Page 35 - Drumul_socialismului_1978_12

53 9 DUMINICĂ, 10 DECEMBRIE 1978 Pag. 3

Două moduri de a privi SŞggg
VIZIUNE Orfani cu părinţi jeartea ® scena ® ecranul
desfăşurarea invăţămînfului
în viată
INICĂ, I Cornel Nistorescu :
:embrie i'i agrozootehnic
ca la. ciocni- ţ (Urmare din pag. 1) „Vă trimitem această sori- \ n întimplări în liniştea unei fotografii'
soare — încheie epistola lo- , Un bun exemplu în ceea cooperatistă, lectorul şi coo­ Editura Junimea a publicat moşilor. Şi astfel, revin prin­
Ue ! s - Nu. A muncti mei de­ ce priveşte preocuparea pen­ peratorii au insistat asupra de curînd, in colecţia sa „Re­ tre noi strămoşii daci, aşa
—
lirici catarilor din blocul 12-cu 1 porter XX“, volumul lui Cor­ cum ii văd ţăranii localnici
ial pentru co­ i mult, pe ici pe colo, chim încrederea că — aşa cum ^ tru ridicarea nivelului pregă­ aspectelor legate de antre­ nel Nistorescu, „întîmplări in care au lucrat pe şantierele
lic junglei te­ fi io o exploatare minieră de atftea ori organul ----- nul ju- i tirii profesionale, pentru ridi­ narea tuturor cooperatorilor liniştea unei fotografii". Ce­ arheologice do la Costeşti şi
..................
ii;) V ... judeţ. îmi trimitea d ei eon de presă MW (*■! carea calitativ al la luarea şi înfăptuirea de­ le 21 reportaje reunite sub Grădiştea do Munte, faptele
in alt
O //î" |nivelului
■MV|V-WII
:ămlnul dum- acest generic aduc in atenţia lui ştefan cel Mare, aminti­
ră \ lunar ci te o sută, o sută şi tervenit prompt şi el ic ace - ) învăţămîntului agrozootehnic ciziilor care privesc dezvol­ cititorului oameni şi fapte rea vie a lui Avram Iancu,
tului 1 ceva de lei. El, cînd are şi de data aceasta se va l de masă l-au oferit şi tarea proprietăţii obşteşti, din diferite zone ale ţării, anii războiului do indepen­
i patriei } bani joacă la loz in plic face ceva pentru aceşti , inclusiv de pe meleagurile denţă, cele două războaie
a programa - îl oferă cooperatorii parti­ consolidarea economică a hunetiorene, unde s-a născut mondiale, alte evenimente
\ pină ii pierde pe toţi. Aşa copii care au asemenea pă- i cipanţi la cercul pentru cul­ C.A.P., promovarea largă a şi şl-a petrecut anii dinain­ din istoria trecută şi prezen­
l că eu mă descurc cum rinţi ţi nu au nici o vină că i tura plantelor de cîmp de la principiului muncii şi condu­ tea studenţiei autorul acestei tă a patriei. Evocarea istori­
uminical ^ ri AI e c, / ■ cărţi. că are specificitatea modului
pot.,.
F.C. Argeş — s-au născut" C.A.P. Rapoltu Mare. Eficien­ cerii colective etc. Eroii reportajelor lui Cor­ de gindirc şi simţire al fie­
Bucureşti (re- . „Nu de mult - mai spu- - Ce ginduri aveţi in ce J ţa activităţii lor se regăseşte In contrast, la C.A.P. Ba- nel Nistorescu sint, de obi­ căruia dintre eroii reporta­
J-a). \ ne scrisoarea - intr-o sea- priveşte viitorul ? ţ în acest an, între altele, în tiz nu am putut consemna cei, oameni ai satului, dc o jelor şi este realizată prin
.. in ÎS mi- simplitate aparent derulantă, prisma şi din mijlocul rea­
1 ră, am auzit ţipete in crpar- - Vreau să mă angajez \ obţinerea unei recolte medii decît faptul că lecţiile plani­ de care reporterul se apropie lităţilor contemporane, cu ca­
al : Linia ma- 1 tamerrtul m. 19. Ştiam că kt şantier. i de peste 6 000 kg porumb ficate să fie ţinute în ziua cu răbdare, cu dragoste, cu re se integrează organic,
îedin. Episo- i Rodica e internată în spi- - Copiii în grija cui vor , boabe la hectar. In progra­ de 7 decembrie a.c. la cercu­ migală şi sfioasă înţelepciu­ realităţile prezentului imbi-
i spre viitor. kw, iar Liviv plecase încă râmine ? ţ mul cercului condus de in­ rile pentru cultura plantelor ne. Iar efortul reporterului nindu-sc cu blazonul înălţă­
— ei Însuşi născut şi trăit in tor al tradiţiei intr-o fireas­
■concurs de dimineaţă de acasă. _ N-am cu cine să-i las... I ginerul Mircea Onea sînt de cîmp (lector ing. Silviu lumea satului — este răsplă­ că osmoză.
