Page 18 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Predarea şi preluarea lucrului pe urmele materialelor publicate
TEL
să se facă din mers, In abataje,
MAŞINILE, UTILAJELE, INSTALAŢIILE NU VOR 9,C0 Telcş-O»
10, «0 Antena
la cărbune! MAI RUGINI ÎN DEPOZITE Şl MAGAZII Specia-
judeţul
Cu privire Ici articolul pu doara — toate bune. Dar a 1.1,03 Telex
(Urmare din pag. 1) nă, şi cărbune ar ieşi mai blicat în ziarul „Drumul so fost nevoie de intervenţia 37.30 Telex
mult". cialismului" nr. 6 514, • sub ziarului pentru a le scoate 17.35 Tcleşei
17,55 Curs’ t
NICULIN GOGOESCU, va ma.n.'i
ore din 6, silozurile sînt pli gonetar : „La noi există dis titlul „Maşinile, utilajele, in din depozite şi magazii ! 18.15 Trager
ne. Dacă şut de şut ne-am ciplină, venim la mină din stalaţiile să (ie folosite, nu 18,25 Publici
suprapune un sfert de oră timp, ortacii nu pleacă pînă să ruginească în depozite şi 13,33 Consul.
cu ortacii care ies şi cu cei nu-i schimbăm, iar ai noştri magazii", conducerea I.C.S. 18.50 Iniagii).
care intră, dacă am fi bine nu pleacă pînă nu vin ceilalţi, La acelaşi articol, Grupul Docum-
aprovizionaţi cu materialele dar se pierde timp preţios la Hunedoara răspunde : „Trans de şantiere drumuri şi po 18,05 Tcle-crt
nierl
trebuitoare, am scoate mult cărbune, umblînd după ma formatoarele de înaltă ten duri Timişoara răspunde : 19.20 1001 de
mai mult cărbune. Noi asta terialele de care avem ne Aspect de Ia întreprinderea minieră Lenea. siune nu se pot utiliza ca 19.30 Telejur
dorim ca să şi cîşligăm mai voie". Foto : VIKGIL ONOIU urmare a trecerii în distri Grupul nostru are de exe 19.50 Noi, fi
bine". Ing. AUREL BRÎNDUŞ, buţia de la 15 la 20 kV. cutat în acest an moderni 20,10 La ord
eouomi
IOAN ALUPOAIE, miner : directorul I.M. Petrila : LC.S. Hunedoara a transmis zarea DN 74, lucrare ce se 20.20 Telecin
„Conducerea sectorului zice „Predarea .şi preluarea lucru execuiă de către şantierul „Mari
că nu are personal auxiliar lui din mers, direct la căr CETĂŢENI mijlocul fix la M.i.M. pen Deva, prin lotul Crişcior. ilărnlei
să facă o aprovizionare bună bune, are intr-adevăr o ma tru redistribuire în zone cu Grupul de şantiere Timişoa Premie
a locurilor de muncă. Noi re însemnătate în realizarea distribuţie de 15 kV. Maşina ra a dotat această lucrare 21.35 La st*,
zicem altceva : că există o ritmică, constantă a sarcini dş tăiat şi găurit şină va fi cu utilaje, materiale, mînă versuri
şi eoni
delăsare a maiştrilor de Economisiţi utilizată în cadrul şantieru de lucru dirijată şi mijloace 22.15 TeJejui/y
schimb, iar conducerea sec lor de producţie. Urmărim lui 1 — construcţii. Instala de transport, proporţional
torului nu-i trage la răspun respectarea acestei cerinţe, ţia de săpat spaţii înguste
dere cum s-ar cuveni. In se intervine prompt cînd energia electrica! reprezintă parte din utilajul cu planul şi în funcţie ■ de
zadar mergem noi mai de este cazul. Vom acţiona ferm capacitatea existentă. J£A1
vreme, dacă trebuie să um şi pentru o mai bună apro de construcţie care se ata La data de 1 iulie 197i>,
blăm după lemn, după pla vizionare a locurilor de mun © Daca în fiecare zi, în gospodăriile şează la utilajele din dota unitatea de utilaj rutier BUCUIU3Ş
se. în loc să tragem tare la că cu materiale, cu toate ce din judeţul nostru s-ar economisi TIMP DE rea I.U.G. Galaţi. In vede I.U.D.P. a predat utilajele dioprogrami
cărbune, pentru care sîntem le trebuitoare, pentru a nu rea utilizării acesteia au constructorului, respectiv gru Kadiojurnal;
plătiţi". • se pierde din timpul preţios 10 ORE ENERGIA ELECTRICĂ NECESARĂ fost făcute demersuri pentru pului nostru, fără a da şi presei; 8,10
diilor; 9,00 !
