Page 28 - Drumul_socialismului_1978_12

.vv Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR, 6 561 # VINERI, 8 DECEMBRIE 1978
:

încheierea vizitei oficiale întreprinse In ţara noastră, la invitaţia
Întreprinderea transporturi
tovarăşului NIC0UE CEAUŞESCU, de locotenent-coionel
IRENfifSTU HAILE MARIAM, preşedintele Consiliului Militar Administrativ |

Provizoriu şi al Consiliului de Miniştri ale Etiopiei Socialiste cu sediul în DEVA, str. Horia, nr. 12—14

{Urmară din pag. 1) P r e ş e d i n t e l e Nicolae lucra tot mai sfrîns în do­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu anunţă concurs in 18. XII. 1978 — ora
, j ..... .............. »........ . Ceauşescu şi locotenent-co- meniu! vieţii internaţionale, şi Mengistu Haile Mariam
felocotenent-colonei Mengis- lonel Mengistu Haile Mariam cducîndu-şi contribuţia la so­ au convenit să continue dia­ 10,00, pentru ocuparea funcţiei de ŞEF
Haile Mariam au sosit ou trecut în revistă garda luţionarea marilor probleme logul româno-etiopian la ni­
^împreună Ia aeroport, core de onoare. care preocupă omenirea, la vel înalt, subliniind impor­ BIROU APROViZiOMARE.
rara împodobit cu drapelele în continuarea ceremonie», înfăptuirea unei politici noi, tanţa lui pentru e>ctindereia şi
fete sfat de Republicii Socia- eful statului etiopian, cele- de egalitate şi respect între întărirea relaţiilor de prie­
ît/sha România şi Etiopiei So- î; alte persoane oficiale care naţiuni, la continuarea şi tenie şi colaborare dintre Condiţiile sînt cele prevăzute în Legea
fcialiste. Pa frontispiciul saio- l-ao însoţit în vizit-a în ţara consolidarea procesului des­ ţările şi popoarele noastre, 12/1971 — anexa II — ari. 44, întreprinderea
Jfliului . oficial se aflau por- noastră, şi-au luat rămas tinderii, la realizarea aspira­ pentru asigurarea unui cli­
ftrefele preşedintelui Nicolae bun de la oficidităţile ro­ ţiilor popoarelor de a trăi mat de pace, securitate şi fiind de gradul 1.
Kaeauşescu şi !ocofener>t-co!o- mâne aflate pe aeroport. îafr-o lume mai dreaptă şi cooperare în Europa, în Â-
heioiui Mengistu Haile Ma- mai bună. frica şi în întreaga lume.
rjam, încadrate de ctrapelele te scara avionului, pre­
ştsior două fări. şedintele Nicolae Ceauşescu Semnarea Declaraţiei Republicii
■ * 1 * *^RVii de bucureştenT, veniţi şi-a luat rămas bun de la
-aeroport, au salutat cu persoanele oficiale etiopiene Socialisfe România şi Etiopiei Socialiste
icăîdură pe cei d-oi şefi de din anturajul şefului statu­
âf'dţ, ovafionînd pentru prie­ lui etiopian. (Urmare din pag. 1)
tenia româno-etiopîană. Un grup de pionieri a ofe­ funcţionare a Comisiei mixte
In această atmosferă prie­ rit flori celor doi şefi de feres şi aplaudate de cei guvernamentale româno-efio-
tenească s-a desfăşurat ce- stat. prezenţi. piene de cooperare econo­ V
tremonia oficială a plecării. P r e ş e d i n t e l e Nicolae mică şi tehnico-ştiinţifică de
.Garda militară, aliniată pe Ceauşescu şi locofenent-colo- In prezenţa celor doi şefi către tovarăşul Cornel Bur­
fâeroport, a prezentat onorul. rtel Mengistu Haile Mariam de stat, în cadrul aceleiaşi tică, viceprim-minisfru al gu­
jS-au intonat imnurile de stat îşi iau apoi rămas bun, solemnităţi, au fost semnate vernului, ministrul comerţului
iile Etiopiei şi României, în sfrîngîndu-şi ca căldură mîi- Acordul de cooperare econo­ exterior şi cooperării econo­ Cooperativa „Progresul" Deva
'timp ce, în semn de salut, au nile, îmbrăţişîndu-se. mică şi tehnică între guver­ mice internaţionale, şi loco­
Fost trase 21 de salve de ar­ La oro 11,15 aeronava o- nul Republicii Socialiste tenent Guessesse Wolde Ki-
tilerie. ficială a decolat. România şi Guvernul Militar dan, membru al Comitetului ÎNCADREAZĂ tncepînd CU DATA DE 1
Provizoriu al Etiopiei Socia­
A permanent al Consiliului Mi­ IANUARIE 1979.
