Page 17 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 17
Proletari din toate tarile, uniti-vă I
ANUL XXX
NR. 6 559
MIERCURI,
6 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Vizita oficială în tara noastră a preşedintelui La J.M. Petrila
Consiliului Militar Administrativ Provizoriu O îndatorire a tuturor
brigăzilor, a tuturor minerilor:
şi al Consiliului de Miniştri ale Etiopiei
PREDAREA Şi PRELUAREA
Socialiste, locotenent-colonel LUCRULUI SĂ SE FACĂ DIN
Mengistu Haite Mariani MERS, ÎN ABATAJE,
La invitaţia tovarăşului Convorbiri oficiale LA CĂRBUNE!
Nicolae Ceauşescu, pre
şedintele Republicii Socia Printre criteriile de bază torul I, multe altele. Dar
liste România, marţi dimi La Palatul Republicii au Mariam a dat o înaltă a- ale iniţiativei „Brigada înal mai sînt încă multe brigăzi
neaţa a sosit în Capitală, început, marţi, 5 decem preciere ajutorului pe care tei productivităţi", gindită şi de mineri care ar putea da
într-o vizită oficială în ţa brie, convorbirile oficiale România l-a acordat po lansată la mina Petrila, de mult mai mult. Cu condiţia
ra noastră, locotenent-colo- între tovarăşul Nicolae porului etiopian în lupta cunoscutul şi destoinicul mi să folosească integral timpul
nelul Mengistu Haile Ma- Ceauşescu, preşedintele Re sa pentru înfăptuirea obiec ner şef de brigadă Eugen de lucru în abataje, să facă
riam, preşedintele Consi publicii Socialiste România, tivelor revoluţiei, pentru Voicu, sc numără şi obliga o bună aprovizionare a locu
tivitatea ca lucrul să se pre
liului Militar Administrativ şi locotenent-colonel Men reconstrucţia ţării, pentru dea şi să se preia din mers, rilor de muncă, să întăreas
că mereu ordinea şi disci
Provizoriu şi al Consiliului gistu Haile Mariam, pre progresul Etiopiei Socia în abataje, la cărbune, fără plina,_ intr-un cuvînt să mun
de Miniştri ale Etiopiei So şedintele Consiliului Mili liste. nici un fel do opriri sau cească in plin, bine organi
cialiste. tar Administrativ Provizo T o v a r ă ş u l Nicolae stagnări. Aceasta cere ca mi zat, cu răspundere, cum o
Ceremonia sosirii înaltu riu şi al Consiliului de Mi nerii care intră în şut să fac minerii din brigada lui
lui oaspete a avut loc pe niştri ale Etiopiei Socia Ceauşescu a exprimat do sosească la punctul de lucru Voicu, care şi cîşiigă foarte
rinţa României de a extin
Aeroportul internaţional liste. cu cel puţin un sfert dc oră bine lună do lună. Aş numi
Bucureşti-O topeni, împodo Convorbirile prilejuiesc de colaborarea cu Etiopia, mai devreme faţă de înce aici brigăzile conduse de
bit sărbătoreşte. Pe fron un larg schimb de păreri în diferite domenii de inte perea schimbului, iar mine Gheorghe Tonia, Gheorghe
tispiciul salonului oficial privind dezvoltarea econo res comun. rii care ies să nu părăsească Zaharia, Alexandru Petrcscu,
Stclian Maftei, Nicolae Di-
se aflau portretele preşedin mică şi socială a celor Cei doi preşedinţi au locul de muncă o vreme şi nescu, . Kovacs Francisc,
telui Nicolae Ceauşescu şi două ţări, stadiul actual al convenit ca membri ai de după sosirea ortacilor, nici Sildodi Arpad şi altele.
decum înaintea lor. Adică să
şefului statului etiopian, relaţiilor româno-etiopiene, legaţiilor române şi etio sc realizeze în practică acel ...Orele 9,30. Rînd pe rînd
ît. col. Mengistu Haile Ma căile şi mijloacele de pro piene să examineze şi să flux continuu al procesului’ minerii sosesc în sala de a-
riani, încadrate de drape movare a acestora în vii stabilească, în cadrul unor de extracţie care garantează pel. Peste o jumătate de oră
lele de stat ale celor două tor, precum şi în legătură întîlniri de lucru, modali Vodcrc parţială a liniei in bună măsură finalizarea începe servitul mesei de di
ţări. cu probleme majore ale (le laminare de Ia lamino exemplară a sarcinilor fie naintea intrării în mină. îm
vieţii politice internaţio tăţile concrete în vederea rul de sîrmâ nr. 2 — C.S. bracă apoi hainele minereşti
La coborîrea din avion, nale. Hunedoara. cărui şut, fiecărei zile de şi in jurul orei 11,00 sala
şeful statului etiopian, It. în cursul convorbirilor, intensificării colaborării e- muncă. Dar să vedem cum do apel e goală. Minerii au
col. Mengistu Haile Mariam tovarăşul Mengistu Haile conomice, industriale şi se intimplă practic. plecat spre locurile lor de
a fost salutat cu . cor tehnice între ţările noastre. — Brigada care aplică cel muncă din adincuri. Bun
dialitate de preşedintele mai bine acest procedeu este prilej de a sta de vorbă cu
Nicolae Ceauşescu. Cei doi Dineu oferit în onoarea înaltului oaspete ÎN INTERIORUL brigada condusă de Eugen cîţiva dintre ei despre mo
şefi de stat şi-au strîns Voicu — nc spunea tovară dul cum se face predarea şl
şul Ioan Cesăuan, secre
mîinile cu prietenie. Preşedintele Republicii le de stat ale Etiopiei So ZIARULUI tar adjunct al comitetului primirea lucrului.
