Page 30 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
In adunările şi conferinţele La IJ. Uricani 1
de dări de seamă şi alegeri (Urmare din pag. 1} Un jurnal al întrecerii cu multe 12,30Telex
niolă
(Urmare din pag. 1) teriale — cale sigură de spo producţia mai mare, cîş- restanţe, care trebuie recuperate! 12,35Cure <
12,55Curs d
rire a valorii nou create, a tigul mai bun. Ca urmare, 13.15Concer
venitului naţional, de întă prin grija consecventă a 14.15 Român
membrilor de sindicat şi or rire şi dezvoltare a proprie partidului pentru diminua (Urmare din pag. 1) 14,45Din ci
ganelor sindicale, îndeosebi tăţii socialiste şi, pe această — mei
in domeniile economico-so- bază, de creştere a bunăstă rea eforturilor fizice ale UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE 15,00Pentru
cial, cultural-educativ şi al rii materiale şi spirituale a minerilor şi sporirea pro ber, v
vieţii de organizaţie. întregului popor. eest an şi în continuare I BUNE PE 11 LUNI 15.15Studio;
ducţiei de cărbune, în a-
sporiri
Analizînd cu maximă res 16.15La vo
Acordînd atenţie prioritară
ponsabilitate contribuţia e- adoptării celor mai corespun (în paranteze realizările Ia construcţii-montaj) pentru
iectivă, proprie, adusă de zătoare măsuri pentru mai vom introduce în abataje ♦/« auto
organele şi organizaţiile sin buna organizare a producţiei noi complexe şi combine, l Combinatul minier % „Avicola" Mintia 108,7 (106,8) l 16,30Agcnd
dicale de la toate niveluri transportoare pe orizonta Valea Jiului 106,5 ( 99,7) I.P.A. Deva 111,4 (107,4) l 16,55Clubul
le la soluţionarea proble şi a muncii, creşterea supli lă şi pe verticală, vom tre I I.M. Hunedoara 108,1 (123.5) I.P.N.C. Orăştie 120p. (126,2) \ 17,45Cronic
nă şi
mentară
a
productivităţii
melor ce se ridică la locu muncii, îmbunătăţirea cali ce la noi tehnologii de ex I.M. Barza 102,6 (116.5) F.P.N.C. Mintia 145,2 (100 ) ! 18,00Public
rile de muncă şi evidenţiin- tăţii produselor sau reduce ploatare. I I.E. Deva 102,9 (106.6) I.A.S. Simcria 104.1 (112,6) V 18,10Antolo
100.1 (100,3) i
I.A.S. Mintia
du-se ceea ce s-a dovedit rea cheltuielilor materiale, In această lună pregătim , I.M.C. Deva 112,1 (100,2) Institutul de cercetări tru cxi
1 „Refractara" Baru
128
mai bun, mai valoros, se ce este necesar ca dările de l „Marmura" Slmeria 250 şi proiectări Bustcr
mul
rc adoptată o atitudine com seamă şi dezbaterile să a- condiţiile pentru introduce 1 I.F.E.T. Deva 104,5 (10G,8) pentru minereuri Deva 106,6 ( 98,7) 19,30Teleju
bativă faţă de ceea ce este bordeze pe larg preocupări rea, în sectorul III, a unei | I.P.L. Deva 124,5 (109,9) I.S.C.I.P. Orăştie 103.2 (105.9) 19,50Viaţa
negativ, accentuîndu-se pe le sindicatelor privind gene noi combine de înaintare, întreprinderea de tricotaje Inspectoratul silvie judeţean 108 (104 ) Uz şi
106.3 <126 )
ce trebuie făcut mai bine ralizarea iniţiativelor valo iar în trimestrul I al anu | Hunedoara 107,2 (158 ) întreprinderea de bere Haţeg 125.6 (100.9) taţie
Trustul S.M.A. Deva
Fabrica de tricotaje
pentru a pune în valoare lui viitor vom monta în I Petroşani 100,7 0. 1.F.P.C.A. 106.7 ( 09,5) 20,00 Telecn
(100,8)
resursele de sporire a efi roase apărute în întrecerea I.A.S. Haţeg 107,7 (134,3) 1. P.I.L.F. Haţeg 99,2 (102,5) 20,30Film i
gat, o;
