Page 20 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 559 0 MIERCURI, 6 DECEMBRIE 1978
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Vizita oficială în ţara noastră
A PRIMIT PE PRIMUL MINISTRU a preşedintelui Consiliului Militar De la I.R.E, Deva
AL REPUBLICII ARABE EGIPT Administrativ Provizoriu şi al Programul întreruperii
T o v a r ă ş u l Nicolac ţii politico-diplomatice pen Consiliului de Miniştri ale Etiopiei
Ceauşescu, preşedintele Re tru soluţionarea problemelor furnizării energiei electrice
publicii Socialiste România, din Orientul Mijlociu pe Socialiste, locoienent-coloneS
a primit, marţi, 5 decem cale politică, paşnică, a tra pentru consumul casnic
brie, pe primul ministru al tativelor, considerîndu-se că
Republicii Arabe Egipt, Mus- nu există o altă cale reală Mengistu Haîle Mariani în scopul reducerii consumului de energie electrică, aî
tafa Khalill, trimis special pentru realizarea acestui economisirii acesteia, în perioada decembrie 1978 —
al preşedintelui Anwar El ţel. A fost subliniată im (Urmare din pag. T) fac o însufleţită manifes
martie 1979, programul întreruperii furnizării energiei e-
Sadat. portanţa înţelegerilor dintre taţie de stimă şi simpatie lectrice este următorul:
Primul ministru egiptean Egipt şi Israel în cadrul re Preşedintele N i c o l a e preşedintelui Republicii So
a informat despre eveni glementării atotcuprinzătoa Ceauşescu şi şeful statului cialiste România şi şefu
re a Conflictului din zonă,
mentele intervenite în ulti care să ducă la instaurarea etiopian, lt. col. Mengistu lui statului etiopian. Oraşul sau Total sau Perioada
mul timp în zonă, despre unei păci echitabile şi du I-Iaile Mariam, au trecut în Aceeaşi atmosferă dom comuna parţial
eforturile ce se fac pentru rabile pe baza retragerii Is revistă garda de onoare. neşte de-a lungul traseului
asigurarea succesului nego raelului din toate teritoriile Un grup de pionieri au Deva parţial 10,30—14,30, eşalonat,
cierilor de pace egipteano- arabe ocupate în urma răz oferit flori tovarăşului străbătut de coloana ofi 3 ore zilnic
israeliene, ca o parte inte boiului din 1967, soluţionării Nicolae Ceauşescu şi şefu cială. Numeroşi bucureşteni Simeria parţial Idem
grantă a unei reglementări problemelor poporului pa au salutat cr sentimente Orăşlio parţial 9,00—12,10, eşalonat,
globale, onorabile, juste şi lestinian, prin recunoaşterea lui statului etiopian. calde, prieteneşti pe cei doi 3 ore zilnic
trainice a situaţiei din O- dreptului său la autodeter Solemnitatea primirii o- şefi de • stat, care din ma lila, Dobra, Lăpuglu parţial 23—3, zilnic
rientul Mblo'-iu. minare, inclusiv la consti ficiale s-a încheiat cu de şina oficială, escortată de Gurasada, Zam, luni, miercuri, vineri
In timpul • întrevederii tuirea unui stat propriu in filarea gărzii de onoare. Burjuc parţial de la 23—3
s-a apreciat că în prezent, dependent —, respectării in motociclişti, au răspuns cu Brănişca, Şoimuş, total 0—4 zilnic
mai mult ca oricînd, se im tegrităţii şi suveranităţii tu Numeroşi locuitori ai Ca cordialitate manifestărilor Vet el, Sirbi
pune intensificarea activită turor statelor din regiune. pitalei, aflaţi pe aeroport, de simpatie ale mulţimi;. Hărău total 2—16 zilnic -■
Clrjiţi, Soeet total 13—17, zilnic
Mărtineşti, Turdaş total 9—13, zilnic
Blocurl-Ccrtej total 9—13, zilnic
Beriu, Orăştioara total 10—14, zilnic
Haţeg parţial 9,30—14,30, eşalonat
3 ore zilnic
Călan parţial 9—13 zilnic, eşalonat
3 ore zilnic
Sitoţia din Namibia j d baterea KURT WALDHEIM RECOMANDĂ PRELUNGIREA Baru, Pui, Sălaşu de totaî, cu ex 24—1, zilnic
n ez MANDATULUI FORŢELOR O.N.U. IN CIPRU Sus, Sîntămăria cepţia corn.
