Page 2 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 555
SOCIALISMUL A ÎMPLINIT ASPIRAŢIILE
T elevi;
MASELOR CARE AU ÎNFĂPTUIT UNIREA In jurul orei 9,00
misiune d
SaMr Palat
blicii — Se
îravăţămMul lemnă con
mitetului
Partidului
şi oyitora — Agricultura—pe calea modernizării "Român,
Naţional ;
lui Unităţi
ia ml cofe si dezvoltării intensive te şi Mar
Naţionale
® Existau în anul 1918 e Datorită dezvoltării ba lui cu 40 la sută - mai mul . cii Socială
doar patru licee. Astăzi, în zei tehnico-materiale şi fo te cereale, 63 la sută car nia, dedic
toririi a
judeţul Hunedoara există de la forr
28 de licee de profil — in losirii ei cu eficienţă tot tofi şi 84 la sută sfeclă de tuiui naţio
dustrial miniere, metalur mai ridicată, producţia glo zahăr, faţă de cantităţile român
gice, de construcţii, chimie bală realizată în acest an, predate în primul an al 17.00 Telex
şi altele. 17.05 Emisiune i
O In cele două institute de cooperativele agricole cincinalului trecut. germană
de învăţământ superior stu din judeţul nostru este cu s Concentrarea, profila 19.00 învăţământ -
diază peste 3 500 studenţi. 61 la sută mai mare faţă' rea şi specializarea produc 19,20,1001 de seri
© In anul şcolar 1978/ 19.30 Telejurnal
1979 sînt cuprinşi în învă de cea obţinută în anul ţiei animaliere în întreprin 20.30 România soc
ţământul de toate gradele 1971. derile agricole de stat are idealuri imp)
114 59ţ elevii a căror pregă e Ritmuri înalte de creş drept _ rezultat ridicarea (1918—1978)
tire este 1 asigurată de
5 052 cadre didactice. In a- tere s-au înregistrat înefeo- ponderii sectorului zooteh 21.00 1918 — Unir
nul 1905 erau 102 921 elevi sebi în sectorul zootehnic nic în producţia globală a Spectacol de
şi 2 901 cadre didactice. unde, în aceeaşi perioădă, unităţilor la peste 80 la de-a 60-a an
© In anul 1978 îşi des formării stau
făşoară activitatea 7 case producţia globală şi pro sută. nai unitar r
dc cultură, 361 cămine cul ducţia marfă la principa ® Suprafaţa arabilă care 22,15 Telejurnal.
turale, 9 cluburi sindicale, lele produse au sporit de revine pe un tractor fizic în
un club studenţesc, un club
al tineretului, 630 biblioteci, peste 'trei ori. I.A.S. şi C.A.P. a ajuns să
207 unităţi cinematografice, e Avuţia obştească a u- reprezinte mai puţin de 80 i 8? ADIO
două teatre şi un ansamblu de hectare. fraiflEHBttSBBBB
folcloric profesionist, G mu nităţilor agricole coopera ţ\>*
zee, o filială a Uniunii Ar tiste, datorită investiţiilor o în unităţile agricole de BUCUREŞTI I :
tiştilor Plastici din R.S.R. sfat şi cooperatiste, pre diojurnal; 8,00 R<
© Activitatea artistică şi efectuate din fonduri pro cum şi Ia gospodăriile sci; 8,10 Inscripţ-
de creaţie a amatorilor în prii şi din creditele acor tec; 9,00 Buletin
sumează în cea de a doua date de stat, a cunoscut o populaţiei, efectivele de a- 9.05 Te slăvim •
nimale au sporit, faţă de
ediţie a Festivalului naţio
Ritmuri accelerate în industrie nal „Cintaxca României" creştere cu peste 82 la su primul an al cincinalului Românie; 9,2o In
nităţii socialiste;
3 265 formaţii artistice, cu
91 497 membri, 247 cercuri tă, în ultimii şapte ani. anterior, cu peste 25 000 letin de ştiri; 10,<
ale muzicii uşoai
dc creaţie cu 4 085 membri,