VASILE CREŢESCU, mi al extragerii cărbunelui. Şe UNUI BEC DE 100 W, atunci, în aceleaşi transferarea sa de la I.C.S. cota aferentă de piese de 9.05 K As pun,
ner : „Vedeţi, noi coborîm fii de brigăzi, maiştrii de pe Hunedoara la I.U.G. Galaţi. schimb. Situaţia constatată lor ; 10,00 B
mai din timp în mină. Dacă schimburi, conducerile sec gospodării, cu această energie, s-ar aco Plăcile compactoare şi în de ziar se datoreşfe atît pe 10.05 AntolO;
găsim lemn, scîndură, la puţ, toarelor vor fi activizaţi în rioadei de tranziţie de la o 11.00 BulcUr
luăm cu noi. Dacă nu găsim, acest sens. Pentru că în za peri consumul pentru : UN FRIGIDER DE călzitoarele de apă caldă se Microfonul ;
adunăm de pe unde putem. dar generalizăm metoda pre 100 LITRI, TIMP DE 3 ZILE, sau audierea utilizează în funcţie de lu unitate la alta, cît şi lipsei Avan.premiei
Pierdem vremea adunînd luării şutului din mers crările şi condiţiile de lucru de piese de schimb. Pe lîngă 12.00 Buletli
materiale şi aşteptînd după dacă minerul n-are întotdea programului de radio timp de 3 săptămîni, din şantiere. S-au luat mă această situaţie obiectivă in Din como.-
nostru; 32,25
goale. întotdeauna facem una cu ce lucra". sau călcarea rufelor timp de 6 ore. suri pentru utilizarea remor tervine şi factorul subiec studio; 33,00
schimbul la locul de muncă, Mina Petrila are unele cii de rulat cabluri şi a dis tiv Nu s-a intervenit cu 35.00 Club
:
dar aprovizionarea slabă cu restanţe la cărbune. Luna LOCUITORI Al JUDEŢULUI HUNEDOA fermitate pentru punerea u- 16.00 Kadioj-
materiale ne împiedică să decembrie a început-o însă pozitivelor de rulat cabluri filajelor în funcţie (preluate ordonate»v
dăm cărbune cit am putea". bine, înregistrează depă RA ! Tnlăturînd cu hotărîre orice risipă în depozitul central din-Peş- cu defecţiuni de la I.U.D.P.). Pentru tine,
Buletin de
ILIE CHIRIPUŞ, vagone şiri aproape toate brigăzi de curent, economisind energia electrică, tiş. Vibratoarele de adîn- limbii romf
tar : „Avem sector care le. Este un semn burv. Ac- cimi sînt distribuite pe şan Consiliul oamenilor muncii interpreţi- ai
răspunde de aprovizionarea ţionind in continuare cu răs contribuim Ia creşterea propriului nostru tiere, mai puţin cele care de la grupul nostru a ana Iare : Mar ia
locurilor de muncă, sînt pundere şi dăruire, restan constituie rezerve intangibi lizat cu atenţie situaţia de Evantai rit»
maiştri pe schimburi, dar ţele pot fi diminuate, pro nivel de trai, ne îndeplinim o înaltă înda la lotul Crişcior şi, prin re serii; 2(1,00
problema nu-i rezolvată. Da ducţia de cărbune poate torire patriotică ! le în activitate. Trusele de prezentantul său, a interve trim; 20,30
tul legii; 20
că ar fi o aprovizionare bu creşte mult. dulgheri constituie rezervă nit cu fermitate, s-au procu nore; 22.00 <
intangibilă minimă pentru 23,00—5,00 N«
activitatea de dulgherie. rat piese de schimb, iar u- nocturn.
