Page 25 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 25
--------- ;—■—------------------
&NUIi 'XX7B
NR. fi 5fil
VINERI,
8 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
------------------------------------- :
încheierea vizitei oficiale întreprinse în ţara
Tovarăşului HiOOLAE CEAUŞESGU i-a (ost înmfnată
noastră, ia invitaţia tovarăşului Medalia de Aur „Norbert Wiener" a Organizaţiei
NIC8LAE CEAUŞESGU, de locotenent-colonel
Mondiale pentru Sisteme Generale şi Cibernetică
MENStSTU HAILE MARIAM, preşedintele T o v a r ă ş u l u i Nicolae La ceremonie au parti profesor la Universitatea
Ceauşescu, preşedintele Re cipat t o v a r ă ş a Elen-a din Belgrad, membru al
Consiliului Militar Administrativ Provizoriu şi Ceauşescu, tovarăşul Manea Comitetului Executiv al U-
publicii Socialiste România,
Mănescu, alţi tovarăşi din
i-a fost înmînată, joi, 7 de
niunii
din
economiştilor
cembrie, în cadrul unei ce conducerea de partid şi de R.S.F. Iugoslavia, dr. Ro-
remonii desfăşurate la Pa stat. miniştri, membri ai bert Vallee, profesor la U-
latul
ai Consiliului de Miniştri ale Etiopiei Socialiste Consiliului de Stat, conducerii Consiliului Na niversitatea Paris Nord, şi
prima medalie de aur ..Nor ţional pentru Ştiinţă şi prof. dr. John Rose, direc
A
Joi, 7 decembrie, s a în bert Wiener" a Organiza Tehnologie. tor general al W.O.G.S.C.,
j
cheiat vizita oficiala între Încheierea convorbirilor oficiale ţiei Mondiale pentru Siste A luat parte, de aseme rectorul Colegiului de teh
prinsa în ţara noastră, la me Generale şi Ciberneti nea, o delegaţie a Organi nologie din Blackburn —
invitaţia tovarăşului Nicolae La Palatul Republicii s-au Minîştri ale Etiopiei Socia că. atribuită tovarăşului zaţiei Mondiale pentru Siste Marea Britanic.
Ceauşescu, preşedintele Re încheiat, joi, 7 decembrie, liste. Nicolae Ceauşescu, în semn me Generale şi Cibernetică. Prestigioasa medalie i-a
publicii Socialiste România, convorbirile oficiale între to Cu acest prilej, cei doi de înaltă preţuire pentru în deschiderea ceremo fost înmînată tovarăşului
de locotenent-colonel Men- varăşul Nicolae Ceauşescu, şefi de sfat şi-au exprimat merite în domeniul promo niei, prof. Ion Ursu a pre Nicolae Ceauşescu de John
gistu Haite Mariam, preşe preşedintele Republicii Socia satisfacţia faţă de rezultate vării ştiinţei în general şi zentat tovarăşului Nicolae Rose.
dintele Consiliului Militar liste România, şi locotenent- le convorbirilor purtate, fa ciberneticii. în special, şi Ceauşescu grupul de sa T o v a r ă ş u 1 Nicolae
Administrativ Provizoriu şi al colonel Mengisfu Haile Ma ţă de înţelegerile la care au al orientării lor spre sco vanţi învestiţi de cel de-al Ceauşescu a mulţumit căl
Consiliului de Miniştri ale E- riam, preşedintele Consiliu ajuns, manifestîndu-şi con- purile păcii, cooperării .şi lV-lea Congres de ciberne duros pentru distincţia pri
tiopiei Socialiste. Viz fa, ca lui Militar Administrativ Pro progresului. tică şi sisteme de la Am mită.
:
şi convorbirile la nivel înalt vizoriu şi al Consiliului de (Confinuare în pag. a 4-a) Diploma de acordare a sterdam. cu înalta misiune Membrii delegaţiei Or
româno-etiopiene au consti medaliei de aur conţine de a în mina preşedintelui ganizaţiei Mondiale pentru
tuit un eveniment de cea mai Semnarea Declaratei Republicii următorul text: „Organiza Republicii Socialiste Româ Sisteme Generale şi Ciber
mare importanţă în cronica ţia Mondială pentru Siste nia medalia metnorială de netică au felicitat călduros
legăturilor de prietenie din Socialiste România şi Etiopiei Socialiste me Generale şi Ciberneti aur „Norbert Wiener". p6 preşedintele Republicii
tre România şi Etiopia So că. Medalia de aur memn- Au rostit un cuvînt oma Socialiste România pentru
cialistă, menit să impulsio După încheierea convorbi cii, Declaraţia Republicii So rială „Norbert Wiener", gial. adresind calde felici distincţia conferită.