Orlea Siritămări©
(parţial)
NAŢIUNILE UNITE 5 forţelor O.N.U. în Cipru, Toteşli, Rtu de Mori, total IZ—16, zilnic
Consiliului de Securitate (Agerpres). al — Secretarul care expiră la 15 decem Sarmizegel usa
O.N.U.,
Kurt
general
Waldheim, a prezentat brie, pentru o perioadă de Bretea Română, total 23—2, zilnic
Boşorod
NAŢIUNILE UNITE 5 curs al grupului statelor a- Consiliului de Securitate şase luni, apreciind pre Sintămărla-Orlca
(Agerpres). — Consiliul de fricane reprezentate la un raport în care recoman zenţa acestor forţe în insu Bretea Română parţial 7—IO, zilnic
Securitate s-a reunit, luni O.N.U., Pascal Gâyama dă prelungirea mandatului lă drept „indispensabilă". Densuş parţial 12—16, zilnic
seara, pentru a examina (R.P. Congo), a cerut Con Nalaţi total 21—4, zilnic
situaţia din Namibia, la ce siliului de Securitate insti Hunedoara parţial 9—14 zilnic, eşalonat,
rerea grupului statelor a- tuirea unui embargo total O NOUA RUNDA DE CONVORBIRI IN PROBLEMA 3 ore zilnic
fricane, pentru a dezbate asupra livrării de produse DELIMITĂRII PLATOULUI CONTINENTAL IN Bîrcea, Pcştlş, Cerbăl total 13—17, zilnic
Topliţa
situaţia creată în acest te petroliere regimului rasist MAREA EGEE Tcliue parţial 9—13, zilnic
9—13, zilnic
parţial
ritoriu ca urmare a aşa- sud-african. PARIS 5 (Agerpres). — se, care citează surse ofi Brad parţial 8—17, eşalonat, cSte
ziselor alegeri organizate Preşedintele Consiliului Grecia şi Turcia au înche ciale turceşti, convorbirile 4 ore
O.N.U. pentru Namibia,
sub controlul trupelor de iat, la Paris, o nouă rundă s-au desfăşurat într-o at Ribiţa, Tom eşti, Va total, cu marţi şi joi
ocupaţie ale regimului ra Gwendoline IConie (Zam- de convorbiri în problema mosferă amicală. Nu a fost ta, Baia de Criş excepţia com. de la 8—17
bia) s-a pronunţat, de ase
Vata
sist de la Pretoria. menea, pentru impunerea delimitării platoului conti fixată încă data reluării a- C urechi, Bucurcşcl, total, cu luni şi slmbătă, intre
Deschizînd dezbaterile, de sancţiuni regimului sud- nental în Marea Egee. Po cestor convorbiri care au Crişcior excepţia com, orele 9—17
preşedintele pe luna în african. trivit agenţiei France Preş- început în 1975. Buccş, Blăjeni, Crişcior miercuri şi vineri,
total, cu
Bălţa, Vălişoara, excepţia co Intre orde 9—17
munei Bălţa
O Preşedintele Consiliului Constituţiei, cc se va desfă Lunooiu de Jos.
de Miniştri al R.A. Siriene, şura miercuri. Suarez a ce Doalu Marc, luni şi 6îmbă.tă,
Mohammad AU Al-Halabi, a rut populaţiei şă se pronun Bâxza, Ruda între orele 9—17
primit pe Constantin Stălcs- ţe în favoarea proiectului de
cu, ministrul justiţiei, care Digţ&i Constituţie, care, odată adop
face o vizită oficială la Da tată, va înlocui legislaţia
masc.
franchistă. xv
In cadrul întrevederii, s-a rul american a declarat că Petcr Katjavivi, a declarat Au rostit cuvînlărl, cu pri
exprimat satisfacţia pentru „situaţia din RhOdesia se de că „S.W.A.P.O. îşi va inten lejul unor adunări populare, Întreprinderea
modul în care se înfăptuiesc gradează în mod grav", ex- sifica lupta de eliberare îm şi liderii partidelor comunist
hotărîrile adoptate la nivel primindu-şl, totodată, speran potriva regimului rasist din şi socialist muncitoresc spa
înalt de promovare a rapor ţa că va fi găsită o soluţie po Africa de Sud, ca urmare a niol, respectiv Santiago Car-
turilor bilaterale în diferite litică în problema rhodesiană. refuzului acestuia db a ac rillo şl Felipe Gonzalez, care Electrocentrale Deva
domenii. In capitala zambiană, An- cepta planul O.N.U. pentru au adresat apeluri popu
-ic drew Young a conferit, de Namibia". laţiei *ă se pronunţe masiv
Da Damasc a avut Ioc sem asemenea, cu Joshua Nkomo, Peter Katjavivi a făcut, de în favoarea proiectului con ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
narea Convenţiei de asisten- lider al Uniunii Popoprului asemenea, apel la comunita stituţional.