încheierea convorbirilor oficiale lisfe, prin care se creează şi litar Administrativ Provizoriu
Comisia mixtă guvernamen­ al Etiopiei Socialiste, res­
(Urmare din pag. 1) spre binele ambelor popoa­ tală româno-etiopianâ de co­ ponsabil cu probleme econo­ • un merceolog principal
re, al cauzei progresului şi operare economică şi tehni- mice. Condiţii de încadrare conform Hotărîrii nr.
Ungerea că, pe baza lor, se libertăţii tuturor naţiunilor, co-ştiinţifică; Acordul de cre­ In încheierea ceremoniei, cei
ţva realiza o dezvoltare şi d păcii mondiale. dit între Guvernul Republicii doi şefi de stat au ciocnit o 5/1972.
tmai susţinută a relaţiilor ro- in acelaşi timp, a fost a- Socialiste România şi Guver­ cupă de şampanie pentru
tmâno-efiopiene, se vor con­ firmată încrederea că, în nul Militar Provizoriu al E- întărirea continuă a priete­ Alte informaţii la sediul Cooperativei „Pro­
ifer! noi dimensiuni col-abo- spiritul hotărîrilor stabilite, tiopiei Socialisfe şi Regula­ niei şi colaborării româno- gresul" Deva, din str. Dr. Petru Groza, nr. 8.
1 rării dintre ţările noastre, România şi Etiopia yor con- mentul de organizare şi etiopiene.

VÎNZAJU m.ca
• Vlnd casă cu anexe gos­
podăreşti, Brăuişca. Informa­ publicitate
ţii, Deva, telefon 112S3.
(1418)
9 Parlamentul Japoniei T'-'A' Ctr- Weizman. au căzut de a- Acţiuni menite să descurajeze • Vlnd casă, compusă din
,, reies joi pe Masayosht Ohira, eord ea în. Uluirea să aibă loc 2 apartamente, atelier ou e- berat de Ministerul Minelor
jj noul preşedinte al Partidului în cursul actualului turneu taj, curte şl mobilă. Hune­ şi Energiei Electrice — Ex­
doara, str. Len.in, nr. 12 —
; f' liberal-Democrat, în funcţia prin Europa ai premierului Bozian. ploatarea minieră Vulcan, la
data de 22 II 1966. î.l declar
do premier, punind capăt u- egiptean. S.W.A.P.O. în lupta sa dreaptă (1419) nul.
ned scurte, clar unice, crize Pe do altă parte, Ouss-ana • Viiul casă, grajd, şură şl p Pierdut legitimaţie de
politice provocată tic disen­ El Baz, subsecretar de stat NAŢIUNILE UNITE 7 (A- gă altora din zilele prece­ dependinţe, Livezean Ro­ serviciu, eliberată de „Vidra 11
siunile dintre diversele frac- egiptean la Ministerul de man, oom. Hărău, nr. 261. Orăştie, pe numele Braldna
. ţittni ale Partidului Liberal- Externe al Egiptului a decla- gerpres). — Alţi şase mem­ dente, au drept scop să des­ • Vilul apartament şi un Aurelia. O declar nulă.