cienţei economice în condi socialistă, întărirea ordinii şi blocul IV, stratul 15, din dul 2t
ţiile în care principalii indi disciplinei, ridicarea nivelu sectorul II, un complex UNITĂŢI „CORIGENTE" LA CONSTRUCŢII-MONTAJ 21,20 Intîlnii
catori ai planului sînt pro- lui de pregătire politică, pro mecanizat de înaltă produc umorii
% , 1
%
ducţia netă şi producţia fi fesională şi de cultură gene tivitate. în paralel cu a- I.P.E.G. Deva 101,5 (70,1) Tesătoria de mătase Deva 99,6.(42,5 \ 21,50Teleju
zică. rală a membrilor de sindi ceastă masivă infuzie de I.P.I.C.C.F. Deva 112 (12,8) I.C. Orăştie 89,9 <55,r i 22,05Melod‘
cat, prevenirea accidentelor
Exigenţele actuale în afir de muncă şi a îmbolnăviri tehnică nouă, ne preocu I.L. Deva 95,3 (94,7) „Plafar" Orăştie 88 (66,i)'ţ ieri şi
marea rolului organizaţiilor lor profesionale, dezvoltarea păm de pregătirea şi poli 1.1.1. Simeria 164,7 (50,4) Staţiunea de cercetări
sindicale în viaţa economi- sportului şi turismului de C.M. Deva 102 ( 95,5) Geoagiu t 113,3 (54,4) ^
co-socială şi cultural-educa- masă, precum şi problemele calificarea cadrelor, de do UNITĂTI RESTANTIERE Kai
tivă a oamenilor muncii- legate de activitatea finan tarea atelierului mecanic
impun o şi mai puternică ciară. cu maşini-unelte corespun % %
BUCURE!
angajare a eforturilor şi ini zătoare, de aprovizionarea C.S. Hunedoara 86,8 ( 94 ) întreprinderea de confecţii dioprograir
( 77,4)
Vulcan
77
87.3 ( 99,1)
ţiativei colectivelor de mun Respectîndu-se criteriile cu piesele de schimb ne I.V. Călan 83.1 (123,6) „Visooza" Lupeni 56.6 ( 50,7) Radiojurna.
„Vidra" Orăştie
că în îndeplinirea exempla stabilite în statutul-cadru al cesare, I.U.M. Petroşani 80.3 < 48,8) I.J.L.F. Deva 88.3 ( ÎK>,4) presei; 8,1!
ră a hotărârilor Congresului sindicatelor şi Hotărîrea C.C. în noiembrie a.c., ne-am I.T.A. Deva 73.4 ( 73,2) I.C.R.A. Deva 66 ( 72,6) diilor; 9,00
al Xl-lea şi Conferinţei Na al U.G.S.R. cu privire la confruntat cu unele greu I.M.M.R. simcria 84.9 ( 33 ) G.I.G.C.L. Deva 81.3 ( 82,3) 9,05 Audio;
ţionale ale partidului, în fi munca de selecţionare, pro I.R.E. Deva 97.2 ( 98,6) O.J.T. Deva 53,1 ( 49,2) I Buletin de
nalizarea exemplară a sar movare şi educare a cadre tăţi şi neajunsuri. Trecerea l.E. Haţeg 64 < 59,9) B. J.A.T.M. Deva 36.3 ( 34,7) vista litera
Legendă şi
cinilor de plan pe acest an lor sindicale, se cere a se de la un strat la altul, în I.M.P. Deva 64.5 ( 64,8) D.G.A.I.A. Deva 78 ( C0,2) ttn de ştiri
I.I.C. Deva
Direcţia comercială judeţeană
54.7 ( 50,3)
78.3 < 66,9)
şi asigurarea condiţiilor ne asigura promovarea în orga chiderea unor frontale şi G.C.S.M. Petroşani 81 (103,3) Fabrica de încălţăminte tural; 11,25
cesare înfăptuirii în mod rit nele sindicale, în raport cu deschiderea altora, o seamă I.C.R.M. Deva 36.9 Hunedoara 53,3 <100 ) 11,35 Ava
mic, la toţi indicatorii, a situaţia existentă în între de carenţe organizatorice întreprinderea de produse Inspectoratul şcolar judeţean 90,5 ( 34,1) dio-TV.;
prevederilor planului pe 1979 prinderi, instituţii, comune, proprii, defecţiuni electro electrotehnice Petroşani 58,9 ( 51,8) Comitetul judeţean de cultură ştiri; 12,0
şi educaţie socialisto
adoptat de recenta Plenară a unor oameni ai muncii, de Direcţia Jud. P.T.Tc. Deva 89.6 ( SC,5) Trustul I.A.S. Deva 39 ( 23,8) folclorului
95 9
Repere int
73 .( 95 )
S.U.G. Hunedoara
