Page 3 - Drumul_socialismului_1978_12

• VINERI, 1 DECEMBRIE 1978 Pag. 3

Socialismul a dat naţiunii române Manifestări
C o l u m n a
HUNE Urcă lumina din lut şi din piatră, dedkate aniversării
— Trans- unitare adevărata condiţie a înfăptuirii Din columna vitejilor Eroi,
irectă.<l© la a şase deîetiii de
ului Repti- Unireta cu Ţara, cu strămoşeasca vatră,
siunea so- Vibrează-n fiecare părticică din noi. ia unirea . i
tună a Co-
Ccntral al idealurilor de înflorire multilaterală j i-
Comunist Alba-lulia — Solemnă împlinire, i I Transilvaniei cn
Consiliului
U Frontu- Destin a! acestui pămînt, ! ;
d So-ciaiiş­ (Urmare din pag. 1) In tot ce a obţinut poporul întreaga politică internă şi | • | Rcmâîva
ti Aduniiri nostru, sub conducerea parti­ externă a ţării — se spune „De-a fi una cu Ţara", aceeaşi rostire. '! : - - . I
a Ropubli- Unire — într-un singur cuvînt. j j ;
sto Româ- cesta peste 12 milioane de dului, în edificarea societă­ in Chemarea Consiliului Na­ ŢUrmare din pag 1)
ată. sârbă- tone, iar in 1980 vom produ­ ţii socialiste se află organic tional al- Frontului Unităţii
60 d© ani ce aproape. 17 milioane de încorporat şi efortul oame­ Socialiste privind aniversa­ De departe venim, mergem mai departe, In numeroase locaiităţi
narea sta­ tone. De la o producţie de nilor muncii din judeţul Hu­ rea a 60 dc ani de la fornfa- , ale judeţului nostru, in
na! unitar nedoara — mineri, siderur- rea statului naţional unitar libertate —- înseamnă a noastră viată, municipii, oraşe şi sate, la
energie electrică de 1,5 mi­ Munca şi plinea — tuturor ni-s parte, cluburile muncitoreşti, ca-
liarde kWh anual, vom a- gişti, constructori, energeti- român — poartă amprenta ' selc de cultură şi căminele
In limba junge anul acesta la peste cieni, lucrători din agricul­ clocotitoarei activităţi a tova­ Limpede ne este fiecare dimineaţă. i culturale, în şcoli şi insti­
60 miliarde kWh şi la peste tură, din toate domeniile de răşului Nicolac Ceauşescu — tuţii au tost organizate ma­
- educaţie 75 miliarde kWh în 1980. activitate. Judeţul nostru patriot înflăcărat şi interna­ Urcă lumina din lut şi din piatră, nifestări omagiale dedicate
Paralel cu evoluţia acestor este el însuşi o oglindă vie ţionalist consecvent, perso­ - împlinirii a şase decenii de
la formarea statului naţio­
ialistă — procese în domeniul econo­ şi fidelă a politicii dc indus­ nalitate prodigioasă a lu­ Din columna vitejilor Eroi, nal unitar român. Dintre
iinite miei, în care se disting uria­ trializare socialistă promo­ mii contemporane — activi­ Unirea cu Ţara, cu strămoşeasca vatră, cele mai ^recente, consem­
şe mutaţii calitative, învăţă- vată de partid, de dezvolta­ tate caracterizată prin îmbi­ năm : a Catedra de isto­
e — 1978. mîntul, ştiinţa şi cultura se re multilaterală a tuturor narea rigurozităţii ştiinţifice Vibrează-n fiecare părticică din noi. rie a Şcolii generale nr. 10
dicat celei afirmă ca factori de seamă judeţelor şi localităţilor pa­ cu cutezanţa spiritului revo­ din Hunedoaraorganizat
dversări a ai progresului general, îm­ triei. luţionar, inovator, a intran­ MIRON Ţie un simpozion pe tema „U-
ului naţio- sigenţei revoluţionare cu nirea“ la care au partici­
omân bogăţesc necontenit ,cu va­ Pe plan internaţional, pat eu lucrări profesorii O-
lori noi patrimoniul spiritual România socialistă promo­ marea dragoste de oameni, livia Moţ, Maria Ungur şi
al poporului. Se dezvoltă şi vează consecvent o politică cu un profund umanism co­ - Bemus Iacob. După sim­
se întăresc continuu orândui­ cu largă deschidere spre co­ munist. pozion a urmat un reuşit
rea noastră socialistă, uni- laborare cu ţările socialiste, Aniversarea a 60 de ani de Cînfec pentru Unire program artistic intitulat
?aţea'i social-politică a înlre- cu ţările în curs de dezvol­ la formarea statului naţio­ „La trceutu-ţi mare, mare
