimale, boala nu sanitar-veterinare teritoriale.
25. decembrie a.c. — sub concentra iarăşi forţele mite, terminarea unui cau- bilite. se manifestă de obicei prin Punerea în consum fără
linia tovarăşul Victor Cu- aici. Cu oamenii pe care-i per de furnal, nu se poate Sînt cerinţe pe deplin semne clinice sesizabile. examen trichineloscopic a
cu, şeful lotului 2 — con am azi efectuăm probe de finaliza. „Refractara" a cărnii provenită de la porci
strucţii. Vrem să ne res presiune la cauperul 3 al trimis, în schimb, circa justificate ale constructori Omul se îmbolnăveşte con- tăiaţi, pentru care acest e-
pectăm angajamentul. Mun furnalului 3, nituiri si a- 1 000 tone de cărămidă, lor şi montori lor de pe sumînd carnea infestată de xamen este obligatoriu, po
cim 9 ore pe zi, iar cînd sambTă'ri la gîtul şi la cu deşi nu este necesară deo şantierul furnale! oţ- de la porc, mistreţ sau urs, insu trivit normelor sanitar-veteri
este nevoie, mai cu seamă pola acestui furnal. Avem camdată la lucrările de zi Călan. Sperăm că ele vor ficient friptă sau fiartă, sau nare se sancţionează cu a-
la montarea prefabricate front bun de lucru. dire şi care, depăşind spa găsi ecou la cei doi fur preparate crude, sărate, afu mendă de la 800 la 1 000 lei.
lor, cîte 12-14 ore. Cît O remarcă pentru mo ţiile de depozitare ale nizori : „Refractara" Alba mate din astfel de cărnuri.
este nevoie. dul în care muncesc, pen I.C.S. Hunedoara, stă în lulia şi I.M. Aiud. Cu cît Simptomatologia la om este Dr. ION MOLDOVAN
Dulgherii din echipa lui tru calitatea lucrului zil aer liber, supusă degradă mai repede cu atît va fi asemănătoare cu cea deter medic veterinar principal ia
Pistori Francisc execută nic. merită lăcătuşii Erno rilor, Şi sînt sorturi care mai în folosul ritmului de minată de gripă, febră tifoi Inspectoratul sanitar veterinar
structura de rezistenţă de Pop şi Vasilc Carp, sudo valorează şi cîte 7 000 lei construcţie a celor două dă, reumatism sau unele a-
la casa aparatelor de mă rii Eineric Pop şi Panica tona ! furnale. fecţiuni cardiace, renale, a- al judeţului Hunedoara
Neîncadrarea în program,
că unitatea care se ocupă Cu ce viteză merge spre perfecţionare este, în primul rînd, o Timpul
Este incontestabil faptul
cu transportul în comun culpă a , conducătorilor ziua de 1
mea se
în Valea Jiului se numără auto, dar nu numai a lor. fi noros.
printre cele mai mari din transportul în comun din Petroşani? — Avem necazuri foarte pitaţii sin
cal mai ,
judeţ şi, în acelaşi timp, mari — ne spunea şoferul ninsoare,
Roti Andrei. Iată, în cazul moderat,
printre cele mai bune. sub a transforma acumulările a autobuzelor ee-i duc pe drează exact în programul ce dirijează circulaţia au cînd se strică un autobuz locale di
aspectul îndeplinirii indi cantitative într-o calitate mineri la şut ca şi a ce stabilit. Nu sînt rare ca tobuzelor e veşnic plină ce se află în cursă, nu, nordic. U
catorilor de plan. Conform nouă. Cum se realizează la lor ce-i transportă la do zurile cînd chiar de la de şoferi şi taxatoare ce •există maşini de rezervă, nime voi
unor calcule estimative. în stau la taclale. Fiindcă astfel că oamenii coboară nus 8 şi
noi această cerinţă de ma miciliu, evitîndu-se aştep plecare, orarul e încălcat, cele max
1978, autobuzele E.C.T. vor re însemnătate actuală ? tarea îndelungată în staţii. în ziua de 23 noiembrie, sîntem la acest capitol, mai şi aştşaptă cursa următoa şi 3 graf
borite. îs
transporta circa 34 milioa Mijloace de transport avem Referindu-se la această de pildă, autobuzul Petro trebuie să spunem, că între re, care, pe traseul spre U- diţii favo
ne călători, planul va fi suficiente, condiţii dc în problemă, tovarăşul Dumi şani — Uricani de la ora conducerea întreprinderii ricani, de pildă, trece la poleiului.