a C.C. al P.C.R. _ şi Marea toate categoriile socio-profe- mecanice şi de transport 56.6 ( 70,5) C. L.D.C. Deva 56,*7 ( 10,4) De la l l
Adunare Naţională. Iată de sionale — români, maghiari, ne-au grevat în bună mă Exploatarea de cuarţ Uricani dian-club;
ce se cere ca actualele adu germani şi de alte naţiona sură îndeplinirea planului. REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ nail; 16,15 1
nări de dări de seamă şi a- lităţi, tineri şi vîrstnici, băr Dar de la începutul lunii muzical; 1
legeri la grupele sindicale, baţi şi femei — atît membri decembrie lucrurile au re DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII 20,00 Fcsth
organizaţiile de secţie şi sin ai partidului cît şi nemembri intrat pe făgaşul normal şi % % ţe „Criza:
20,30 Azi, i
dicate, să pună mai preg de partid, cu o bună pregă sîntem hotărîţi să ne înde G.S.C.F.I. Deva 103 Şantierul de drumuri şi poduri Deva 96,3 Cadenţe s<
nant în evidentă căile şi tire politică şi profesională, I.C.S. Hunedoara 1.00,5 I.R.E. Deva (şantierul dc montaj) 96.2 diojurnal;
mijloacele de sporire a efi care se bucură de autoritate plinim sarcinile de plan şi O.I.F.P.C.A. Deva 103,9 Şantierul energomontaj Mintia 94.3 dansului; ;
Şantierul T.C.M.M. Deva
90
cienţei muncii noastre orga şi respect în colectivele de angajamentul anual, aşa O.G.A. Deva 97,3 T.C. Deva 78,7 ştiri; 0,05-
nizatorice, să contribuie efec muncă şi care au o compor cum ne-am angajat la în I.C.M.M. Petroşani 96,6 Grupul de şantiere Rîu Mare- muzical n<
TIMIŞOA
tiv ia" afirmarea spiritului tare demnă în familie şi so ceputul anului. Totodată, G.S.E.C. Mintia 96,4 Retezat 59,2 litatea radi
revoluţionar, de dăruire şi cietate. Numai o asemenea pregătim cu mare grijă azi ; 18,15
abnegaţie a tuturor oameni orientare şi promovare poate producţia pe anul 1979, cînd UNITĂŢI BENEFICIARE O româneşti
lor muncii pentru înfăptui constitui o garanţie sigură a mecanizarea va pătrunde DE CONSTRUCŢII-! tăţilor con.
rea neabătută a politicii in întăririi şi afirmării conti Mărturii oo
terne şi externe a partidului nue -a rolului, răspunderilor tot mai mult în abatajele % Acorduri y
19,00—20,00
şi statului nostru, chezăşie şi prestigiului sindicatelor în întreprinderii miniere Uri C.S. Hunedoara 87,9 I.P.L. Deva 58,8 nor.
sigură a independenţei şi viaţa societăţii noastre. cani. Sîntem hotărîţi să ne I.C. Orăştie 75,2 I.M.P. Deva 64.6
83.5
întreprinderea viei şi vinului Deva
I.T.A. Deva
96
suveranităţii naţionale, _ de în vederea asigurării unor facem planul, să ne în „Vidra" Orăştie 52,9 U.J.C.C. Deva 78.5
participare tot mai activă a asemenea deziderate, candi scriem în rîndul unităţilor I.P.E.G. Deva 70,1 I.P.I.L.F. Haţeg 53.5
României socialiste la lupta daţii pentru comitetele or miniere fruntaşe din Va „Vîscoza" Lupeni 45,7 Staţia de cercetări Geoagiu 50.7
pentru dezarmare, pentru a- ganizaţiilor sindicale de sec lea Jiului 70 I.J.L.F. Deva 29,2
29
U.J.C.M. Deva
sigurarea păcii în lumea con ţie, uzină, fabrică, exploata I.M.C. Deva
DEVA : i
temporană. re, precum şi pentru comi tria); Gu
In centrul problemelor a- tetele sindicatelor din între fericirii t
bordate în dările de seamă prinderi, instituţii şi comu DOARA : •
şi dezbateri, în stabilirea şi ne, vor fi discutaţi în colec Plenara Comitetului judeţean el femeilor oameni (F.’