ţ Democrat. 1 rat agenţiei MEN că întreve­ bri ai Organizaţiei Poporu­ curajeze acţiunile S.W.A.P.O. pian, Deva, lingă piaţă, bloc • Pierdut legitimaţie nr.
derea ar putea avea loc la lui din Africa de Sud-Vest în lupta sa dreaptă pentru E 23, scara 2, etaj 2, fami­ 139, eliberată de D.P.M.O.S.
# Guvernul Guyanei a a- Londra sau Bonn. lia Banciu, după orele 14. Hunedoara-Deva, la data de
ţrnunţat dizolvarea sectei „Teoi- (S.W.A.P.O.) au fost arestaţi independenţa Namibiei, acum (1425) 21 VI 1971. pe numele Bujor
rştfut poporului 11 pe întreg te- • La Madrid au fost (late de autorităţile rasiste sud- cînd în acest teritoriu se • VîimI apartament z came­ Petru, o declar nulă.
ţ rttoriul ţării, după masacrul publicităţii rezultatele ofici­ africane, de astă-dată în lo­ desfăşoară farsa electorală, re, confort I sporit. Deva, te­ (1421)
î' -tia la .Tonestotvn, unde peste oase definitive în legătură cu pe care autorităţile de la lefon 16210. DIVERSE
MO de adepţi au rost eon- referendumul popular asupra calitatea Kafafura —- s-a a- (1427) • Duminică, 10 decembrie
stetaşi să se sinucidă .sau au Pretoria o numesc alegeri, a.c., la Şoimuş se organizea­
fost ucişi. nunfaf la Naţiunile Unite. A- pentru desemnarea unei „a- SCHIMB DE LOCUINŢA ză, suplimentar, tîrg de ani­
ceste arestări, care se adau- dunări constituante". • Schimb apartament 2 ca­ male.
# La Teheran a avut loc mere Deva, eu similar Con­
o sesiune publică a senatu­ in BSOliS stanţa, telefon 14437 Deva.
lui iranian, desfăşurată (1423) DIVERSE
prezenţa primului ministru, 0 nouă rundă de negocieri
generalul Gholam Reza Az- noii Constituţii spaniole. Din OFERTE DE SERVICIU • Soţia Elena, Nelu fiu,
havi. După cum informează totalul celor ac 335 720 de per­ • Caut femeie îngrijit copii fiică Soliră, nora Ileana,
agenţia PAHS, cu acest pri- soane înscrise pe liste, s-au consacrată cererii de aderare 3 arii, Hunedoara, str. Toam­ ginerele Mircca, nepoţii
nei 17, telefon 15622.
. lej premierul iranian a lan­ prezentat în faţa urnelor (1420) Viorica, Iuliana, Călin şi
sat un apel tuturor pături­ 17 977 111, ceea ce înseamnă Verona, anunţă eu ace­
lor populaţiei, chemîndu-le 67,69 procente. Dintre aces­ a Greciei ia Piaţa comună PIERDERI eaşi durere împlinirea u-
* să depună eforturi pentru tea, 15 782 639 de persoane au • Pierdut legitimaţie servi­ nui an do la tragica des­
părţire de eel rare a fost
V salvgardarea unităţii Iranului votat în favoarea noii legi BRUXELLES 7 (Agerpres). — nu trebuie să depăşească 5 ciu nr. 14/5, pe numele Szvi- tHl nepreţuit soţ, iată,
: ? şi normalizarea situaţiei in fundamentale s p a n i o l e . La Bruxelles a avut loc ani. nicsan Rebeca, eliberată de unchi şi bunic
*’ ţară. 1 423 184 persoane au votat Ministrul de externe grec B.A.D. 6 Peşt-iş. O declar ROMAN GRIGORE /
împotrivă. Rezultă că 87,79 la miercuri o nouă rundă de nulă. din Deva
O Premierul egiptean Mm- sută din votanţi au spus „da“ negocieri consacrată cererii a declarat în cadrul convor­ (1417) Comemorarea va avea
tufa Khalii a anunţat că aş­ de aderare a Greciei la Pia­ birilor că apreciază poziţia • Pierdut legitimaţie de loc mtjne, 9 decembrie, o-
teaptă să se intilnească in noii Constituţii, în timp ce ţa comună, in cadrul nego­ C.E.E. ca inacceptabilă. Ase­ serviciu, pe numele Raduca- rele 14. la cimitirul din
curtnd „undeva în Europa“, 7,91 la sulă s-au pronunţat nu Cornel, eliberată de I.E.C. strada Eminescu, Deva. Ii
cu ministrul isra el ian de ex­ împotriva acesteia. cierilor, informează agenţia menea condiţii ar constitui Mint.ia-Deva. o declar nulă. vom păstra a veşnică a-
(1416)
terne, Moslie Dayan, şi «i Rezultatele oficiale ale re­ Reuter, reprezentanţii Pieţei un dezastru financiar pentru • Pierdut carnet de munci­ mintire.