substanţial depăşit, ca şi treţinere de asemenea, per tru Făiniş, preşedintele Co 16, a plecat din staţia de şi dispecerat e o conlucra distanţă de 30 de minute.
prevederile cu privire la re nu prea bună şi iată O altă anomalie : aprovi
sonalul e bine pregătit, şi mitetului sindicatului do la capăt cu 5 minuţe întâr
rentabilitate. Numeroase acţionăm în sensul de a a- la I.M. Vulcan, opinia : ziere. „Nu-i nimic — a un argument pe această zionarea cu combustibil nu
sînt şi succesele obţinute sigura condiţii cît mai bu — Adevărul este eă, în spus şoferul — scot întîr- idee : Chiar în ziua rai se face dimineaţa, cînd ies,
în ce priveşte calitatea ac ne de transport pentru oa .ultima vreme, nu prea a- zierea pe’ parcurs". Un alt dului nostru transportul în maşinile din garaj, ci, de
tivităţii, în sensul că pro menii muncii din Valea vem ce reproşa în legătu exemplu al nerespectării o- comun trecuse la un nou obicei, după ora 8, ceea ce
gramul de circulaţie al au Jiului. ră cu mersul autobuzelor. rarului : Autobuzul • Lu- program, dar Erzebet Pas- îi obligă pe şoferi să iasă
pa, dispecera de serviciu,
tobuzelor se respectă cu c reocuparea subliniată La întreprinderea noastră peni — Petroşani, cu ple nu ştia nimic de treaba din -orar şi să se ducă la
aprovizionare.
tot mai multă seriozitate, de interlocutorul nostru se nu s-au înregistrat de carea de la cap de linie asta. Desigur, transportul în
sînt mereu mai puţine a- materializează în măsurile mult timp întârzieri ale la ora 9, a pornit în cursă — Ce mă nemulţumeşte comun al municipiului Pe
baterile personalului de întreprinse cu privire la oamenilor la .lucru din CU vreo 8 minute’ întîrzie- în ce priveşte circulaţia troşani, face mereu paşi
bord faţă de disciplină şi optimizarea transportului. Cauza transportului în eo- rc Şt «- cj-a şi cum asta auţQbujelor — se exprima spre îmbunătăţire. Numai
normele comportării cu că Recent conducerea E.C.T. a mim.. n-ăr ii fost dfe ajuns — â Dumitru Nemeş, electrician că, aşa cum a reieşit şi
lătorii. Intr-o discuţie ce. discutat cu conducerile tu •Pî> fondul acestor succe oprit de două ori în afara la I.M. Lonea — este că din cele spuse de cei cu
am avut-o recent, tovară turor întreprinderilor mi se obţinute în ultima pe staţiilor pentru a-i servi mereu întîrzie la plecare. care am stat de vorbă, a-
şul Dumitru Albeseu. di niere şi ale altor unităţi rioadă de timp, în secto pe cîţiva amici ai şoferu Şi încă ceva: şoferii nu ceşti paşi sînt încă mici,
rectorul exploatării, ne de economice pe tema : „Cum rul de care ne ocupăm se lui. Asemenea practici respectă traseul. Eu şi alţi saUj vorbind îh termeni
clara ■ putem asigura un transport manifestă însă şi Unele există şi în activitatea ortaci avem abonamente specifici domeniului de câ
— Bunul mers al activi mai bun al oamenilor la neajunsuri, şi nu puţine. altor şoferi. Dispeceratul pînă la mina Jieţ, dar au rd ne ocupăm, spre perfec
tăţii de transport ne pre locul de muncă, şi spre ca Astfel, deşi există în mu din Petroşani nu-şi face tobuzele ne duc numai ţionare se merge cu viteză
ocupă în mod deosebit, în să"' ! Rezultatul a fost a- nicipiu trei dispecerate ce datoria şi nici nu poate să pînă la o curbă aflată la ■ •încă mică.
lumina indicaţiilor condu cela că s-a stabilit un gra ■dirijează circulaţia, mersul şi-o faca, de vreme ce în câteva sute de metri de
cerii partidului nostru, de fic mai bun de circulaţie autobuzelor nu se înca căperea unde muncesc cei locul de muncă. TRAIAN BONDOR