adoptarea de măsuri, trebuie tivele de la locurile de mun noastră V
să stea sarcinile de excep că, iar propunerile nominale Rătăcire
ţională însemnătate_ politică de candidaţi se vor afişa Ieri, a avut loc la Deva politică şi socială, precum PETROŞAF
(Unirea);
desprinse din hotărârile Ple înainte de data alegerilor. plenara Comitetului jude şi a hotărîrii conferinţei iembrie); i
narei C.C. al P.C.R. din O temeinică pregătire a ţean al femeilor, la care judeţene a femeilor. cuminte (r
22—23 martie a.c., a căror a- alegerilor sindicale, analiza au participat membrele A fost adoptat, de ase PENI : Av
plicare în viaţă dă noi critică şi autocritică a acti Comitetului judeţean, pre menea, planul de muncă al Juan (Cui.
impulsuri calitative în-tregii. vităţii desfăşurate şi, pe a- Comitetului judeţean pe cu idei
VULCAN :
noastre activităţi, ridică pe ceastă bază, stabilirea unor şedintele comitetelor mu cătura de
noi coordonate perfecţiona măsuri cît mai eficiente, tre nicipale, orăşeneşti şi co primul semestru al anului torcsc); Ll
rea mecanismului economi- buie să determine o şi mai munale, comisia de femei 1979. lea jurăi
co-financiar, aiitogestiunea puternică angajare a efortu Participantele la plenară (Minerul);
întreprinderilor, participarea rilor şi iniţiatiyei colective de pe lingă Consiliul jude au subliniat modul în care Corsarul d
citoresc);
oamenilor muncii la benefi lor de muncă din judeţul ţean al sindicatelor. se acţionează în întregul Bim, uree!
cii. nostru in îndeplinirea exem Plenara a analizat acti judeţ pentru ca femeile să ;I-.U (7 Noi
Prin dezbateri, prin măsu plară a hotărîrilor Congre vitatea Comitetului jude Avaria (Si
rile ce se vor adopta, fieca sului al Xl-lea şi Conferin ţean al -.femeilor pentru aducă o contribuţie tot mai RAŞTIE :
re om al muncii trebuie să ţei Naţionale ale partidului, însemnată la înfăptuirea (Patria); I
(Flacăra);
vadă şi să înţeleagă că de a indicaţiilor şi sarcinilor înfăptuirea Hotărîrii Ple sarcinilor ce revin colecti O noapte
el, de forţa unită a colecti cuprinse în cuvîntările tova narei C.C. al P.C.R. din velor hunedorene din do sa de cu
vului din care face parte, răşului Nicolae Ceauşescu, iunie 1973 cu privire la cumentele Congresului al Doctorul I
depinde în ultimă instanţă secretarul general al Parti Iar); 13RAI
reducerea continuă a consu dului Comunist Român, pre creşterea contribuţiei fe Xl-lea şi Conferinţei Na baloane;
murilor, a cheltuielilor ma şedintele republicii. meilor în viaţa economică, ţionale ale partidului. poliţistul i
de cuitu;
Revanşa (
Fair Play
De ee să vă acopere alţii nerealizările ? LIUC : Ti
timp (Mim
ÎNTREPRINDEREA „MARMURA" SIMERIA, In foto : bo-
bmatoarea Stela Seri ml iţă., împreună. cu electromecanicul
La cooperativa agricolă al stalului. De asemenea, la pentru ameliorarea ei? A- tatea ari un deficit de circa Gheorghe Andrei, executând cu multă competenţă repararea
din Simeria s-au făcut în producţia de carne minusul sistînd la programul de lu 150 tone, dar pînă acum nu motoarelor electrice ale întreprinderii. Foto : V1RGIL ONOIU Vw
semnate eforturi pentru dez este de 20 de tone. cru în fermă, am văzut cum s-au întreprins măsuri pen
voltarea sectorului zootehnic, Care sînt cauzele acestei furajele grosiere şi chiar sfe tru a procura fînuri din alte Tim|
în prezent ferma de bovine situaţii ? — l-am întrebat pe cla se administrează netoca surse, ceea ce limitează po La fiecare Soc de muncă! decern
ajungînd să numere peste 600 şeful fermei, medicul vete te în hrana animalelor. Şe sibilitatea de a realiza fura —------------------------------------------------1 de uşi
rul va
capete, din care 440 con rinar Remus Ciortea'. După ful fermei ne spunea că s-a jarea animalelor în raport treptai
stituie efectivul matcă. In ce a încercat să ne convin- procurat o tocătoare de ma- de producţia de lapte. Să economisim sever i slab.