I Mal mulţi vecini am forţat tit pe deplin : sipetul se Impresionează in reporta­
de scriitor : Aşa că.. prevăzute teme strîrvs legate Olaru) şi pentru creşterea a- deschide şi în faţa cititorului jele lui Cornel Nistorescu au­
u flăcări aJ- uşa şi am intrat. Ce-am vă­ Cazul de care ne-am o- J de obiectivele cu care coo­ nimalelor (lector Pavel Pe- se relevă cu generozitate tentica veridicitate a faptelor
Reşiţa zut înăuntru nu se poate „cutia cu amintiri", păstrate şi atitudinilor, privirea din
artistice. G 1 -.- descrie : Copiii erau închişi cupat in rîrid u-rile de faţă ] peratorii sînt confruntaţi în trovici) nu s-au ţinut, deoa­ cu tainică nobleţe şi la care interior, din universul sufle­
irilor şi f este - cum îşi poate da l anul 1979, accentul fiind pus rece specialiştii au fost ple­ nu au acces decît cei ce ştiu tesc intim al eroilor, a reali­
ui arc fiecare in cite o cameră, a- oricine seama - ieşit din i pe elementele noi cuprinse caţi la consiliul intercoopera- să se apropie cu adevărat dc tăţilor trăite sau evocate,
stic : „Bruta- virtd in faţă, legat de pat, sufletul oanului. limba vie, uzuală dar frumos
darque". Pro- cite un castron cu fasole comun, dramatic chiar; din i în tehnologia culturilor de tist (i). Preşedintele unităţii, Şi astfel, oamenii din Câm­ curgătoare, un anume spirit
studiouriior vina şi iresponsabilitatea \ cereale şi plante tehnice. Oliver Musolini, ne-a spus pia Română, din Moldova, polemic faţă do reportajul
şi coji de piine. Fasolea nu părinţilor au de suferit l In expuneri şi dezbateri, care din Apuseni şi Orăştie, de la
„clişeu", care tratează eve­
era fiartă, ci doar opărită. . două suflete nevinovate. De / constituie un viu dialog între cu seninătate că : „dealtfel Dunăre sau Mărăşcşti des- nimentele din exteriorul lor.
Lei mic îşi vin se un picio r - , , ■ - l nici mobilizarea cursanţilor tăinuie reporterului cum au Reportajele Iul Cornel Nisto­
- ... v aceea socotim ca trebuie sa \ lector şi cursanţi, este folosit nu s-a făcut pentru azi (7 de­ trăit şi simţit ei mari eve­ rescu sînt ample metafore,
ECEMBRIE un bogat material didactic şi cembrie a.c. — n.n.)“. Recu­ nimente şi încercări prin ca­ bogate in sensuri si semnifi­
? j. ° ' '!
\ virtăt ktiaţâ debita llins". Urg n u 0r, i0fe ° \
l ; tutelara şi sa k se asigure / demonstrativ. Unii coopera­ perarea retsanţelor în săpfă- re au trecut, cum se rever­ caţii, străbătute do adincul
berează în conştiinţa lor în­
şi autenticul fior al dragostei
e
c
in limba ma- ) .'~,., ÎV , c0 PiH celor doi minori condiţii ) tori ca Jefa Vasiu, Marioara mîna următoare şi înlătura­ tâmplări pe care nu le-au faţă de oameni.