neze şi să ridice pe noi rilor oficiale, preşedintele cialiste România şi Etiopiei conferită Excelenţei Sale tări şefului statului român, T o v a r ă ş u 1 Nicolae
trepte colaborarea şi conlu Republicii Socialiste Româ Socialiste. Nicolae Ceauşescu. pre Alexander Miilor Andrew, Ceauşescu a fost, do aseme
crarea dintre cele două ţări, nia, t o v a r ă ş u l Nicolae După semnare, tovarăşii şedintele Republicii Socia profesor la Facultatea de nea, felicitat cu căldură de
în folosul ambelor noastre Nicolae Ceauşescu şi Men liste România, ca mulţumi cibernetică a Universităţii tovarăşii din' conducerea
popoare, al cauzei cooperă Ceauşescu, şi preşedintele gisfu Haile Mariam s-au fe re şi recunoaştere pentru din Reding (Marea Brita partidului şi statului.
rii si păcii în întreaga lume. Consiliului Militar Adminis licitat cu căldură, şi-au strîns interesul .şi sprijinul pe nic), prof. dr. Ti bor Charles în continuare, preşedin
Ceremonia plecării înaltu trativ Provizoriu şi al Consi îndelung mîinile, s-au îmbră care le-a acordat muncii şi Ifelvey, .director al Orga tele Nicolae Ceauşescu s-a
lui oaspete a avut loc pe liului de Miniştri ale Etiopiei ţişat cu cordialitate. obiectivelor acestei organi nizaţiei Mondiale pentru întreţinut. într-o atmosfe
aeroportul internaţional O- Socialiste, locotenent-colonel Cei doi şefi de stat au ros zaţii. Conferită la eel de-al Sisteme Generale şi Ciber ră cordială, cu directorul
tooeni. Mengisfu Haile Mariam, ou tit alocuţiuni, urmărite cu in- IV-iea Congres de ciberne netică, preşedintele Insti gen arai şi cu membrii de
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnat, joi dimineaţa, în ca tică şi sisteme de la Am tutului pentru sisteme in legaţiei Organizaţiei Mon
drul unei ceremonii care a sterdam — Olanda, august ternaţionale şi control din diale pentru Sisteme Gene
(Continuare în pag. a 4-a) avut loc la Palatul Republi- (Continuare în pag. a 4-a) 1978". S.U.A., Radmila Stojanovic. rale şi Cibernetică.
Experienţa colectivului minei
A NQAJAMENTUL N
Paroşeni dovedeşte :
Mecanizarea şi policalificarea VERNISAJ
%,<ŞE ÂJI lNTRiERRINS;^ ŞINT REZULTA Azi (vineri) după-amiază,
minerilor, factori principali în Iu orele 17,00, Casa de cul
tură din Deva va găzdui ver
nisajul expoziţiei de lncrustă-
sporirea produefiei de cărbune! JURNALUL ÎNTi turi in lemn. Expun mem
brii clasei externe dc arta
Mai bine de 80 la sută re. Ca pe un lucru care a lemnului din Deva (a Şco
lii populare din. Petroşani),
din cărbunele caro se ex- venea să strice rînduiala precum şi cercurile de artă
trage la mina Paroşeni clasică, tradiţională de a lemnului de la casa de cui-
este scos mecanizat, cu scoatere a cărbunelui — • Ianuarie-noiembrie 1978© tură şi liceul pedagogic.
complexe de marc randa ne spunea inginerul Petru CÎSTIGĂTORI
ment şi cu combine' de tă Voi nea, şeful sectorului e- A! CONCURSULUI
JUDEŢEAN PE TEMA
iere. Cele trei complexe cu lectromecanic al minei Pa in perspectiva unui sfirşit de an cit mai fructuos—
care este înzestrată mina roşeni. A început o adevă „CEI MAI BUNI
sînt date în seama mineri rată bătălie de acceptare, AGRICULTORI*
lor şefi de brigadă Fazakaş cunoaştere şi statornicire a se cere mobilizarea energică a tuturor colectivelor
noului în mină. A fost des tn urma desfăşurării fazei
Francisc, Ilie Filiehe şi Ti- tul de greu... judeţene a concursului pen
tu Teaccnco. A n u l acesta, pentru realizarea planului şi a tru desemnarea celor mai
în dreptul celor trei brigăzi Intr-adevăr, la mina Pa buni agricultori, care să re
prezinte judeţul in concursul
de mineri sînt înscrise pî- roşeni a început atunci o Anul 1978 se apropie tăţi şi adoptă soluţii co za, I.M,- Paroşeni, I.M.C. republicau pe această temă,
nă acum cifrele : 25 182 to „şcoală". Nici directorul, de sfirşit. In această per respunzătoare în vederea Deva, „Marmura" Sime- pe prunele locuri s-au cla
ne. 18 678 tone şi, respectiv, nici inginerul şef, nici şe spectivă, colectivele da aplicării — începînd cu ria, „Refractara" Baru, sat tovarăşii : Ion Gîrjob
(C.A.P. Ccoagiu) — la pro
7123 tone. Sînt cantităţile ful sectorului electromeca muncă hunedorene îşi prima lună a anului vii I.C. şi I.M. Orăştic — iar filul pomicultură, Margareta
de cărbune pe care cele nic, nicidecum minerii, nu amplifică preocupările şi tor — a mecanismului e- la antipod : I.L. Deva, Filimon (C.A.P. Rapoltu Ma
trei brigăzi, în ordinea de învăţaseră despre comple strădaniile în producţie; conomico-financiar per „Vîscoza" Lupeni, „Vi re) — legiimicullură, Aurel
xe. Au făcut-o concret aici,
Cismaş (C.A.P. Gcoagiu) —
mai sus, le-au extras su la mină. Lecţii teoretice, hotărîte să îndeplinească fecţionat, introducerii pro dra" Orăştic, Fabrica dc cultura porumbului şi Ger-
plimentar sarcinilor de apoi practice, pe complex, integral sarcinile de plan ducţiei nete ca indicator încălţăminte Hunedoara, gely Vilhclmn (C.A.P. Deva)
plan la zi. cantităţi-record în curtea minei şi în ate şi angajamentele asu de bază al planului eco mai multe unităţi minie — creşterea animalelor. Câş
Snmînat
s-au
tigătorilor
li
în istoria brigăzilor minei liere. Profesori: directorul, mate în întrecerea so nomic. In această privin re din Valea Jiului. premii în obiecte.
