Page 26 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
înfăptuirea hotărîrii de partid — atribut esenţial al conducerii politice Mecanizarea şi policalificarea
Organizaţia de partid, întregul colectiv acţionează minerilor, factori principali in Tel
sporirea producţiei de cărbune! 5,00 Tcleşct
eficient şi unitar pentru finalizarea măsurilor adoptate 10,00 Telccjji
„Mari
(Urmare din pag. 1) fer Iosif, Nicolae Dudui, dămici
Grigore Divliceanu, Vasile
Pupă ce s-au stabilit ci n-a mai primit nici o recla- 11,30Telex
frele de plan pe anul 1978, DIRECŢII DE ACŢIUNE : maţie din partea celor peste Dar ca să stăpîneşti bi Capriş, Aurel Bildea, căro 11,35închide
organizaţia de partid de la 20 de turnătorii din ţară. ne aceste utilaje moderne, ra li se alătură minerii şefi lui.
secţia I furnale a C.S. Hu © Calitatea fontei ® Reducerea cheltuie Asemănător s-a procedat pretenţioase, trebuie să le de brigăzi, sînt cei care 17.00Telex
nedoara a început o largă şi în privinţa reducerii chel pătrunzi tainele. Şi sînt la veghează zi şi noapte la 17.00Emlsiiu
consultare a întregului colec lilor materiale 9 Sporirea producţiei tuielilor materiale. Au fost mina Paroşeni oameni ca buna folosire şi exploata mană
tiv pentru depistarea rezer stabilite reguli precise de re le-au pătruns. In primul re a complexelor mecani 19.00 Rezulta
velor şi conturarea angaja lucru şi s-a instituit un con rînd cei trei mineri şefi de zate. Aşa se face că pro 19,05 1001 de
mentelor în întrecerea so se controlează desfăşurarea furnal nu se poate introdu trol permanent şi amănunţit brigadă : Fazakaş Francise, centul de utilizare a aces 19,30Telcjur
cialistă. Pe această bază ea muncii pe toate schimburile, ce orice material, ci numai asupra regimului de funcţio tora a depăşit 95 la sută.
a hotărit, între altele, ca în cine răspunde, pe locuri de de calitate corespunzătoare. nare a furnalelor, respectă Ilie Filiche şi Titu Teacen- 19.00Prim-p
anul 1978 să reducă rebutu muncă, de respectarea regu De aici s-a ajuns la conclu rii graficelor de reparaţii şi co, care spun astăzi cu Alte cîteva fapte-argu- bac ea,
rile sub 4,5 la sută, să reali lilor. De pildă, pentru cau- zia că trebuie supravegheată întreţineri, de descărcare a precizie unde-i defectul şi ment: întreaga producţie pul de
zeze un volum de economii perişti a fost stabilit un re calitatea materiei primite. fontei şi zgurii etc. Şi aici, ce trebuie făcut complexu suplimentară de cărbune a gomonl
de 2 milioane lei şi să se gim termic care să răspundă Şi această sarcină a fost da o contribuţie de seamă aduc lui în caz de nevoie. Aşa minei Paroşeni — aproape miş-oar.
producă peste plan 10 000 cerinţelor impuse de redu tă unor comunişti de nădej comuniştii prim-topitori Mi- dar, procesului de mecani 10 000 tone — vine de la 20,15Film a
tone de fontă. cerea consumului de cocs. de, cu un dezvoltat simţ al hai Timofte, Traian Bolea, zare i s-a alăturat, firesc, complexele mecanizate ; dioptrii
Aceste angajamente ex S-a impus ca la furnalul nr. răspunderii, printre care Mi- Petru Lipşa, Ilie Mîtcă, A- procesul de policalificare a mutarea unui complex din-
primau voinţa întregului co 5, de exemplu, temperatura hail Graffi, Simion Josan, lexandru Bucur. tr-un punct de lucru în Produc
lectiv, pentru că întregul aerului insuflat să nu scadă Dumitru Mereuţă, oameni Şedinţele comitetului de oamenilor minei. Minerii lor bt>
colectiv a participat prin sub 1080 de grade. Răspun care se achită conştiincios de partid, adunările generale a- sînt şi lăcătuşi şi electro altul -r- demontare, trans ră Tv.
propuneri la stabilirea lui. derea pentru respectarea a- sarcina primită. le organizaţiilor de bază, a- mecanici, iar lăcătuşii şi e- port, remontare — se fă 21.15O artă
Se cerea acum să se acţio nalizele în grupele sindicale lectromecanicii sînt şi mi cea în 40—45 de zile. As pului r
neze cu toată fermitatea şi organizaţia U.T.C., opera neri. Este cea dinţii mină tăzi . şe face cel mult'îh“ 22.15Telcjur
pentru ducerea la îndeplini Viaţa de partid tivele, munca de la om la din Valea Jiului la care de zile ; pentru al 4-lea
re a ceea ce se hotărîse. om, propaganda vizuală — clasicele denumiri „miner", complex mecanizat, care
Aproape tot ce s-a între sînt doar cîteva din modali „lăcătuş", „electromecanic", va sosi in curînd, şi-au pus
prins de aici înainte de na tăţile prin care organizaţia au început să dispară. îşi candidatura toţi şefii de Kae
tură politică, organizatorică cestor măsuri a fost încre O problemă care în anii de partid a militat pentru brigăzi.
