Page 29 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 29
Proletari cfin toâfft fâfife, iMiffrv&f
sîmbata,
9 DECEMBlîIE
1978
4 pagini — 30 bani
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
a vizitat expoziţia de prezentare a soluţiilor care asigură
reducerea în continuare a consumurilor materiale
şi energetica valorificarea mai accentuată
Un jurnal al întrecerii cu multe J a materiilor prime şi materialelor
. T o v a r ă ş u l Nicolae în. codrul unui dialog de vuţiei ţării, bunăstarea între*
restanţe, care trebuie recuperate! ! Ceauşescu, secretar general peste potru ore, pe care l-a gului popor.
al Partidului Comunist Ro purtat cu cadre de condu Ca în toate întîlninîe anteri
în ansamblu, nici acest I.C.M.M. Petroşani, ca şi torilor, nici în cea a be mân, preşedintele Republicii cere din toate ministerele e- oare cu colectivele de oameni
al 11-lea bilailţ lunar al altele, se prezintă şi a- neficiarilor de investiţii Socialiste România, a vizitat, conomice, cu alţi factori de ai muncii, şi în cadrul aces
activităţii de investiţii cum, după 11 luni din şi nici în atenţia organe vineri dimineaţă, expozijia răspundere din economie, cu tui fructuos dialog, desfăşu
din judeţ nu ne oferă sa an, cu restanţe mari la lor dc resort. Acum, acti de prezentare a soluţiilor ca cadre de conducere şi spe rat în jurul unor problemei
tisfacţia unei aprecieri propria activitate de con vitatea de construcţii se. ră asigură reducerea în con cialişti din centrale indus de importanţă vitală penlruj
pozitive, deşi unele orga strucţii. confruntă, pe lîngă alte tinuare a consumurilor mate triale, din mari unităţi pro dezvoltarea şi modernizarea*
nizaţii de construcţii şi u- La rîndul lor, unităţi probleme, şi cu vremea riale şi energetice, valorifi ductive şi de cercetare, se economiei noastre n aţi-o nai e,v
nităţi beneficiare de in economice cum sînt I.M. rece dc iarnă. Totuşi, u- j} carea mai accentuată a ma cretarul general ol partidu tovaroşul Nicolae Ceauşescu»
vestiţii au rezultate mul Hunedoara, C.M. Valea nele organizaţii de con- ' l teriilor prime şi materialelor, lui a examinat, îndeaproape, a dat preţioase indicaţii pri--
ţumitoare. în repetate Jiului, I.M.C. Deva, I.M. strucţii şi-au luat măsuri ? faţă de prevederile planului modul în care se acţionează vind reducerea consumuriloir
!
rînduri s-a făcut apel la Barza, I.E. Deva, „Mar corespunzătoare incit să-şi \ pe 1979, organizată în pavi pentru diminuarea consumu specifice la nivelul sarcini
o mobilizare mai energi mura" Simeria, I.P.L. De poată derula normal ac- ( lionul central al Complexu rilor materiale, de combusti lor fixate pentru atingereaj
(
că a colectivelor de con va, I.F.E.T. Deva şi alte tivitatea şi în sezonul fri- I lui expoziţionol din Piaţa bili şi energie, faţă de nive celor mai bune rezultate în
structori, la un ajutor le, au conlucrat fructuos guros. * Scînteii. registrate pe plan mondiali
mai susţinut din partea Chiar dacă unele uni- i Împreună cu secretarul ge lele prevăzute în anul viitor, Dialogul a scos in eviden
beneficiarilor, la o conlu cu constructorul, înregis neral al partidului s-au a- pentru creşterea indicelui de ţă faptul că în fiecare ra
trând depăşiri de plan la tăţi de construcţii sau be- 1
crare mai strînsă între investiţii, neficiare de investiţii vor / flaf tovarăşa Elena Ceouşescu, folosire a materiilor prime mură, în fiecare unitate pro
toţi factorii care concură activitatea de încheia anul cu restanţe, 1 tovarăşul Manea Mănescu, şi materialelor, pentru gos ductivă există multiple re
la realizarea programului în acelaşi timp, întreprin alţi tovarăşi din conducerea podărirea cît mai judicioasă surse încă nevalorificate pe;
de investiţii din judeţ. deri cu pronunţată pon ele nu trebuie să uite că ) de partid şi de stat. a mijloacelor materiale, a- deplin, mari posibilităţi pen
Unii, într-adevăr, s-au dere economică în judeţ nerealizările se adaugă i Sosirea tovarăşului Nicolae ceasta reprezentînd o sarci tru diminuarea consumurilorr
mobilizat, şi-au organizat şi cu un mare volum de planului pe anul viitor. . Ceauşescu la Complexul ex- nă de prim ordin, de cea de materii prime, materiale,\
mai bine munca, au insis investiţii în acest an, se Ca urmare, este necesar * poziţionol a fost întîmpinafă mai mare însemnătate, de combustibil şi energie, în ve
tat asupra elementelor menţin la aceeaşi cotă să-şi intensifice eforturile ţ cu multă însufleţire de nu înfăptuirea căreia depind în derea ridicării eficienţei e—
5
determinante ale îndepli scăzută a realizărilor. Aşa şi să pregătească din vre- i meroşi oameni ai muncii din largă măsură progresul eco corromice a întregii activităţi
nirii planului şi, ca ur sînt C.S. Hunedoara, I.V. me toate condiţiile — ' a - I Capitală. nomiei naţionale, sporirea a- productive.