e Din anul 1950 şî pînă 1978, economia hunedorea » Producţia întregii ţări 301 cercuri ştiinţifice şi teh- o In anul 1978, coopera capete bovine, 80 000 por neşti; 10,30 Ştiinţ:
în 1’978, volumul produc nă a livrat la export cu 31 la nivelul anului 1938 se nico-aplicative cu 6 947 tivele agricole au livrat la cine, 4 000 ovine şi mai 10,45 Dansuri
11.00 Buletin de
ţiei industriale a judeţului la sută mai multe mărfuri realizează azi de judeţul membri. fondul centralizat al sfatu mult dc 1 500 000 păsări. Moment folcloric,
a crescut de aproape 14 decît în anul 1970, într-o Hunedoara în 16 zile la singur ţe.l, o sinr
ori, iar productivitatea gamă de peste 150 de sor fontă, 27 zile la oţel, 40 ţă; 11*35 Filo-folk*
letin dc ştiri; 12,0
muncii de .5,3 ori. In me timente. zile la laminate, 120 zile moara folclorul u»
die, industria hunedoreană • Judeţul Hunedoara o- Ia cărbune, 29 zile la mi 12,35 Melodii d*
şi-a dublat capacitatea, în cupâ locul I pe ţară la nereu de fier, 55 zile la e- oeumameA Dâscăaescu; 13,00
3; 15,00 Student-*
această perioadă, la fieca producţia de minereu de nergie electrică. Radiojurnal; 16,20
re 7 ani. fier şi huilă cocsificabiiq, © în perioada 1960 — coNmucnfii România; 16,40 PI
e în acest an, producţia locul II la producţia de e- 1978, personalul muncitor ladă; 17,00 Bulctir
industrială a judeţului nos nergie electrică, cocs me ocupat în industrie a cres CMUDCUINTff 17.05 Interpreţi ai
popular; 17,20 Pco
tru este de 26,5 miliarde talurgic, fontă, oţel, lami cut cu 40,2 la sută, pon trie; 17,50 Făurai
lei, urmînd ca în 1980 să nate, cărbune, fibre şi fire derea avînd-o efectivele tor; 18,00 Orele s
ajungă la 33,2 miliarde lei. artificiale, locul III Ia mi din ramura cărbunelui, me Inscripţii la anive
1 decembrie; 20,«.
® Produsele judeţului nereuri complexe, strunguri talurgiei feroase, construc 120100 ţe sonore; 22,00 O
Hunedoara sînt exportate şi ţesături de mătase, locuri ţiilor de maşini, energeti oră; 23,00—3,00
muzical nocturn.
aii în peste 30 de ţări de fruntaşe la o serie de alte cii, materialelor de con TIMIŞOARA : 3
pe toate continentele. în produse. strucţii, uşoare. .LOC U I N T E O I litatea radio; 18,l€
azi; 18,15 Muzică
18.30 Revista sonc-
politică; 3S,45 Mu:
ră românească; •
„Iţi rostesc nume
An de an, fonduri de Investiţii tot mai mari nic“ — spectacol
şi muzică dedicat
o l’n perioada construc toria de mătase Deva, Fa crescut de 63 ori, de ener
ţiei socialiste, judeţului Hu brica de ciment Chişcăda- gie electrică şi termică de
nedoara i-a fost alocat un ga. Fabrica de încălţămin 56 de ori, industria texti
volum de investiţii de 60 te Hunedoara, Fabrica de lă şi de confecţii de 17
miliarde lei, din care a- bere Haţeg, două între ori, a materialelor de con DEVA : Princip,
proape 75 la sută pentru prinderi de tricotaje — la strucţii de 38 de ori, cea noului (Patria) ;
dezvoltarea industriei. Nu Hunedoara şi Petroşani. De constructoare de maşini de In perioada 1950 1978 (Arta) ; HUNEDO
cel blestemat tre
mai în cincinalul 1971 — asemenea, pe platforma in 28 de ori. (Flacăra); Piedom
1975 acest volum a fost de dustrială a C.S. Hunedoara • în acelaşi timp, tot ca rul fără armă (6>
s-au mai construit 2 bate tul) ; Sandokan
15,4 miliarde lei, cu 21,8 urmare a puternicei. dez Creşterea nivelului de Malaieziei (Arta)