şi tehnică se localiza la dinţată comuniştilor Nicu trecuţi a dat multă bătaie înfăptuirea angajamentelor face tot mai mult loc un
punctele şi formaţiile de lu Babarţi, Ilie Gherase şi A- de cap comuniştilor de aici asumate şi a măsurilor sta nume de meserie nouă : — Viitorul mineritului în
cru, la oameni. lexandru Olaru, ei înşişi a fost fabricarea fontei ce bilite. întreg acest efort „mecanizator". Valea Jiului este mecani BUCUREŞ
Mai întîi, s-a luat măsura implicaţi în soluţionarea nuşii, turnarea ei pe bandă. a dat rezultate bune. Pe 11 Ziceam că aceste comple zarea — spunea, pe bună dioprogrami
ca toţi furnaliştii să treacă problemelor care determină Cum spuneam, sarcina la luni procentul de rebut ad xe mecanizate sînt deose dreptate inginerul Petru Radiojurnal
presei; 8,10
printr-un nou ciclu de per buna funcţionare a caupere- acest capitol a crescut con mis a fost redus de la 4,5 la bit de pretenţioase, cer o Voinea. Uşurează munca o- diilor; 9,00
fecţionare a cunoştinţelor lor. siderabil prin reducerea im 3,25 la sută, valoarea econo bună utilizare şi întreţine mului, sporeşte producţia 9.05 Răspum
profesionale. Măsura se jus Calitatea fontei este deter portului. Aici a fost nevoie miilor realizate depăşeşte 2,2 re. In acest scop, pe mină de cărbune. lor; 10,00 B
tifica prin faptul că noile minată în măsură hotărî- de o adaptare energică, o- milioane lei, iar producţia s-a organizat o echipă „au- Sînt argumente de necon 10.05 Atlas
cursuri aveau menirea să toare de respectarea reţetei perativă şi eficientă, în con dată peste angajamentul ini Sănătatea;
îmbogăţească cunoştinţele de încărcare a furnalelor. formitate cu cerinţele. Şi ţial depăşeşte 2 000 tone de toservice", formată din cei testat. Realizările minei Pa 11.00 Bulctii
Avanpremie:
oamenilor cu privire la pîr- Nu-i tot una în ce proporţii anii trecuţi s-au depus efor fontă. mai buni lăcătuşi, electro roşeni o dovedesc cu pute 12.00 Buletii
ghiile sporirii indicilor de u- intră în reţetă aglomeratul, turi pentru calitatea fontei mecanici, mineri, astăzi nu rea faptelor, cu cărbunele Din como;
tilizare a agregatelor, folo minereul bulgări, cocsul, cenuşii, dar acestea n-au CORNEL ARMEANU miţi mecanizatori. Hornof- scos în plus în fiecare zi. nostru; -12,3!
sirea economică a combusti calcarul. Pentru a se asi dat rezultatele cele mai bu ce; 13,00 E
bililor şi energiei, fabrica gura în fiecare schimb res ne. In consecinţă, organiza 15.00 Studcir 1
diojumal;
rea fontei cenuşii, a cărei pectarea riguroasă a doze ţia de partid a întărit mun economice;
pondere a crescut la aproape lor, în funcţie şi de calitatea ca organizatorică şi politică baladă; 17
jumătate din volumul pro materiilor prime, unor co în rîndurile colectivului de ştiri; 17,05 !
ducţiei secţiei. munişti, între care Dumitru la banda de turnare. Co că populari
Pentru ca munca să capete Cunţan, Petru Iştoc, Laurean munişti ca ing. Nicolae ■ Vo- patrie; 18,
un şi mai pronunţat carac Bondea şi Gheorghe Bun- nica, maistrul Romuluş U- 20.00 Auzit
20,15 Semn:
ter de ordine şi disciplină, gănoiu, li s-a dat sarcina cenic, şefii de echipe Pavel 20,45 Cădem
la indicaţia organizaţiei de să răspundă nemijlocit de Andrăşescu şi Teodor Brea- O zi intr-o
partid, conducerea secţiei a această problemă. Oame zu au instaurat aici un cli Non stop m
stabilit programe de lucru nii au înţeles din ex mat de răspundere pentru TIMIŞ O AP
riguroase pentru fiecare for perienţă că la rîndul lor îmbunătăţirea calităţii fontei. litatca radio
maţie, "conţinind atribuţiile dozele depind şi ele de Şi s-a reuşit. Dovadă este azi ; 13,15 1
oamenilor, modul în care calitatea materiei prime ; în faptul că în acest an secţia Rafaela Car.
garu ; 18,30
cate — emis
18,40 Gintă .