din et
ultimii ani, cu sprijinul a- Unele semne de întrebare ratura
cordat de stat, au fost con O ÎNTREBARE PE ADRESA FERMEI ridică şi stabilizarea îngriji prinsă
struite două adăposturi de torilor de animale, perma energia electrica! j grade,
tre mi
mare capacitate — cîfe 200 ZOOTEHNICE A C.A.P. SIMERIA nentizarea în sectorul zoo minea
locuri fiecare —, care sînt tehnic a unor cooperatori lo o Dacă vom reduce cu UN SINGUR KILOWATT-ORĂ J va de
Pent
prevăzute cu instalaţii de gă că pe consiliul infercoo- re capacitate, dar instalarea calnici. consumul de energie electrică pe tona de produs, la ni- > Vreme
mecanizare a adăpatului şi peratist se îndeplineşte pla ei nu se va termina decît pe Dispunînd de tradiţie în velul economiei naţionale se poate economisi INTR-UN I incălz!
evacuării gunoiului, iar la nul la lapte (alte unităţi a- la sfîrşitul lunii ianuarie creşterea animalelor, de o fi sch
coperind nerealizările C.A.P. 1979 (I). Ni se pare lipsită bună bază materială, coo AN o cantitate de energie electrică necesară pentru pro- *
unul dintre ele este montată ducerea a: 13 700 TONE DE OTEL, sau 215 TONE DE I doua
şi ■ instalaţia de muls meca Simeria — n.n.) interlocuto de orice temei şi- afirmaţia perativa agricolă din Sime ALUMINĂ, sau 17 650 TONE DE CIMENT, sau 220 TONE * lui, :
dc n
rul a invocat tot felul de
nic. S-a asigurat deci o pu că instalaţia de muls nu a ria poate şi trebuie să de DE CAUCIUC SINTETIC, sau 221 TONE DE FIRE SI FI- I
„argumente", care nu fac fost pusă încă în funcţiune, vină o unitate care să-şi o-
ternică bază materială pen altceva decît să evidenţieze BRE ARTIFICIALE. J
tru creşterea contribuţiei a- deoarece nu i s-au făcut... noreze exemplar sarcinile
o serie de deficienţe la a probele. ce-i revin din programul ju MUNCITORI, INGINERI, TEHNICIENI !
cestei unităţi la fondul cen căror înlăturare trebuie să se Interlocutorul ne-a vorbit deţean de dezvoltare a zoo ® Nu lăsaţi maşinile şi instalaţiile să func- s
tralizat al statului. Rezulta regăsească în mai mare mă despre unele măsuri între tehniei, să asigure ridicarea
Rezultate
tele înregistrate în producţie sură aportul conducerilor prinse pentru ameliorarea, ra rentabilităţii acestui sector, ţioneze în gol ! decembrie
nu sînt însă pe măsura po C.A.P. şi fermei zootehnice. selor de bovine, însă poten creşterea aportului zooteh <D Reduceţi iluminatul în hale, ateliere, la- ' Exlr. I .-
sibilităţilor şi a condiţiilor Dacă producţia de masă ţialul actual al fermei nu niei la consolidarea econo horatoare la strictul necesar ! 35. 57, 65,
Extr. a
create, ferma zootehnică a- verde.pe păşune nu este sa este nici pe departe valori mică a C.A.P. şi sporirea <§> Curmaţi cu fermitate orice risipă de ener- jj 54, 27, 2, i
vînd o restanţă de peste tisfăcătoare, nu e oare de ficat. In ceea ce priveşte a- veniturilor băneşti ale coo
Fond toi
B000 hl Ia onorarea preve datoria cooperatorilor să a- sîgurarea bazei furajere, la peratorilor. gie electrică ! 1 170 817 lei
derilor {a fondul, centralizat plice măsuri corespunzătoare sortimeotul de fibroase uni N. TiRCOB