viitor"
0
Cooperativa
La
&utV.i popor, pe temelia co­ tare, cu toate statele lumii, nal unitar român găseşte în­ Pe-al nostru steag e scris —‘şi-aşa rămîne \ meşteşugărească „Reteza­
munităţii intereselor şi as­ indiferent de natura orîn- tregul nostru popor puternic unire-n cuget şi-n simţiri unire. tul" din Haţeg, in faţa a '
7,00 Ra- piraţiilor tuturor claselor şi duirii lor, aducînd o contri­ angajat în înfăptuirea nea­ numeroşi oameni ai num--
;vista pre- categoriilor socialo, sub con­ bătută a marilor obiective şi E semnul nostru grav de împlinire, cii, profesoara Florica Bar-
ie in cin­ buţie de primă însemnătate pecetie dreptăţilor române. bu a conferenţiat despre
ci' ştiri ; ducerea partidului. Dezvol­ în punerea şi soluţionarea sarcini stabilite de Congre­ importanţa actului istorie
în Ţltcc, tarea continuă a democraţiei marilor probleme cu care se sul al Xl-lea şi Conferinţa I de la 1 decembrie 1318 ©
frontul u- socialiste, asigurarea parti­ confruntă omenirea contem­ Naţională afle partidului, Stăm pătimaşi sub vasta lui umbrire — Unitatea de pionieri a Şco­
10,00 Bu- cipării permanente a între­ porană — dezarmarea, lichi­ pentru edificarea societăţii e patima străbunelor ţărîne, lii generale nr. 1 din Orăş-
)5 Succese e patima eternelor fîntîne
a
:o româ- gului popor la conducerea darea subdezvoltării, .făuri­ socialiste, multilateral dez­ ! tic excursiei vizitat, in cadrul
tematice
„Pe
.1 şi viaţa; vieţii economice şi sociale rea unei lumi mai drepte şi voltate, pentru ridicarea ţă­ din care-am izvcrît spre nemurire. meleagurile Unirii", Muzeul
simfonice; stimulează energiile^ crea­ rii pe culmile de progres şi Unirii din Alba lulia. Ma­
ştiri; 11,0-5 toare ale maselor largi, inte­ mai bune. în care toate na­ civilizaţie visate şi pentru Acei ce-n lupta, încă grea, se teme, rele moment de la 1 De­
11,20 Un resul înaintării ţării spre noi ţiunile să se dezvolte libe­ care au luptat atitea gene­ să se întoarcă-n adîncimi de vreme cembrie 1918 a fost evocat
-ură voin- trepte de civilizaţie. re şi independente. pentru-a-nţelege toate cîte sînt. de către dr. Gheorghe An­
i 12,00 Bu- raţii de înaintaşi. gliei, directorul muzeului.
.5 Din e-o-
l nostru ; pentru-a-nţelege tot ce-o să răniînă ; © La cinematograful „u-
e Camelia Primul număr al gazetei săplăminaJc „Libertatea", apărut dreptatea noastră — pururea stăpînă, niroa" din Petroşani, sub
De la 1 la Amfiteatru! la Orăştie în 5 decembrie IMS, prin care se vestea lumii în­ pămîntul nostru — dulcele pămînt. genericul „60 de' ani" s-a
club; 1G,00 99 desfăşurat recent un inte­
• Azi, în făptuirea marelui act al unirii Transilvaniei cu România. resant concurs gen „Cine
ai de ba- NECULAI CHIRICA ştie, ciştigă" pe teme de
î de ştiri; [ istorie, creaţie poetică şi
cintecului plastică, cu participarea e-
alru pa­ levilor din liceele Văii Jiu­
ri de vil- Ediţia lânii noiembrie a Anul XV j Ui, . . t | Joi, 28 Itovembre ţf Decembre! I9!S. HcttS* lui. Pe primele locuri s-au
;erii; 20,15 clasat, in ordine : Liceul
rsarcu din tradiţionalei reviste vorbite Unirea cu Ţara industrial Lupeni, Liceul
15 Caden- devene .Amfiteatrul /arteior" de informatică Petroşani şi
» zi intr-o a lost dedicată in întregime Liceul industrial Petrila. ©
Non stop Unirea cu Ţara-i Iii clubul „Constructorul"
aniversarii a 60 de ani de piatră de lidtar din Hunedoara, pionierii
8,00 Aetua- la unirea Transilvaniei cu Lăsată-n istorie şcolii generale nr. 8 au
) România România. / drept mărturie. participat Ia o'întilnire eu
populară; E cintc-cul nostru ciţiva cercetători in isto­
solemn, milenar,
trâ social- După editorialul ,, Uni rea rie, prilejuită de împlini­
zică uşoa- - opera întregului popor ro­ Născut pentru tine, aici rea a şase decenii de Ia
Românie !