rii de cocsificare, 1 lami
la sută mai mare decît în nor de sîrmă, un fuma! de voltări industriale, în ju Nikleby (Consti
PETROŞANI : Al
cincinalul anterior, iar în mare capacitate, o fabrică deţ au fost create 125 000 • Nivelul de urbanizare cut cu 269,3 la sută. 2/3 din totalul veniturilor rămint — seriile
noi locuri de muncă, nu
băneşti ale populaţiei. Prin
acest an el este mai mare de oxigen ; în aceste zile mărul acestora urmînd să a populaţiei judeţului Hu • între 1970 şi 1978 s-au încheierea în 1978 a pri rea) ; Aventurile
Juan (7 Noiembrii
construit în judeţ din fon
nedoara a crescut an de
decît în întreaga perioadă va începe să producă o ajungă în 1980 la peste an. în prezent, 72,1 la su durile statului sau din fon mei etape a majorării re de-aproape fericiri
blica); LUPENI: r
de 17 ani, 1951—1967. nouă oţelărie electrică ; 144 000. tă din populaţie locuieşte durile populaţiei cu spriji tribuţiei şi prin trecerea în Palide (Cultural)
® în ultimul deceniu şi s-au extins şi modernizat • Importante fonduri în mediu! urban, iar prin nul statului peste 36 000 1979 la etapa a ll-a, pon rea pierdută a 1-
Blum (Muncitoresc
jumătate, în judeţ s-au unităţile economice exis s-au alocat şi pentru dez trecerea în viitorul apro locuinţe. In cincinalul derea acesteia va spori şi CAN : Orchestra i
dezvoltat industrii noi, prin tente. voltarea învăţămîntului, cul piat a altor localităţi la 1976—1980, numărul lo piai mult. (Muncitoresc); LOf
construirea unor obiective turii, artei, ocrotirii sănă statutul de oraş agroindus cuinţelor ce s-au construit o Acumulările la C.E.C. voi Întoarce ia Eri.
rul) ; PETRUL A :
o Ca urmare a acestei sau urmează să se constru ale popuiaţiei judeţului au
importante, printre care : tăţii. Fondurile investite în trial, procentul va spori. Dpmbrovsky — S'
(Muneitorcâp); Ah
Termocentrala Mintia, în dezvoltări fără precedent, aceste domenii în perioada • Faţă de anul 1965, vo iască astfel se va ridica la crescut în 1973 cu 3,1 la N,euLvYi)Ak, „Vew-Y.
treprinderea de materiale din 1955 şi pînă astăzi, 1971—1977 însumează 556 lumul desfacerilor de măr peste 20 000. sută faţă de anul 1977. In r'ale . I—II (Mun-
de construcţii Deva, Ţesă- producţia cocsochimică a milioane lei. m La sfîrşitul anului 1977, prezent revine un libret de UR1CANI: Judecă
furi către populaţie a cres retribuţia reprezenta circa economii Ia 1,4 locuitori. Bodrum (7 No
BRAD : Mairk
la Genova (Steai
ORAŞT1E : Heva'
tria) ; Poruncă *
(Flacăra) ; GEOAC
Corsarul negru
I-II (Casa de culţi
TEG : Tentacule <
BRAZI: Iţi dăru
trandafir ; CALAN
aproape cuminte
cultură) ; Cei pa
fotografic (11 Iui
MEP.IA : Transami
Press — seriile 1-1
ŞUI) ; IEI A : Ultir
padă a lui Olsen
TEEIUC: Un oir
(Minerul) ; GHE
miliile patrioţ’
(Muncitoresc).
VREME*
Timpul probab
ziua de 1 decemb
me rece cu cerul
acoperit. Vor căd.
pătaţii locale sub
lapoviţă şi ninsoar.
ciai în judeţele Ca
rin şi Hunedoara. Ir
judeţe sînt posibil
slabe. V în tul va s
derat cu intensific
porare de 40—6f
din sectorul nordic
peratuqa va fi
noaptea Intre —
grade în judeţele <
verin şi riunedv
—5 şi 0 grade in
Arad şi Timiş. Z
r-eratura va fi cuc
tre —1 şi 4 gra<
1 ocală di m i nea ţ a.
Secvenţe din împlinirile socialismului în judeţul Hunedoara. Foto ; V. OiNOIU