Paroşeni. In plus, ele do
ceilalţi tovarăşi din condu cialistă. Elocvente în ţă este însă necesară mai Ceea ce se impune a-
vedesc cu argumentul fap cere. Şi minerii au început această privinţă sînt ra multă preocupare şi exi cum, în puţinul timp ca FORMAŢIA DE MUZICĂ
telor că mecanizarea pro încet dar sigur să se apro portările aproape zilnice genţă, introducerea la toa re a mai-rămas pînă la TINARĂ „VITRALIU*
cesului de extracţie a căr pie de complexele mecani din partea unor unităţi te locurile de muncă a sfîrşitul anului, este mo PE LOCUL 3
bunelui garantează sporirea zate. Cînd a sosit al doi economice referitoare la bilizarea mai energică a CiivSa orăşenească de cultu
necontenită a producţiei în lea şi al treilea, fiecare realizarea sarcinilor de spiritului nou, revoluţio ră din Miercurea Ciuc a găz
abataje. dintre şefii de brigăzi şi-l plan şi angajamentelor a- nar, antrenarea în mai tuturor colectivelor de duit recent, in organizarea
muncă pentru a raporta
— La început, nu a fost doreau în abataj. nualc, ori pe primii trei mare măsură a cadrelor Comitetului judeţean IJ.T.C.
chiar aşa de simplu. Cînd ani ai cincinalului ac tehnice şi economice. realizări cit mai mari — Harghita, ediţia a III-a a
..Festivalului-concurs al mu
a sosit primul complex GH. I. NEGREA tual. Totodată, se acţio Privind cifrele statisti cele care au plusuri de zicii tinere", cu participarea
mecanizat, minerii l-au pri nează cu stăruinţă în ve ce, care oglindesc rezul producţie — şi a recupe reprezentanţilor din mai mul
vit cu oarecare neîncrede (Continuare în pag. a 2-a) derea asigurării tuturor tatele obţinute de unită ra cît mai mult din res te judeţe ale ţării. Reprc-
zentînd judeţul nostru la a-
condiţiilor necesare desfă ţile economice ale jude tanţe — cele care înre ccst concurs, formaţia
gistrează
—,
ţului pe cele 11 luni ale
nerealizări
şurării optime a produc „Vitraliu", alcătuită din tine
IN INTERIORUL ZIARULUI anului, se poate constata pentru a demara — toate
ţiei pe timpul iernii, se rii Florentin Budea, Ovidiu
pun baze trainice planu că în prim-planul hărni — în 1979, cu certitudi Vass — elevi la Liceul in
EJ Organizaţia <Ie partid, întregul colectiv acţionea nea îndeplinirii ritmice a dustrial jir, 2 Deva şi A-
ză eficient şi unitar pentru finalizarea măsurilor lui pe anul viitor. ciei şi dăruirii în muncă planului şi a noilor anga lexandru Cazan — muncitor
adoptate De menţionat şi faptul se situează aceleaşi colec la I.P.C.M. Deva, s-a clasat
în final pe locul HI, remar-
că majoritatea unităţilor tive — ale C.S. Hunedoa jamente.
B Exigenţă şi răspundere sporită dc Ia primele lecţii economice din judeţ in ra, I.V. Călan, I.E. Deva, cindu-se prin repertoriul pre
zentat în concurs, interpre
■ Săpiămina viitoare la televiziune vestighează noi posibili I.M. Hunedoara, I.M. Bar (Continuare în pag. a 2-a) tare şi ţinută artistică.