ministrul apărării, Rzer Weiz- comune au fixat o perioadă Grecia şi nici un guvern grec tor calificat, seria A 116*2, (1424)
man. El a precizat că într-o ferendumului popular vor_ fl pe numele Peteu Vasile, eli-
convorbire telefonică avută cunoscute la 21 decembrie. de tranziţie de opt ani, iar nu ar putea să le accepte,
Grecia apreciază că aceasta a spus în esenţă, G. Rallis.
Cu jumaime din cheltuie­ alocaţiile pentru invăţămin-
lile alocate intr-o siugură zi Cursa înarmărilor — o uriaşă risipă Uvl public sînt, in medie, de
în lume pentru înarmare 219 dolari pe an pentru un
s-ar putea finanţa un pro­ elev, iar iu unele ţări sărate
gram pentru eradicarea pa- de resurse sustrase dezvoltării de numai 5 dolari. Numeroa­
ludismului pe întreaga pla­ se ţări sînt confruntate cu
neta — se arată intr-un do­ la sută din produsuî naţional starea de subdezvoltare şi
cument <lat publicităţii la la, s-ar canaliza mijloace iar circa 125 milioane de lo­ struirea unui portavion cu total mondial. Dar, pe. an­ decalajele economice, cu
Ciudad de Mexico de Centrul tchnico-şliinţifico considera­ cuitori din ţările ceie mai propulsie nucleară (circa un samblul lumii, resursele con­ foamea şi subnutriţia, cu
de informare al O.N.U. Do­ bile în scopuri paşnice, iar sărace dispun, in medic, doar miliard de dolari) esie egală sacrate construcţiei de lo­ bolile epidemice şi analfabe­
cil fondurile necesare pentru
cumentul precizează că, dacă ' -stataţiilc care astăzi ser­ de 30 de cenţi pentru consu­ construirea a 90 009 aparta­ cuinţe noi în cursul anilor tismul, cu condiţii dificile de
un bombardier costă aproxi­ vesc pentru arlăpostirea sau mul zilnic. mente. ! S0 a fost inferior cheltuieli­ locuit şi de viaţă, In gene­
mativ 8IÎ milioane dolari, a- producerea unor arme uci­ I’e de altă parte, experţii lor militare. Accasfa se refe­ ral.