O gardă militară alinia Socialiste România, tova cialiste şi Republicii Socia y de partid dc la mina Petrila. MARIN DOMNITA, miner
tă pe aeroport a prezentat răşul Nicolae Ceauşescu, a liste România. 0 Hofărîre fermă pentru Schimbul nu părăseşte locul şef de schimb : „Noi intrăm
onorul. Au fost intonate oferit, marţi, un dineu ofi In timpul dineului, care amplificarea realizări dc muncă pînă soseşte mai devreme în mină. Dar
imnurile de stat ale Etio cial în onoarea preşedinte s-a desfăşurat într-o at lor, pentru dobîndirea celălalt schimb, apoi o vre de multe ori umblăm ore în
tregi după diferite materia
piei Socialiste şi Republicii lui Consiliului Militar Ad mosferă caldă, prieteneas de noi succese în edi me cele două schimburi se le : lemn, plase, seîndură.
Socialiste România, în timp ministrativ Provizoriu şi al că, preşedintele Nicolae ficarea socialismului suprapun, se întrajutorcază, Ccrem în fiecare şedinţă să
ce, în semn de salut, au Consiliului de Miniştri ale Ceauşescu şi şeful statului şi comunismului lucrul la cărbune se preia fim mai bine aprovizionaţi
fost trase 21 salve de arti Etiopiei Socialiste, locote etiopian, lt. col. Mengistu IS Sport din mers. Şi rezultatele se la locul de muncă. Ni se
lerie. nent-colonel Mengistu Hai Haile Mariam au rostit 51 Semnal văd : brigada condusă de promite mereu, dar nu sa
le Mariam. toasturi, urmărite cu aten 3 Dialog cu cititorii Eugen Voicu a devenit una rezolvă" !
(Continuare în pag. a 4-a) Au fost intonate imnuri- ţie şi subliniate cu aplauze. dintre cele mal bune din FLOREA MIREA, miner
Valea Jiului, a dat de la in-
cepulul anului mai bine de şef de schimb : „In loc să
dăm cărbune pierdem vre
0 preocupare la ordinea zilei în S.M.A. 16 000 tone de cărbune in mea umblind după un capăt
plus. Noi milităm prin toate
GHEToz/’l organizaţiile de partid pen de lemn ori de seîndură.
Cind avem materiale treaba
malta] Reparaţiile la tractoare şi maşinile agricole tru ca metoda să fie extin merge, cărbunele iese. Dar
să, generalizată.
cînd sînt materiale nu merg
— Putem numi şi alto bri benzile transportoare şi in
MAGAZIN NOU — Este un adevăr veri Avem prevăzut ca pînă la loz, prese de balotat, re găzi de la noi care proce vers. Producţia stagnează...".