Reparaţiile la tractoare prevederi, la grape cu disc fost dată disponibilă la funcţiune, fapt ce a făcut ca TIMIŞ O A B
(Urmare din pag. 1) realizate 24 la sută din Staţia de betoane „Elba" a tilajele au fost puse în
O altă direcţie de acţiu 35 la sută, cultivatoare — M.I.M. Această stafie se la data de 30 septembrie litatea radu
nia azi ; î
ne o reprezintă realizarea şi maşinile agricole 31 la sută, semănători — menţine totuşi la I.C.S. Hu a.c., planul vqbric . să fie jocuri popu
reviziilor tehnice şi a re 22 la sută, maşini fitosani- nedoara, urmînd -a se mon realizat în proporţie de 80 iurile ţării
nea pentru
paraţiilor curente nr. 1 la tare — 35 la sută, maşini ta la punctul de lucru Aiud. • l.o sută, cu angajamentul ca nlaturi de
tractoare, combine şi une — în vederea reducerii — Cunoaştem din anii pentru amendamente — 40 pînă la sfîrşiful anului să fie Emisiunea 1
le maşini în atelierele costului reparaţiilor, ce trecuţi că s-au întîmpinat la sută, maşini de modelat Deci — la I.C.S. Hune realizat şută Ia sută". tori ţărani
S.M.A. nespecializate, ră- măsuri au fost întreprin unele greutăţi în aprovizio solul — 30 la sută, maşini 39,30—20,00
casetofonui
mînînd ca în secţiile de se ? narea cu piese de schimb. de plantat cartofi — 18 la
mecanizare să fie făcute — Aceasta este una din Care este în prezent si sută. Rezultatele de pînă
doar îngrijirile periodice preocupările noastre esen tuaţia la capitolul respec acum atestă eficienţa mă
şi reviziile tehnice la ma ţiale, o acţiune nouă în tiv ? surilor întreprinse şi ne
şinile agricole mai simple centrele specializate eon- — Unele goluri au în dau certitudinea că vom
(pluguri, grape ş.a.). stituind-o formarea unor ceput să se facă deja sim respecta parametrii de ca DEVA <
De menţionat că trimite echipe de mecanici care ţite. Semne de întrebare litate ceruţi şi termenele strada Kati
rea utilajelor spre centre au ca sarcină recondiţio- se ridică în legătură cu ar stabilite pentru efectuarea Cîntă penii
HUNEDOAI
le specializate se face du narea pieselor. Din lista borii cotiţi, unele piese reparaţiilor. Aş mai adăuga râmîn oam
pă grafice judicios întoc largă a reperelor principa pentru eombinatoare, ma că o atenţie sporită acor Cum sc -h:
mite, iar la secţii repara le care se recondiţionează şini de afinat solul, de dăm ridicării pregătirii po gar 9 Pi
veveriţa <d
ţiile sînt făcute pe grupe pot fi amintite: ehiuloase, plantat cartofi, semănători litice şi profesionale a me pierdută a
şi tipuri de utilaje. Pe reductori. planetari, pompe purtate, echipamente pen canizatorilor prin cursuri (Constructo;
Gh
riodic analizăm stadiul re de injecţie, servo-direcţii, tru erbicidare, pluguri pen le învăţămîntului agrozoo ŞANI: Alt
rea);
paraţiilor şi urmărim în organele active la maşini tru livadă şi altele. Iată tehnic de masă, astfel îneît meie (7 N
cadrarea întocmai în gra le agricole şi altele. Esti de ee solicităm întreprin să asigurăm o exploatare stele în pi
fice. O asemenea organi măm ca prin recondiţionări derii de aprovizionare nr. eu randament ridicat a ochi (Bepul
Albul Bim,
zare ne dă posibilitatea să să realizăm economii de 20 Simeria să urmărească tractoarelor şi maşinilor seriile l-ll
îmbunătăţim simţitor şi peste trei milioane lei. E- cu insistenţă la furnizori agricole, ţinînd seama de reu imprei
calitatea reparaţiilor, con vident, recondiţionările nu onorarea la timp a tuturor faptul că de la începutul resc); VUL
jurămînt, s