19,00 Revistr
!JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE! politică ; 1
muzicală.
(Urmare din pag. 1)
f]!N!
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE
SORTIMENTE PE 11 LUNI DEVA : ZI
tria); Gustul
ricirii (Artt
ATELIERUL MECANIC BARZA. In fotografie : bobinatorii Tatiana Năstasc şi Teorii
UNITĂTI CU REZULTATE BUNE s Coslea, exccutlnd rebobinarea unui rotor de curent continuu. Foto : VIRGIL ONOIU RA : Oam
meni (Flact
noastră vev<
/ C.S. HUNEDOARA — utilaje miniere 840 % hrăneşte un
! — COCS 103,4% I.E. DEVA în desfăşurarea YnvăţămYgituiui agrozootehnic de masă Rătăcire
PETROŞANI
1 — fontă 102,8% — energie electrică 102,7% \ (Unirea); R
\ - o(el 101,4% „MARMURA" SIMERIA Exigenţă şi răspundere iembrie); O
cuminte (Re
4 din care aliat — placaj marmură 113,9% PENI : Avei
i şi aliat superior 109,2% — dale mozaicate 120 % Juan (Cultui
idei (Muncit
) — laminate 101,6% I.M.C. DEVA sporită de la primele lecţii! CAN : Ciam
1 — utilaje pentru — panouri mari 120,1% ţ de ploaie .
l metalurgie 106 % — produse din B.C.A. LONEA : A
seri.
mint,
l I.V. CALAN armat 102,3 % Potrivit programului de de ing. Udrescu Ana Maria, cenfiu Tetea şi loan Popa IU.) ; PETRL
1 — fontă 103,2% — produse din vată măsuri adoptat de Secreta au dezbătut cu răspundere (C.Â.P. Cristur) este faptul că Palide (Mur
^ — maşini pentru minerală 100,6% ( prima temă cuprinsă în pro nu sînt respectate indicaţiile N1NOASA 1
(Muncitoresc
( metalurgie 107 % — materiale de construcţii riatul Comitetului judeţean gram. Este necesar însă ca date privind întocmirea pla Albul Bim,
de partid privind organiza
' — utilaje pentru turnare 103,9% din mase plastice 109,8% \ în viitor să fie asigurată nurilor lecţiilor, care să fie seriile I-ll
\ — semicocs 97,8% I.C. ORAŞTIE \ rea şi desfăşurarea învăţă participarea tuturor cursanţi strîns legate de specificul u- BRAD : Ava
şic);
ORA.
( UNITĂŢI APARŢINĂTOARE — produse din mântului agrozootehnic de lor la lecţii. nităţii. S-a făcut prea puţin specială (Pai
) DIRECT DE C.M. DEVA mase plastice 102,3% masă, marţi, 5 decembrie şi în privinţa procurării de Ovidiu (Fi.
\ — zinc în concentrate 108 % I.F.E.T. DEVA a.c., a fost stabilită ca zi de Medicul veterinar Remus mostre, întocmirii unor gra GIU-BAl : C
^ — cupru în concentrate 103,4% — cherestea total 100,5% \ ţinere a primei lecţii în toa Ciortea, lectorul cercului cu fice care să uşureze înţelege noasă (Casa
HAŢEG : Dc
i — plumb în concentrate 98,5 % — buşteni 98,6% ţ te cercurile şi unităţile agri profil zootehnic de la C.A.P. rea de către cursanţi a lecţi (Popular); I
1 — utilaje miniere 82,7% — lemn de mină 101,5% cole, care a avut ca temă Simeria, a asigurat o bună ilor, cît şi pentru asigurarea torul de bat
\ I.M. HUNEDOARA — lemn pentru celuloză 69,9% \ politica agrară a partidului frecvenţă, la prima lecţie Murit, poliţii
(Casa de ci
( — fier în minereu 101,1% şi sarcinile ce revin oameni participînd toţi îngrijitorii de de condiţii pentru vizionarea zinui de ant
lecţiilor transmise la televi
> I M. BARZA ŢESATORIA bE MĂTASE \ lor muncii de pe ogoare în animale de ia adăposturile nic); SIMT
ţ — zinc în concentrate 101 % — ţesături 100,3% ţ anul 1979, în actualul cinci aflate la brigada din Cărpi- ziune. De asemenea, amin (Mureşul); 11
3
(Lumina);
t — cupru în concentrate 100 % FABRICA DE BERE HAŢEG nal. în cooperativele agrico niş. De remarcat că lectorul tim că la C.A.P. Deva, Ban- tul uitat dc
>-— plumb în concentrate 100,4% — bere 100,1% le unde organizaţiile de şi-a întocmit un bun program potoc, Hărău, Bîrsău şi Şoi- rui).