coastă sumă utilizată în gătoare ar putea fi folosite au evaluat că in perioada Dar problema locuinţelor ră in special la ţările mari 11 . Ce ar rezulta din înfăptui­
scopuri paşnice, ar fi sufi­ ca depozite pentru resurse­ 1970—2000 nevoile de locuinţe nu se pune numai pentru ţă­ rea unor măsuri de reduce­
cientă pentru finanţarea unui le alimentare şi ca mijloace ale ţărilor in cure de dez­ rile in cure de dezvoltare. In re a cheltuielilor militare şi
program «le zece ani pentru pentru depistarea dc. noi re­ voltare se ridică la un mi­ Raportul O.N.U. referitor la de dezarmare — aşa cum
eradicarea variolei în în­ surse energetice. liard unităţi, dintre care 700 consecinţele economice şi Cheltuielile militare pentru preconizează România — a
treaga lume. Cu cele 4<K> mi­ milioane locuinţe sînt nece­ sociale alo cursei înarmări­ întreţinerea unui soldat se fost evaluat eu exactitate de
studiile alcătuite de diferiţi
liarde de dolari, la cit se a- sare datorită sporului natu­ lor, elaborat pe baza unei ridică, în medie, la 12 300 experţi, care arată, do pildă,
preciază, in prezent, pe ral al populaţiei. Cu suma valoroase iniţiative a Româ­ dolari anual şi, potrivit sta­ că banii cheltuiţi pentru un
glob, cheltuielile anuale pen­ Enormitatea sumelor irosi­ de 1 500 miliarde de dolari, niei, se arată intre altele : tisticilor, în etapa actuală ar­
tru înarmare, s-ar putea a- te pentru înarmări şi, conco­ „Există mizerie şi lipsuri matele permanente, ale sta­ singur submarin eu propulsie
eorda asistenţă tuturor sta­ mitent, iraţionali lat ea aces­ respectiv cam toţi atît eît chiar în ţările cele mai bo­ telor lumii cuprind, în total, nucleară de tip „Trident 11 ,
telor în curs de dezvoltare, tei risipe sînt reliefate dc s-a cheltuit pentru Înarmări gate. Construcţia de locuinţe 25 milioane de oameni in »- caro costă imensa sumă de
pe o durată de 25 de ani. dalele statistice care arată in anii 1373—1977, ar fi fost reprezintă un sector în care 1,5 miliarde dolari, ar permi­
Toate acestea — arată <lo- că, in timp ce în fiecare o-ră posibil să se realizeze urmă­ cererea uu este satisfăcută niformă militară. In Stat de te să so construiască 416 şcoli
uncnlul O.N.U. — demon­ pe glob se cheltuiesc peste toarele obiective : 50 milioa­ în toate ţările; inclusiv tn Unite pentru uu soldat se modem echipate. Un avion
strează că dezarmarea gene­ aloci, în ultimii ani, peste do tunătoare, rtin care se
un miliard de dolari' in ne locuinţe noi ; un milion cele mai bogate, ameliorarea 3SM« dolari, in R.F.G. — construiesc anual cu sutele,
rală şi totală este o sarcină scopuri distructive, aproape de kilometri de autostradă; situaţiei din domeniul lo­ peste 2? («09 dolari. Uriaşa ri­ a ajuns să coste piuă la 2o
prioritară a întregii ome­ 900 milioane dc locuitori al spitale cu o capacitate de cuinţelor reciamînd enorme milioane de dolari, respectiv
niri. „Dezarmarea — se spu­ sipă de fonduri pentru în­ rit şcolarizarea pe timp de
ne în document — ar promo­ planetei noastre trăiesc din- 35 milioane paturi sau 1000 investiţii in zonele urbane şi treţinerea acestor armate este ik» an a 39 OOfl de copii.
va egalitatea politică şi e- tr-un venit zilnic de 70 de de oraşe a cile 200 000 locui­ rurale. In. prezent, investiţiHe pusă în relief de faptul că
conomică a popoarelor, ar cenţi (adică aproape cit va­ tori. Dc notat că numai su­ pentru construcţia de locuin­ uni asemenea fenomen *o
elibera fonduri pentru acoas- lorează un pachet dc ţigări). ma cheltuită pentru con­ ţe nu reprezintă decit 3—IA produce într-o lum® în care „„ (Agerpres)
II 6S3
R&DACflA Şl ADMINISTRAŢIA i Deva, str. Or. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 1T585, 20708. TJP.AS.yL t Tipografia Deya, *fr. 23 August, nr, 257.
4/ ...