cind sunteţi plecată de aca­ optime de creştere şi edu- ţ Tudor, Chioroşi Margareta şi trăit, dar al căror spirit il
ce. Versuri \ să ? care deoarece mama şi ta- i alţi participanţi la învăţă- rea deficienţelor care se mai trăiesc din moştenirea stră­ T. I5TRATE
autorilor manifestă în desfăşurarea în-
eri — Singuri. Cind a fost tăi lor au decăzut, de fapt, J mîntul agrozootehnic de ma­ văfămîntului agrozootehnic n Nevestele vesele din Windsor"
soţul cu noi, îi lăsam cu din obligaţiile părinteşti. ) să, sînt animatorii întrecerii
trebuie să facă moi mult o-
el, dar nu stătea, ci pleca E un semnal ce trebuie i pentru sporirea producţiei la Fără Îndoială este un eve­ mai vital, Falstaff. Idcca Iui
leton : Pu- biectui preocupării oraoni- niment artistic de rang tur­ Tocilescu îşi are izvoarele in
glorie. Kpi- fa filme, la plimbare prin să-şi găsească un foarte / nectar şi ridicarea rentabili­ zaţiei de partid, a consiliului neul Teatrului Tineretului din Jan Kott care spunea ci
oraş. Am auzit ce s-a in- grabnic ecou şi pe care-l 1 tăţii produselor. Dezbătînd, de conducere ol C.A.P. Ba- Piatra Neamţ cu „Nevestele scena lui Shakespearo este
o Întrebare? t ti mp lat in seara aceea, şi trimitem pe adresa con si- 1 vesele din Wintlsor", această lumea, in care nu există regi
lini de nea- l^nu mă mir. liului popular municipal. ^ la lecţia a doua, probleme tiz. comedie unică a lui Sha- şi bufoni, ci actori, prin ca­
i“. Melodii referitoare la democraţia N. TiRCOB lccspeare. Tinărul regizor Al. re istoria işi Îndeplineşte
Tocilescu redescoperă în ex­ scenariul. In spectacolul de
mdial celentul său spetcacol sub­ la Piatra Neamţ, Falstaff este
stratul de profunzime şi de şi el un actor, jucînd intr-o
gravitate, care susţine din reprezentaţie regizată de alţii,
adîncuri strălucirea come­ in finalul căreia, după ce
diei. Al. Tocilescu, promo- frenezia comicului se pulve­
vînd o viziune de o cuceri­ rizează, cavalerul realizează,
— toare prospeţime asupra tex­ cu o luciditate deziluzionan-
tului, ne propune o repre­ lă, dezgolirea adevărului
zentaţie bogată in imagina­ grav al fiinţei sale. Cortina
( : 7,00 Ra- cade pe usturătoarea consta­
Revista pre- ţie, probind cultura şi serio­ tare că nccorcspunzînd sce­
tioprogramul zitatea gîndirii regizorale. Se nariului noii vremi, Falstaff
igazin dumi- cuvine remarcat dintru în­ nu mai are ce căuta in
toate pentru ceput faptul că, în pofida
Radiojurnal ; exterioarelor — costumele, secvenţa următoare a spec­
tacolului lumii. Iată cum To-
ta şlagăre- ambianţa muzicală modernă cilcscu, restaurind factura
; şi muzică; — spectacolul este indiscuta­ a textului, în-
lîîb ; 17,00 bil Shakespearian, păstrînd tragicomică
credinţind meticuloasa-i par­
uda veselă ; filonul de tragism caro trans­ titură regizorală trupei de
> duminică ; pare mereu de sub masca excepţie de la Teatrul Tine­
il; 20,15 Mi- risului şi care duce spre o retului, aşează in matca pie­
Luca-Bănă- finalitate tristă aventurile sei o sumă de informaţii cul­
meul melo- gentilomului gurmand. Risul turale, şi chiar socio-istorice
dntilnire cu de intenţie, vizind stereotipii contemporane. Nota maximă,
u Mindrllă ; contemporane, uşor identifi­ aşadar, Teatrului Tineretului
ări ; 21,35 cabile in jocul de artificii al pentru acest fapt spectacolo-
ţa intiinire; mizanscenei, planează asupra
l ; 22,10 Pa- tuturor personajelor, dar co­ gic dc inallă ţinută !