mare, au rezultate bune. Călan, I.U.M. Petroşani, sigurarea amplasamente- 1
La'acest capitol se evi ca şi „Vidra" Orăştie, lor şi proiectelor, întoc- ţ
denţiază, în mod deose I.E. Haţeg, „Vîscoza" Lu- mirea documentaţiilor de i IN INTERIORUL ZIARULUI Cu planul pe acest
bit, Grupul de şantiere de peni sau I.R.E. Deva. Şi execuţie, contractarea ma- iJ
construcţii forestiere in lista ar putea continua. terialelor şi a utilajelor, A e Colaborarea între or- © De ce să vă acopere an îndeplinii
dustriale Deva şi între Sigur, cauzele nereali- asigurarea forţei de mun- A ganixaţiile pionierilor şi alţii nerealizările ? Colectivul Secţiei de pww*
prinderea de construcţii zărilor sînt mai multe şi că necesare — pentru ca i ale U.T.C. — formă e- porţiuni şt explorări geo-
!
siderurgice Hunedoara. nu le vom analiza din în 1979 activitatea de in- < ficientă dc educare co- • Cînd alcoolul întunecă loglco Tcîiuc a re
purtat zilele trecute ua
Multe întreprinderi de nou acum. Ele ţin de un vestiţii să se desfăşoare ţ munistă a tineretului mintea celui dc la vo frumos succes : îndepli
construcţii însă, între ca întreg şir de factori — normal, din prima lună a l lan ni raa sarcinilor de plan a-
re T.C. Deva, Grupul de obiectivi şi subiectivi — anului. | • Fiecare locuitor — parti- • Sport : Echipele hune- ‘ niiale la lu cr Ari ie <le ba/.A.
şantiere Rîu Mare-Rete- care n-au stat suficient cipant activ la gospo- dorene în etapa... sur- Din decembrie liK-r&m deja
zat, T. C. M. M. Deva, nici în atenţia construc (Continuare în pag. a 2-a) ^ dorirea comunei prizelor ? ! în contul anului viitor. CMi
depăşirile de plan pe 11
luni, scontăm ca pînă La
finele acestui au să reali
zăm peste plan 1 KHJ m Ia
lucrările de foraj, 248 m la
iN ADUNĂRILE $1 CONFERINŢELE DE DĂRI galerii, 8 m la suitori şl 30
m la puţuri dc cercetare.
în aceste zile vom rapor
ta şl îndeplinirea angaja
DE SEAMĂ Şl AlEGERj mentului pe cei trei ani al
cincinalului.
Ia obţinerea acestor re
zultate şi-au adus contri
Dezbateri responsabile, măsuri ferme, buţia toate cele 3 colective
din cadrul secţiei. In nu>d
deosebit se evidenţiază co
pentru creşterea rolului şi autorităţii muniştii : Dumitru Popescu
Ungureanu
Tripon
şi
—
şefi dc secţii, maiştrii ml-*
nori Nicolae Nic ol a, Petru
Organelor şi organizaţiilor sindicale Bermţan şi Emilian Bar,,
şefii de formaţii Co.slachfl
Habliuc, Ion Tăşală, Dimii-•
Iru Ungureanu şi Grigore*
Florea, vagonetarul Vasi-
DAVID LAZĂR le Ciobolaru, artificierul
Gheorghe Ruja, maiştrii de
preşedintele Consiliului judeţean foraj Nicolae Şomleâ, loan
al sindicatelor Hunedoara ^Lihoc, Dumitru Slate şi TI-*
tius Popescu, sondorii şefi
Ştefan Vroja, Gheorghe Fi-
Potrivit prevederilor sta în afirmarea virtuţilor de lipoaieă, Sebastian Scornea,
tutare şi măsurilor stabi şcoală a muncii şi educaţiei Constantin Napii, Artistică
lite de către Comitetul Exe socialiste, trăsătură proprie Cucăllă şi Ion V. Cucăilă,
cutiv al Consiliului Central rolului şi funcţiilor sindica motoristul Filip Mitrofan,
(IOAN ROSETTI. secretarul
al U.G.S.R., în perioada de telor, actualelor adunări de organizaţiei de partid pe
cembrie 1978 — februarie dări de seamă şi alegeri tre r. M. ORAŞTIi:. Tn fotografie : rectificatorul Cornel Belea oxeclltiml lucrări tle o foar secţie).