19,00—20,00 făurirea statului naţional
. ,
'le Rom â- mân" (C. Drozd), reuniunea i*M« Ş» O**»#»* *. !»!«.", . c„r, < j :hoa>V politici, sbeiaiâ şi voit..mici. L ■ ISStRf» V Unirea e visul acel unitar român. Au vorbit
... ...
de poezie a continuat cu rubricile : is­ Purtat de străbuni despre semnificaţia eveni­
sprc-mplinire.
unirii. torie literară — „Unirea în li­ l(n «omSr «0 bl, j Ap-.ro I» fii-cm. Joi. j :'s PwMCKbşw.:' E flacăra supremului ţel, mentului aniversar dr.
Mircea Valea, de la Muzeul
teratura vremii" (prob Con- Fereastra judeţean Deva, Vasile Ionaş
standin Clemente); dicţionar prin carc-am pătruns
353553000 spre Iubire ! de la Arhivele statului De­
de personaje — „Toma Nour" ««ii Unirea cu Ţara-i va şi Tiboriu Mariş, muzeo­
^0386590 (pro!. Eugen Burza); literatu­ acel legămint graf la Muzeul din Hune­
doara. (Corespondenţe pri- -
Ce dâinuie-n, noi
ră — fragment din romanul pină in veşnicie, mite de la colaboratorii
iul domi- „H erai zii" (Radu Ciobanu) ; E setea fierbinte noştri IOAN VLAD, NICU
Corsarul artă populară — „Câluşerii, a acestui pămînt, SBUCHEA, ADRIANA CIM-
ARA : A- Sa prevăzut cum va hotărî a holărît cum s’a prevăzut: oii-* Eterna izbindă a ta, PONERIU, DUMITRU DEM.
jn blindat participanţi la adunarea de Românie î... IONAŞCU şi IOAN DRASO-
?, corni sa- la Alba lulia" (Vasile Che- VEANU).
iderurgis- vereşan). pirea cătră România a tuturor ţinuturilor locuite de Români. IOAN VASIU 1
— tigrul
; Nicolas
fuctorul) ;
3-lea ju-
(-II (Uni- * Multe file s-au scris şi ţării. Făurirea statului na­
lui Don I se vor mai scrie despre i
i) ; E atît UNIREA-CAUZA Şl OPERA ÎNTREGULUI POPOR ţional unitar român — re­
ea (Repu- J marele act istoric da la 1 leva tovarăşul Nicolae
e'iul * Feţei > Decembrie 1918, cînd, la ta un dar, nu este rezulta­ s
Ceauşescu — nu reprezen­
© Onoa- | Alba lulia, cetate cu o bo-
CalherLnei * gată zestre strămoşească, tul unor angajamente in­ •»
;) ; VUL- | reprezentanţii autorizaţi ai ternaţionale, ci „rodul
imbulantă vecine, a menţinut nestin­ Ceauşescu. referindu-se la legitime ale poporului, in­ 1 Decembrie 1918. Pe pla­ i
> T EA : Mă | poporului român din Tran- să grija pentru apărarea evenimentele de atunci, a- tră in război alături de toul Cetăţii din Alba lulia, luptei neobosite dusă da S
mo (Mine­ j silvania au hotărit într-un gliei strămoşeşti. Memoria ccsta a fost unul din mo­ Antantă, cu obligaţia pen­ peste 100 000 de români, cele mai însemnate Torţe
lar osia v . - | grandios plebiscit unirea acestui pămînt românesc a tivele intervenţiei străine tru marile puteri de â-i arborind drapelul tricolor, ale societăţii, de masele I
T-II ■> ou România a acestei largi populare, produsul *
A: | vechi provincii româneşti, consemnat cu veneraţie pentru înăbuşirea revolu­ recunoaşte dreptul unirii au venit din toate localită­ legic al dezvoltării istori­
_. - -îţ'fc- .. »- marile bătălii anliotomane ţiei, deoarece marile pu­ teritoriilor româneşti de ţile Transilvaniei pentru I
citoa’esc) ; < împlinind astfel visul de purtate de oştile noastre teri vecine „nu se puteau sub stăpînire străină. în a-si spune cuvîntul asupra ce, sociale şi naţionale a
torul din J veacuri pentru care au pentru apărarea păminlu- împăca cu formarea unui anii războiului, poporul ro­ soartci lor. Cu înflăcărat poporului român".