partid, consiliile de conduce tematic, precum şi un plan muş nu ani găsit nici un lec
re, lectorii şi cursanţii au al lecţiei. Ne aşteptam ca tor care să ne dea relaţii
UNITĂTI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ,
s privit cu răspundere şi exi şi la cercurile pentru cultu despre organizarea şi desfă
SORTIMENTALĂ genţă sporite problema ridi ra plantelor de cînip (lector şurarea învăţămîntului agro VREI
cării nivelului de cunoştinţe ing. Elena Ciobanu) şi cel zootehnic de masă, unii din
I.P.L. DEVA — maşini şi utilaje i politice şi profesionale ale legumicol (lector ing. Geor- tre ei fiind chemaţi la con
— uşi-ferestre 93,5% miniere 79,2% ) cooperatorilor, încă de la geta Vlad) de la aceeaşi u- siliul intercooperatist (!). Timpul pro
— mobilier din lemn 99,3 % I.M.M.R. SIMERIA prima lecţie s-a pornit, cum nitate să întîlnim o bună ac Cunoscînd faptul că ridi decembrie :
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE — osii montate. .96,5% I se spune, cu dreptul. La cercul tivitate din prima zi. Nu am carea nivelului pregătirii po geroasă noaj
neaţa, eu ce
HUNEDOARA I.F.A. „VISCOZA" LUPENI ) zootehnic de la C.A.P. Sîn- putut însă consemna decît litice şi profesionale a lu senin. In su
— încălţăminte 55 % — fire de vîscoză 87 % \ tandrei, condus de ing. Du faptul că atît lectorii cît şi crătorilor din agricultură este cerul va fi n<
I.U.M. PETROŞANI I.L. DEVA l mitru Hariga, au fost pre cursanţii nu au fost prezenţi una din sarcinîle de seamă dea ninsori
Vintul va st
— maşini şi utilaje — ciment 66,8% i zenţi toţi cei 21 de cursanţi, la locurile unde trebuia să care revin organelor şi orga din nord-est.
miniere 66,6% I.P.I.L.F. HAŢEG îngrijitorii de animale, între fie ţinută lecţia. nizaţiilor ae partid, este va fi cuprins
I.R.I.U.M. PETROŞANI — conserve din legume 83 % ( care îi amintim pe Leonîca necesar ca în toate unităţile tre minus 14
Munteanu, Maria Bădău, E- Inginera Maria Baciu, care să se acţioneze de la început grade, iar zii
lena Poienar, Ştefan Denie conduce cercul zootehnic la cu întreaga răspundere în 4 şi l grad.
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALA INDUSTRIALĂ C.A.P. Tîmpa, şi-a întocmit cal ceaţă, cat
şi alţii, au dovedit interes vederea realizării acestui de chiciură.
ALE ALTOR UNITĂTI DIN JUDEŢ pentru cunoaşterea obiecti programul şi evidenţele, dar ziderat. De asemenea, con
Pentru 9 şi
velor stabilite de Congresul ne-a spus că : „prima lecţie siliile intercooperatiste să se Vreme rece,
„REFRACTARA" BARU 119 % F.P.N.C. MINTIA 103,1% ţ al Xl-lea şi Conferinţa Na se omînă deoarece o parte preocupe insistent de buna tea, cu cerul
din cei 12 cursanţi sînt o-
I.P.I.C.C.F. DEVA 121,3% ÎNTREPRINDEREA VIEI ţională ale partidului, a sar cupati cu treburi qospodă- desfăşurare a învăţămîntului ros ziua.
ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT ŞI ŞI VINULUI 102,1% l cinilor concrete ce revin uni reşti (!)''. agrozootehnic, de însuşirea La munte,
PANIFICAŢIE DEVA 113,7% I.P.N.C. ORASTIE 101,6 % \ tăţii lor din programul jude şi generalizarea în produc geroasă noap
TIPOGRAFIA DEVA 109,4% U.J.C.C. 100,4% \ ţean de dezvoltare a zooteh Un aspect negativ desprins ţie de către cooperatori şi variabil ziua.
U.J.C.M. 104,6% „VIDRA" ORASTIE 94,6% j niei. Tot la aceeaşi unitate din dialogul purtat cu lecto mecanizatori a tehnologiilor nala ceţuri ci
chiciură.
cursanţii cuprinşi în cercul rii Lucia Olaru şi Tit Mun înaintate.
cu profil legumicol, condus teanu (C.A.P, Băcia] şi Ino- N. TÎRCOB