1979 vor avea loc adunările buie să le fie proprie asigu te bună calitate la roţile dinţate. Foto; VIItGIL ONOIU
generale şi conferinţele do rarea peste' tot a unui pro
dări de seamă şi alegeri ale nunţat caracter de lucru. w ■■
organizaţiilor sindicale din La S. M. Urieam
întreprinderi, instituţii şi co Apare, deci, clară importan
mune. - ta deosebită a bunei pregă
tiri a fiecărei adunări sau
In conformitate cu Hotă-
rirea Plenarei Consiliului conferinţe, întocmirea din
Central al U.G.S.K. din iulie timp a dărilor de seamă şi
1977, în această perioadă- stabilirea propunerilor de noi întreprinderea minieră ţiile de partid au preluat de lună cu depăşiri de cord : + 234 mc într-o lu
premergătoare adunărilor ge măsuri şi acţiuni pe baza Uricani a început bine a- în mîini sigurd soarta pro- plan. In toate sectoarele s-a nă, depăşind randamentele-
nerale şi conferinţelor pen consultării prealabile a oa nul 1978, îndeplinind lună ducţiei. Şi iată-i pe briga- instituit regula predării şi zilnice cu peste 1 mc pe-
tru dare de seamă şi alege menilor muncii şi activului de lună sarcinile de plan. post. Mecanizarea a presu
rea organelor sindicale, se sindical. Numai astfel vom După 10 luni din an, de pus şi o pregătire cores
cere a se acţiona în mod putea asigura ca materialele păşisem cu 18 000 de tone © Introducerea utilajelor moderne presu punzătoare a minerilor. Au;
prioritar — acolo unde se supuse dezbaterilor să re cărbune planul. Era ur pune şi o pregătire modernă, superioară ; © fost organizate cursuri de?
impune — pentru o mai bu prezinte contribuţia gîndirii marea muncii entuziaste a Era o vreme cînd toate brigăzile îşi realizau poiicalificare şi de ridicare;
nă adaptare a structurii in colective, să răspundă cerin majorităţii formaţiilor de ritmic planul... © Preluarea schimbului din a pregătirii profesionale,,
terne a sindicatelor Ia cerin ţelor calitative şi exigenţelor
ţele izvorîte din prevederile actuale care se pun in faţa lucru, hotărîrii ferme a mi mers, în abataje, se aplică la majoritatea locu ale căror rezultate se re
statutului-cadru al sindicalu sindicalelor. nerilor noştri de a-materia rilor de muncă © Pla nul anual va fi realizat flectă în munca efectivă:
lui, precum şi din structura în acest sens, conţinutul liza exemplar recomandă din abataje. Minerii au
şi funcţionalitatea unităţilor dărilor de seamă, al dezba rile pe care ni le-a dat aici, şi depăşit, aşa cum ne-am angajat. prins gustul muncii cu u-
în care îşi desfăşoară activi terilor ce vor avea loc, tre în Valea Jiului, în toam tilajele noi, de înalt ran
tatea. avindu-se în vedere buie să prilej uiască o ana na anului trecut, secreta dierii Constantin Sorescu, preluării schimbului direct dament. Vede, simte fieca
faptul că condiţiile specifice liză profundă, exigentă şi rul general al partidului, to Aurel Şo.şoi, Dumitru Bor- în abataje. re că lucrul e mai uşor%
de organizare şi răspindire responsabilă — în spiritul noiu, Gheorghe Drănău — Treptat, mecanizarea a
diferă de la întreprindere la combativităţii muncitoreşti, varăşul Nicolae Ceauşescu. de la sectorul II, Kelemen început să pătrundă şi în Ing. SEVER GAVA
întreprindere. al sarcinilor specifice ce re Minerii din Uricani au Laurenţiu — de la sectorul abatajele Uricaniului. Lu- şeful biroului programare®
Fiind o acţiune de mare vin unităţilor şi colectivelor înţeles că ţara are nevoie I, Traian Pop, Simion Bu- crînd cu o combină de îna şi urmărirea producţiei
amploare şi rezonantă, meni de muncă, asupra activităţii de cărbune. Au înţeles că descu, Gheorghe Scorpie, intare, brigadierul Dumi I.M. Uricani
tă să jaloneze şi să deter trebuie să se mobilizeze, să Ion Nichiţelea — de la sec tru Bornoiu a realizat, de
mine noi parametri calitativi (Continuare In pag. a 2-a) lucreze ordonat. Organiza torul III, înscriindu-se.lună curînd, un adevărat re (Continuare în pag. a 2-aJ|