'embric) ; { luptat şi s-au jertfit gcnc- lui străbun. Răsunătoarele puternic stat naţional ro­ mân a dat jertfe grele. entuziasm au participat Istoria contemporană a I *
I> 'SlUl < raţii dc înaintaşi. Acest victorii obţinute in faţa ar­ mân, în care vedeau un pe­ Mărăşeşti şi Oituz rămîn societăţii noastre româneşti r.
va . ,1c) ; 5 memorabil eveniment con- muncitorii din Banat, Că-
işa (Pa- * sacră ziua de 1 Decembrie matelor otomane de ro­ ricol pentru regimurile feu­ peste decenii mărturii ne­ lan, Hunedoara, cei 10 000 confirmă cu putere de a- I
l ntunccată J 1918 ca piatră de hotar a mânii lui Mircea cel Bă- dale din această parte a clintite ale eroismului os­ de mineri din Valea Jjului, devăr că abia în anii so­
"rlU-BAl : trîn, Iancu de Hunedoara, lumii". taşilor români, hotăriţi să purtînd drapele tricolore şi cialismului. sub conduce­
— seriile ' * istoriei contemporane a Vlad Ţepeş, Ştefan cel Ma­ Cu toate piedicile intîm- realizeze cu orice preţ în­ roşii. Moţii din Zarand au rea Partidului Comunist
iră); HA- J României, marcind momen- re au avut la bază tocmai pinale pe plan extern, dar tregirea tării. adus cu ci suflul revoluţio­ Român, s-au creat condiţii
P© pul ar) ; ) tul desăvirşirii unităţii na- şi datorită unor condiţii ex­
iese un * ţional-slalalc a poporului acest sentiment dc legătu­ Victoria Marii Revoluţii nar lăsat moştenire de Ho- depline pentru ca România :
. : O fată ră deplină cu păminţul, pe terne favorabile, Ia 24 ia­ Socialiste din Rusia a sti­ ria şi Avram Iancu. Repre­ să-şi pună, cu adevărat în
(Casa de I român, în cadrul graniţelor care s-au născut şi cres­ nuarie 1859 se realizează pri­ mulat avîntul revoluţionar zentanţii burgheziei naţio­ valoare atributele sale de
tru din ' sale fireşti. cut. Cu Mihai Viteazul pro­ mul pas spre făurirea statu­ al maselor şi lupta popoa­ nale, un număr impunător stat naţional unitar, suve­
îie) ; Si- Marca Unire din 1918 cesul de unificare naţiona­ lui naţional unitar, prin ale­ relor lumii pentru liberta­ de intelectuali şi studenţi
rrica Ex- constituie rezultatul unui lă şi statală a românilor a gerea aceluiaşi domn — A- te şi progres. în Transil­ participau cu însufleţire la ran şi independent, con­
I (Murc- , îndelungat proces desfăşu- sfinţite prin actul unirii
na esca- 1 rat prin veacuri de istorie intrat într-o nouă fază. lexandru Ioan Cuza — in vania, pregătirea uniţii a dezbateri. din 1918. Unitatea social-
L/umina); Deşi de scurtă durată, uni­ Ţara Românească şi Mol­ declanşat o- adevărată epo­ Adunarea naţională con­ politică a întregului popor
i idei « cînd pe această vatră stră- rea din 1599—1600 a celor dova. „Unirea naţiunea a pee populară. Fierberea ca­ stituită din 1 228 delegaţi a fost posibilă numai prin
l : Fa­ 2 moşească s-a format, prin trei ţări româneşti sub Mi­ fâcut-o“, avea să confirme re a cuprins masele s-a oficiali oglindea structura dispariţia totală a inegali­
ci ăzuţi îngemănarea civilizaţiei da- hai Viteazul, care se in­ Mihail Kogălniccanu, de­ concretizat spre sfirşitul a- socială a populaţiei româ­ tăţii sociale, prin acorda­
„ co-romane, poporul ro- titula cu legitimă mindrie oarece naţiunea română a nului 1918 in „Declaraţia neşti din Transilvania şi rea şi garantarea de drep­
Î rnân. Moştenind o auten­ „domn al Ţării Româneşti pus marile puteri în faţa de principii" elaborată în co­ Banat. Hotărîrea Adunării, turi , egale tuturor celor cc
tică zestre materială şi şi Ardealului şi a toată ţa­ unui fapt împlinit. mun dc cele două . partida întărită prin prezenţa ce­ trăiesc şi muncesc in pa­
' spirituală, poporul român ra Moldovei", a avut pro­ Proclamarea de la 9 mai politice ale românilor — lor peste 100 000 de parti­ tria noastră socialistă.