trolul făcîndu-se atît pe se fac în detrimentul cali comenziloj. anului viitor vom trece la citoresc);
flux, cît şi de către comi tăţii şi siguranţei în func — Care este stadiul re aplicarea noului mecanism I.P.L. Deva, secţia mobilă Haţeg. Tîmplarul Constantin regăsită <ă
siile de recepţie din fie ţionare a tractoarelor şi paraţiilor la zi ? economic, respectiv la cal Italica este un muncitor harnic şi priceput. Dc curînd, a - LA : Fiu
-Horn
care unitate. maşinilor agricole. — La tractoare avem culul producţiei nete. fost primit in rindurile membrilor ile partid. SA : Din r
citoresc) ;■ I
în circ, se
iembric) A 1
Sfârşitul lunii noiembrie şi ln consens cu întreaga ţara sebite succese în construcţia nu aleargă
intrarea în decembrie au fost socialistă şi comunistă în roşie); GU
doilea
sta
de-a dreptul incandescente scumpa noastră patrie. ORA.ŞTIE :
prin uriaşa însemnătate a Şi, pentru ca paleta pre buni (Patr
evenimentelor ce s-au petre Hotărîre fermă pentru amplificarea realizărilor, pentru ocupărilor constructive să fie de cord
cut pe plan naţional, cu largi completă vom sublinia că în GEOAGIU-
Implicaţii şi ecouri interna şedinţele Biroului Comitetu seriile I-II
HA’
ră);
ţionale, la care au partici lui judeţean de partid, pre (Popular);
pat deosebit de activ şi oa dobîndirea de noi succese in edificarea cum şi Comitetului executiv dragoste, S
menii muncii din judeţul al Consiliului popular jude LAN : U.n
Hunedoara. Şi, de fapt, nici ţean care au avut loc in lu de şi iarbi
nu se putea altfel, dc vrema socialismului si comunismului na noiembrie au fost adop cultură);
ce evenimentele vizează in tate măsuri care să propulse pentru r
1LIA : Mă
terese de primă însemnătate Erimo (Le
pentru societatea socialistă producţie suplimentară in ze şi mai puternic eforturile laroslav r.
multilateral dezvoltată pe nergeticienii, lucrătorii ogoa nării Generale a O.N.U. din . Cu asemenea sentimente dustrială pe trei ani, în va judeţului spre noi împliniri ile I-H (î
relor. toţi oamenii muncii
care o edifică naţiunea noas această vară. Orice om cu şi convingeri oamenii muncii loare de 2,5 miliarde lei. în domenii dintre cele mai
tră, sub conducerea partidu hunedoreni — români, ma judecată sănătoasă aprecia din judeţul nostru se află Faptele majore, clocotitoare, importante ale vieţii econo
ză, pe bună dreptate, că in
ferm aliniaţi efortului con
ghiari, germani şi de alte
lui. In esenţă este vorba de naţionalităţi — şi-au expri situaţia actuală — cînd, de structiv. In acest sens, mai de muncă, generează opti mice, sociale şi politice. Şe V*
dinţa Biroului Comitetului
poziţia fermă adoptată de mat în cea mai deplină uni pildă, în Europa, cu arma convingătoare ca orice sînt mism, încredare şi un nou
delegaţia română, în frunte tate cu întreaga naţiune a- mentul deja existent, fiecare faptele. în momentele cînd avînt, pentru că reprezintă judeţean de partid din 25
cu t o v a r ă ş u l Nicolae probarea deplină a poziţiei viaţă omenească poate fi su secretarul general al parti materializarea cuvîntului su noiembrie a examinat şi Timpul
Ceauşescu, secretarul gene delegaţiei române, a secre prem al partidului. Pe a- stabilit măsuri corespunză decembrie
ral al Partidului Comunist tarului general al partidului primată de 250 000 de ori — dului, tovarăşul Nicolae ceastă coordonată fierbinte toare în domeniul exploată geroasă n
Român, preşedintele republi la Consfătuirea de la Mosco rii lemnului, organizării cu mai senin