LA DUPĂPIATRÂ ficat că buna funcţionare sfîrşitul lunii decembrie morci, maşini de plantat dează ia fel şi au realizări ŞTEFAN ALBA, miner şef
continua
idcea
Cetăţenii din Dupăpialrâ, a tractoarelor şi maşinilor a.c. să fie terminate re cartofi şi de combatere a bune, — Vasilc Drăgan, de schimb : „Ieri puteam da
tovarăşul
comuna. Buceş, s-au anga- tare la cărbune, dar n-am
jat cu citeva luni în. urma agricole depinde hotărîtor paraţiile şi reviziile la o dăunătorilor şi semănători şeful biroului retribuţie. găsit nici o bucată de lemn
să-şi ridice un magazin în de modul cum sînt efec serie de maşini cum ar fi în centrele specializate de Şi ciştigurile lunare ale mi la locul de muncă. Te duci,
sat. Noua construcţie, ter tuate reparaţiile şi revizi cele de împrăştiat îngrăşă nerilor din aceste brigăzi umbli, cauţi, uneori nu gă
minată înainte do termen, la Haţeg, Deva, II ia, Orăş- sînt mereu mai mari. De seşti, pierzi timp preţios şl
in cinstea zilei de 1 decem ile tehnice şi curente la a- minte, combatere a dăună tie şi Dobra. Această mă pildă, brigada condusă de
brie, In valoare de peste ceste utilaje. Spuneţi-ne torilor, pregătire a patului stăm pe cărbune. De peste o
70 000 lei, a fost realizată tovarăşe director al Trustu germinativ şi semănat; sură asigură o eficienţă Florca Mionici. de la secto săptămină benzile transpor
numai din contribuţia în lui judeţean pentru S.M.A., pînă la 20 februarie 1979 ridicată, specializarea for rul III, cea a lui Alexandru toare funcţionează doar 2—3
bani si muncă a cetăţenilor. maţiilor de lucru şi exe Lazov, de la sectorul I,
(VIOREL VUI.TURA.ItU, zia ing. Antoniu Iuga, ce ele să fie încheiate reparaţiile Gheorghe Rolaru, sectorul II, GH. 1. NEGREA
rist colaborator). mente noi au survenit în la tractoare şi alte ma cutarea reparaţiilor permi- Constantin Ceriu. sectorul
MUNCĂ PATRIOTICA organizarea acestor activi şini, iar pînă la sfîrşitul ţînd îmbunătăţirea calită III, Constantin Alexa, sec (Continuare în pag. a 2-a)
UlecLştii de la secţia a- tăţi, care se află la ordi lunii martie să fie puse în ţii lucrărilor, creşterea
glomeratorul I, din C.S. nea zilei pe agenda lucră stare de funcţionare "toate productivităţii muncii şi
Hunedoara, au efectuat in torilor din S.IVI.A. ? utilajele destinate tocării
ultimele luni peste 1100 reducerea cheltuielilor ma
orc muncă patriotică, mai — Ţinînd seama de vo şi însilozării furajelor. teriale, o folosire judicioa însemnări
cu seamă la înfrumuseţa lumul intervenţiilor care în organizarea reparaţi
rea locurilor de muncă şi să a forţei de muncă şi a
la colectarea flerului vechi. trebuie făcute la utilajele ilor am acţionat pe linia a spaţiilor productive.
Ei au trimis colegilor de din dotarea S.M.A. —, la trei direcţii principale. Este
muncă do la oţelării peste nivelul trustului a fost sta vorba, în primul rînd, de Convorbire consemnată de De ce, omule?
300 tone de fier vcelii, nu
mai în ultima vreme. bilit un program concret efectuarea reparaţiilor ca N. TÎRCOB
de lucru cu termene şi res pitale la tractoare, combi mulţumirea cumpărătorilor,
revista vorbita A venit in piaţa din De
La Casa de cultură din ponsabilităţi pe oameni. ne, autopropulsate şi de si- (Continuare în pag. a 2-a) va cu o tru\pă de băieţi ti spre satisfacţia profesiona
Călan a fost difuzat nu neri şi puşi pe treabă bu lă a lui Aurel Sandu, şo-
mărul 3 al revistei vorbite nă. După ce a preluat ceJ fuJ unităţii. Asia pină in
„Sub arcuri de lumini". E- tr-o zi, cind...
ditorialUl — „Unirea, po mai mare magazin de le
porul a voit-o şi a înfăp gume şi fructe de aici, in La magazinul amintit se
tuit-o" — a fost susţinut
de Ion Ocolişan. La rubri servirea oamenilor începu vindea usturoi preambalat.
ca de poezie, membrii ce se să se simtă ceva nov, Cumpărau oamenii, căci
naclului „Radu Stanca" — îmbunătăţit. Vinzătorii vor costa 15 lei kilogramul.
Leta Deminescu, Otilia Ig
nat, Miliaela Ispas şi Ioan beau amabil, in magazin Unii cumpărau cite 5-6
llarb — au susţinut un re era abundenţă şi diversita pungi şi nu din iniSmplare
cital de versuri patriotice.
Ion Lupulescu a prezentat te de mărfuri, aşa că sec aceşti „stringători" se iden
eseul „Idcea de pace în torul de stat se impunea tificau cu „producătorii indi
spiritualitatea românească", cu pres>tanţă in faţa pro
iar Silviu Guga şi-a con viduali" care stau in piaţă
tinuat ciclul de însemnări ducătorilor individuali, dis ore întregi lingă o grămă
de călătorie, vorbind despre
prestigiul culturii româneşti puşi să ceară pe marfa lor joară de boabe de fasole,
peste hotare. Revista s-a cit nu făcea. Şi lucrurile
încheiat cu un reuşit spec
tacol. au mers aşa o vreme, spre (Continuare în pag. a 3-a)
Vedere din cartierul „Bejan." din Deva, Foto: VIRGIL ONOIU