'ă juridică în materie civilă, African Zimhabwe (Z.A.P.U.) tea internaţională pentru URMĂTORUL PERSONAL :
familială şi penală între Re în legătură cu situaţia din „impunerea de sancţiuni eco O într-un comunicat dat
publica Socialistă România Africa de Sud. nomice totale împotriva A- publicităţii la Roma, Partidul ® economist principal
şl Republica Arabă Siriană. fricii de Sud, care este au Comunist Italian relevă că
Ambasadorul american a toarea unei enorme înşelăto în cursul lunii noiembrie în ® contabil principal
O Preşedintele Zambiei, vizitat în cursul turneului rii în Namibia". această ţară au apărut 18 noi
Kenncth Kaunda, a primit său Tanzania, Mozambic şi organizaţii teroriste. P.C.I. a- ® şefi manevră
pe Andrcw Young, ambasa Botswana. • Preşedintele guvernului ratâ că in noiembrie au avut
dorul Statelor Unite la spaniol, Adolfo Suarez, a în Ioc 1B3 acte de terorism, din © manevranţi
O.N.U., care efectuează un e Secretarul pentru infor cheiat luni scara, printr-un tre care 106 au fost revendi
turneu în statele din prima maţii al Organizaţiei Poporu mesaj televizat, campania cate de 41 organizaţii sub ® lăcătuşi
linie. La Lusaka, ambasado lui din Africa de Sud-Vest, pentru referendumul asupra versive.
® operatori cazane şi turbine
De asemenea, UZINA ELECTRICĂ
V1NĂTOARE DE...
VINĂTOm Ce spun statisticile moderne PAROŞENI ÎNCADREAZĂ :
Autorităţile din Kenya au ® lăcătuşi
lor, interzicind orice fel de fiMEBIDIANE j ® electricieni
declarat război braconieri
vinatoare şi comerţul cu despre înarmare şi războaie!
piei, h'Jdeş şi orice fel de ® operaiori cazane şi turbine.
alte trofee. Pentru comba Savanţii au calculat că, de resurse materiale şi
terea braconajului au fost în ultimii 5 500 de ani, în de energii umane în sco
înfiinţate unităţi speciale, vîrsta in general înaintată i lume au avut loc peste pul creării unor mijloace
VlNZARI
înarmate şi înzestrate Cu a unei bunici cind a aliat / 14 500 războaie, în care de distrugere din ce în ffl Vind pian vienez. Hu
mijloace de transport rapid, că fiica ei, Giuseppa, în 1 au pierit în total cam tot ce mai numeroase şi din nedoara, str. Trandafirilor mica,
între care avioane şi eli virstă de 14 ani, va avea \ ce în ce mai complicate nr. 8, ap. 30. publicitate
(1410)
coptere. un copif. Dealtfel, in fa- i atîţia oameni cîţi trăiesc continuă în zilele noastre O Vînd căţei Boxer ger
pe
prezent
în
planeta
Măsurile au fost deter milia Angeiei fetele se că- 1 cu un ritm nemaiîntîlnit man. Informaţii, Bl. E 22 b,
minate de necesitatea pro sătoresc foarte de timpu- ţ noastră. Fondurile chel în istoria omenirii. Astfel, ap. 2, cartier Gojdu, Deva.
tejării faunei împotriva riu, ea însăşi fiind mamă i tuite pentru ducerea a- în anul 1945, bugetul mi PIERDERI diverse materiale, cu ultima
braconajului, care a luat - cum uşor se poate con-t cestor războaie distrugă litar global era de 50 mi 0 Pierdut legitimaţie ser filă neutilizată, avind soldul
de 3855,59 led, necompletată,
viciu nr. 472, pe numele On-
proporţii îngrijorătoare. Vi- stata - tot la vîrsta de 14) toare ar reprezenta va liarde dolari. După 15 coş Matilda, eliberată de Di semnată cu semnăturile au
nălori bine înarmaţi, care ani. i loarea unui cerc de aur ani, cheltuielile militare recţia sanitară judeţeană torizate. Il declarăm nul.