; 22,30 Dans boară numai asupra celui AL. COVACI
‘A,00 Buletin Aici primesc primele deprinderi viitorii constructori... Foto: VIRGIL ONOIU
X) Non stop
P A N O R A M I C Ş T I I N Ţ I F I C • P A N O R A M I C Ş T I I N Ţ I F I C
nortal (Pa­
ji culoarea
rlUNEDOA-
ămîn oa- Instalaţie solară de încălzit apa „Insectele, prieteni şi duşmani"
Transame-
riile l-H • La Slănic Prahova funcţio­ la Institutul de cercetări in 9 Viaţa insectelor trece in ritului lor. Grădinile de
(Construc- nează, Ue cilcva luni, o in­ construcţii şi economia con­ prin trei stadii : ou — omi­ zarzavat sint' asaltata dc cu­
VNI .Ghi- stalaţie solară pentru încăl­ strucţiilor au realizat un re­ dă — adult. „Prieteni" sint noscuta albiniţă, iar păduri­
l) ; Reva- • zirea apei. Ea se compune cuperator de căldură — pri­ doar in stadiul de adult, în­ le de brad, pin, stejar sînt
; O fa a din panouri solare plane in mul de acest fel din ţară. lesnind polenizarea încrucişa­ deseori atacate de mironosi­
(Rcpub) ■ suprafaţă de 25 metri pă­ Este vorba de un aparat ro­ tă. In stadiul do omidă, majo­ ţă, inelar etc. Dar trebuie
Aventurile traţi, intercalate pe reţeaua tativ care, iu scopul preincăl- ritatea fi ut iurilor sînt fito- subliniat că in faza adultă
.Cultural) ; de apă rece care alimentează zirii aerului proaspăt, reuli- logi, diştrugînd multe plante, sini aproape în totalitate fo­
(Muncito- duşurile din Complexul bal­ pagube ce nu pot fi compen­ lositori, provocînd pagube
: Cianura near din localitate şi poate lizează căldură conţinută în sate de munca adulţilor. Se doar in stadiul de omizi.
aerul evacuat de instalaţiile
oaie (Mun- furniza, într-o zi, 10 000 litri de ventilare din halele indus­ poate vorbi însă şi de o 0 Pe lingă fluturii ce-i pu­
. : Al trei- apă la o temperatură de triale sau din diverse con­ „specializare" a acestora. De tem iulilni pe pajiştile şi in
seriile I-II eirca 35 grade C. Cu ajuto­ pildă, fluturele de mătase, poienile judeţului : Lămiiţa,
ILA : Cir- rul ei' se obţin însemnate e- strucţii civile. Eficienţa sa adus in Europa încă pe vre­ ■Fluturele Amiral, Fluturele
riile I-II conomii de combustibil şi se medie de recuperare a căl­ mea împăratului lustinian,
ANIN O A- evită, totodată, investiţii ca­ durii este dc 75 la sută. Date are o mare importanţă eco­ de zi cu ochi de păun. Flu­
din insulă re ar fi fost necesare pentru antecatculate arată că prin nomică. Mai sint şi alţi flu­ turele cu coadă de rânduni­
URICANI : construcţia unei instalaţii cla­ generalizarea utilizării aces­ turi cultivaţi de om, cum că, colecţia cuprinde şi flu­
(7 Noicm- sice de încălzit. tui recuperator se va obţine, este de' exemplu Anlherea turi exotici ca Loepa katin-
Avaria In contextul aceloraşi pre­ la nivelul unui an, o econo­ porni, care se hrăneşte cu ka ş.a.
TJRABAR- ocupări vizind economisirea mie de peste 20 000 tone de frunză de stejar şi mestea­
lăscut le- combustibilului, specialişti dc combustibil convenţional. căn. Dar sint şi „duşmani" VIORICA ROMAN
ORAŞ- Antherea porni.