porar ziu<
cii, lâ Consfătuirea Comite se înscriu şi angajamentele noaşterii şi aplicării holărî- special în
tului Politic Consultativ al va, precum şi voinţa de a exprimate de Comitetul ju rilor de 'partid şi a legilor va ninge
deţean de partid în telegra
acţiona cu fermitate pentru
Tratatului de la Varşovia, înfăptuirea neabătută a Pro Cronica judefeană pe ma adresată, in numele oa ţării, în îmbunătăţirea acti sufla mod
cări dc 4
poziţie care reafirmă hotă- gramului partidului de edi menilor muncii de pe a- vităţii instanţelor judecăto nord şl
rîrea poporului nostru de a ficare a societăţii socialiste ceste meleaguri, Comitetului reşti, precum şi a activităţii ratura va
continua eforturile consacra multilateral dezvoltate şi luna noiembrie Central al partidului, tova ziarului judeţean. Aceste mă tea între i
te construcţiei şi dezvoltării înaintare a României spre răşului Nicolae Ceauşescu. suri fac parte din preocu 10 grade, •
ţării în proporţiile şi ritmu comunism. In acelaşi timp, In numele comuniştilor, al pările majore şi constante nus 4 şl 3
rile stabilite de Congresul ei şi-au exprimat ataşamen tuturor celor care muncesc ale Comitetului judeţean de Izolat, c
al Xl-lea şi Conferinţa Na tul fără margini faţă de ca nu există temeiuri care pot Ceauşescu, se consulta cu gi trăiesc pe aceste melea partid. Timpul 1
drumului
naţiunea
determina escaladarea cursei
asupra
ţională ale partidului, şi, to racterul profund realist, ra înarmărilor. Intr-adevăr, în ce-1 avem de urmat în vii guri de pămînt românesc — In rîndul întîi al acestor şi 8 decen
todată, de a se opune esca ţional şi logic al aprecierilor numele căror idealuri trebuie tor, oamenii muncii din in se spune în telegramă — ne preocupări se înscriu acum- ce la înec
ladării cursei înarmărilor, date de către partidul nos să rupem din efortul con dustria judeţului Hunedoara exprimăm ferma şi neclin încheierea anului 1978 cu ros, apoi
sporirii cheltuielilor milita tru actualei situaţii interna structiv în folosul vieţii li raportau îndeplinirea cu 36 tita hotărîre de a acţiona cu rezultate . cît mai bune în călzi uşor
re, care implică consecinţe ţionale, potrivit căreia tră bere şi prospere, pentru a de zile mai devreme a pla toa.tă energia, alături de în toate domeniile activităţii dea pred
de ninsoa
dintre cele mai grave, inclu săturile ce o definesc nu nu deturna fonduri — pe care nului la producţia industria tregul nostru popor, pentru economico-socialc şi pregăti poviţă.
siv pe planul creşterii ni mai că nu reclamă sporirea naţiunea noastră şi le dră lă pe primii trei ani ai cin a da împlinire Programului rea în cele mai bune condi
velului de trai material şi cheltuielilor militare — şi muieşte ca orice bun gospo cinalului 1976—1980. In aces partidului, a ne aduce în ţii a producţiei şi investiţii La mun
spiritual al oamenilor mun aşa extrem de împovărătoa dar — în favoarea înarmări te condiţii, colectivele mun treaga contribuţie la apăra lor celui de al 4-lea an al ceau tem.
cii. cînd vor -
re — ci, dimpotrivă, redu lor ? Nu există nici o ra citoreşti din industria jude rea libertăţii, suveranităţii şi cincinalului. be. Vîntu;
In acest context, minerii, cerea lor. aşa cum a hotărît ţiune pentru o astfel de ac ţului vor realiza, pînă Ia independenţei ţării, pentru tenslficări
oiderurgiştii, constructorii, e- şi sesiunea specială a Adu ţiune î sfîrşitul anului în curs, o obţinerea unor noi şi deo CORNEL ARMEANU