DIVERSE
folosesc echipament foarte cu circumferinţa Ecuato globale s-au dublat, du Hunedoara-Deva. O declar 0 Tirziu Cristina din Ga
modern, automobile, elicop POPULAŢIA PREISTORICĂ \ rului. adică 44 milioane pă 23 de ani s-au triplat, nulă. (14H) laţi aduce mulţumiri colec
o Pierdut legitimaţie ser
metri, lat de 161 metri şi
tere şi avioane roiesc prin A JAPONIEI \ iar în 1977 au atins 400 viciu, pe numele Moţ Mari tivului medico-sanitar din
savană şi ucid sute de a- au j gros de 10 metri. Imagi miliarde dolari — de opt nei, eliberată de I.T.A. Hu staţiunea Geoagiu, pentru în
acordată in timpul
grijirea
nimale rare, unele pe cale Etnografii japonezi nea — dacă nu s-ar în ori mai mari decît în nedoara. O declar nulă. (1412) tratamentului.
de dispariţie. Numai în reuşit să stabilească cu a- 1 temeia pe datele ştiinţei 1945. In anii 1960—1970, 0 Pierdut legitimaţie ser
— ar părea de domeniul
cursul acestui an, la bra jptorul calculatoarelor cifra ţ potrivit datelor O.N.U., viciu, eliberată de Staţia uti ANUNŢ DE FAMILIE
conieri autorităţile kenyote populaţiei arhipelagului ni- 1 absurdului. laj transport Deva, pe nume Mulfumim pe această ca
le Indrieş Virgil. O declar
r reuşit să confişte 507 pon in vremuri preistorice. Tot instrumentele ştiin s-au irosit pentru înar nulă. (1414) lo tuturor rudelor, prieteni
bucăţi de colţi de elefanţi. Astfel, ei au stabilit că, a- \ ţei moderne permit să se mări 1 900 miliarde do 0 Pierdut legitimaţie ser lor, colegilor şi cunoştinţe
cum 8 000 de ani, in arhi- i prefigureze care ar fi fost lari. în etapa 1970—1980, viciu, eliberată de întreprin lor, care au fost alături de
noi la greaua şi fulgerâtoa-
BUNICĂ LA... pelag trăiau 22 000 de oa- ? gradul de civilizaţie pe dacă se menţine ritmul derea blănuri „Vidra" Orăş- rea pierdere a scumpei
tie nr. 1691, pe numele Ma
28 DE ANI meni; 2 000 de ani mai tir- \ Pămînt şi cit ar fi avut actual de creştere. înar rina Maria. O declar nulă. noastre soţie, mamă şi bu
(1415)
Angela Sorrentino din ziu - 106 000, iar acum L de cîştigat omenirea da mările vor înghiţi fonduri ® Depoul de locomotive nică DANDEA ELENA
de 4 000 miliarde dolari,
Messina (Italia) consideră 4 500 de ani - 260 000. 1 că valorile materiale şi respectiv mai mult decît C.F.R. Simeriă cu sediul în în virstă de 53 ani, din
că este un compliment să Cea mai populată era por- 1 umane distruse de .răz dublu faţă de deceniul str. Traian nr. 76, oraş Si- Ghelari, decedată Ia 27 no
iembrie 1978. Ii vom păstra
i se spună că este bunică tiunea estică a insulei Hus- ) boaie, ar fi fost canaliza anterior. meria, judeţul Hunedoara, a- ■o veşnică amintire.
carnetului
nunţă
pierderea
la... 28 de ani! Ea şi-a hu, iar vestul arhipelagului 1 te exclusiv în scopuri C.E.C. cu limită de sumă, cu nr. FAMILIA DANDEA
uitat orice alt resentiment n fn’cf mnltX \rrcrma HQ- , paşnice. (Agerpres) 961.150-901.200, emis de B.N. (1413)
a fost multă vreme
fi prejudecată legată de populat, Cu toate acestea, risipa Deva, pentru cumpărarea a
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA j Devo, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. [eletoane: 11275, 11585, 20708. TIPARUL i Tipografia Deva, slr. 22 August, nr. 257. «4 0»