3 a dus de-a lungul veacu- funde semnificaţii pentru 1877 a independenţei Româ­ Partidul National Român şi cipanţi, a dobîndit o' sem­
2 Iilor o dirză şi neînfricată generaţiile care au urmat. niei a dat adevărata stră­ Partidul Social Democrat, nificaţie profund -democra­ Deplina egalitate socială s
| luptă pentru a-şi păstra Revoluţia burghezo-de- lucire actului unirii din prin care proclamau drep­ tică. Prin glasul delegaţi­ şi naţională din societatea
-ii pentru I fiinţa şi graiul strămoşesc, mocratică din 1848 a prile­ 1859, transformând statul tul naţiunii române de a-şi lor, la 1 Decembrie 1918 s-a românească a dat impuls I
rie : vre- ' pentru a-şi asigura conti- juit o afirmare plenară a naţional .român într-un stat hotărî singură soarta şi ne­ adoptat istorica . Declaraţie inmănuncherii 'şi afirmării S
mai mult I nuitatca pe teritoriul unde naţiunii române, dezidera­ neatirnat. Pentru românii cesitatea ^convocării unei dc la'Alba lulia, prin care plenare a energiilor crea­
sa preci- 2 s-a născut şi dezvoltat, toare, a stimulat manifes­
formă de tul Unirii, proclamat şi aflaţi în afara graniţelor adunări naţionale a româ­ Adunarea Naţională a pro­ tarea sentimentelor patrio­
e în spe­ t Această conştiinţă, baza- susţinut deopotrivă la Iaşi, ţării, tinărul stat indepen­ nilor. La 3 noiembrie 1918 clamat „Unirea Transilva­ tice ale maselor largi
ra ş-Seve- ' tă pe comunitatea de lim- la Islaz şi la Blaj a de­ dent va exercita o perma­ se constituie Consiliul Na­ niei şi Banatului cu Româ­
i celelalte 2 bă, de cultură materială terminat o largă partici­ nentă atracţie, va consti­ tional Central — organ su- nia pentru toate veacurile", populare, adinrind în acest
e şi ploi | şi spirituală, pe legăturile pare a tuturor forţelor so­ tui un suport moral în lupta ' prem de conducere a luptei împlinind astfel o cerinţă fel procesul dc consolida­
sufla rno- cial. dovedind că unirea pentru libertate socială şi dc eliberare politică, după a istoriei,, o năzuinţă de re a. naţiunii noastre so­
!ări tem- . economice multilaterale şi cialiste. *•
i km/ora | continui, va dăinui peste politică a celor trei state naţională. care se organizează adu­ veacuri a poporului român. Unitatea' de nezdruncinat
2. '7?em- * secole, alimentînd ■ cu fie- devenise dorinţa întregului în momentul dezlănţuirii nări populare in toate lo- Conferinţa de pace de la I
euprinsă 2 care generaţie năzuinţa popor român. - ..Deviza primului război mondial, ca’ităţdo din Transilvania, Paris, din cursul _ anilor a întregului popor în jurul s
-7 şi -2 I spre unitatea şi indepen- noastră trebuie să fie for­ mişcarea pentru unire a- sub . lozinca ..Unirea cu 1919—1920, nu a făcut de- partidului . constituie o u- ■
Caraş-Se- „ denţa statală. marea Daciei" — scria in junsă la deplină maturita­ România", gu participarea cit să consfinţească o rea- ri.aşă forţă dinamică pentru I
oara 'şi liiatc. un act istoric deja înflorirea multilaterală a tl
judeţele | Pericolul extern, prezent acele zile Vasile Al»>csan- te. cuprinsese masele popu­ . tuturor claselor şi păturilor României socialiste.
lua tem­ * mereu in decursul evului dri! După cum relevă se­ lare de pe ambele versan­ sociale pentru alegerea con­ realizat, ca urmare a luptei !
eri nsă în- * mediu, politica expansio- cretarul general al parti­ te alo Garpaţilor. România, siliilor naţionale locale şi maselor din Transilvania
tle. Ceaţă | nistă a marilor monarhii dului. tovarăşul ‘Nicolae avind la bază aspiraţiile a gărzilor naţionale. si din celelalte regiuni ale Dr. MARIA CREŢU