cială (Pa-
i Ovidiu
GIU-BĂI ;
aasă (Ca- Formele grave pe care le aeropdrtul din Kaituma este
HAŢEG : „Copiii templului" atacă... Stejarul din
(Popu- ia în ultima vreme „paşni­ prea transparent. Cele cinci
Vînzătorul ca" convertire spre sectele persoane asasinate de prea-
N ; Mark, religioase din unele fori nor familii americane îngri­ mîntuiri şi substratul ascuns secta or dispune de un ve­ Borzeşti
>va (Casa occidentale alarmează opi­ jorate de abuzurile sectei ol „principiilor divine" pro­ nit de cîteva milioane do­ cuvioşii copii ai sectei
;ăcire (IX religioase pompos autoin­ pagate de şeful sectei : de­ lari. De unde otîta bogă­ „Templul poporului" se con­
: Revanşa nia publică şi chiar guver­ Stejarul din Borzeşti —
l : Fair nele acestor Jări. Nocivita­ titulate „Templul poporu­ turnări de fonduri, înrolare ţie ? Nimeni nu cunoaşte stituie într-o acuzare core de a cărui existenţă se
TELIUC : lui", Leo Ryan, membru ol cu forţa în rîndurile sectei, sursa sigură a ei, dar cîte­ nu . necesită comentarii. Mai
,imp (Mi- tea întregului eşafodaj ba­ Congresului S.U.A., a fost mult, o ştire de ultimă oră leagă o frumoasă legen­
; Cidui, zat pe îndoctrinarea obse­ reducerea membrilor ei la va revelaţii asupra stăpînu- dă referitoare la viaţa vo­
itoresc). sivă, pe depersonalizare, asasinat de un grup de- condiţia de sclavi. O turmă loi sectei sînt edificatoare : sosită din Guyana anunţă ievodului Ştefan cel Mare
pe aruncarea individului în membri ai sectei. împreună prostită de tineri adepţi Jim Jones desfăşoară şi o că peste 900 bărbaţi femei — relevă naturalişiilor cîte­
confuzie şi dezolare este cu el au mai fost ucise 4 trăind o viaţă ascetică de intensă viaţă „mondenă" în şi copii, membri ai sectei, va curiozităţi; Tulpina are
cu atît mai periculoasă, cu persoane şi rănite 8. in-soţif lagăr este ţinută „în frîu" înalta societate a oraşului în frunte cu „mentorul" lor o circumferinţă la bază
cît face prozeliţi. Şi nu se de cîţiva ziarişti, de con­ de pumnul de fier ol „pă­ pe care cu un imens dis­ spiritual, şi-au luat viaţa de aproape 10 metri, du­
opreşte aici... Un foarte silieri şi de 14 foşti adepţi rintelui" lor — Jim Jones.
pentru 10 preţ l-a părăsit acum un într-o sinucidere colectivă. pă care trunchiul capătă
ea va fi recent masacru care a avut ai sectei, congresmanul Autointitulat „ g u r u " •— an pentru jungla tropicală Ce altă probă ar putea supleţe şi majestuozitate
-cu cerul loc pe pista de aterizare a Ryan pornise în căutarea a- conducător spiritual —, a- dezvălui mai elocvent gra­
Vor că- cesteia în jungla din Gu­ cest metis de 46 de ani a — San Francisco. Ba mai pe o înălţime de peste 3
•rare, ca- localităţii Port Kaituma yana. „Comuna agricolă părăsit, în 1977, San Fran­ mult, ocupă şi un post în vele pericole ale proliferă­ metri, deasupra căruia se
ansforma (Guyana) aduce în mintea administraţia oraşului : cel formează un coronament
aie. Vîn- oricărui cetăţean american Johnstown", cum o numesc cisco în fruntea a 1 200 de rii sectelor ? Care este cau­
îrat, pre- adepţi pentru un colţ pier­ de preşedinte ol Comisiei za- acestui fenomen ? Intr-o viguros şi întins. Ciudăţe­
icări de crima oribilă a „familiei adepţii, este o aşezare dut, şi de nepătruns de pentru locuinţe. Evident, îl lucrare apărută recent şi nia constă, apoi, şi în fap­
3 40—60 Manşon" o altă sectă reli­ creată artificial şi numită exercită concomitent cu cel tul că stejarul nu a accep­
apoi din gioasă de la începutul a- astfel după fondatorul sec­ junglă, într-o zonă situată intitulată „Noile secte", so­
e vor fi cestui deceniu, împotriva tei —- Jim Jones. Nume­ între Guyana şi Venezuela. de „auru" al „comunei a- ciologul Alain Woodrow tat nici un fel de plantă
minime- Acolo şi-a întemeiat „comu­ gricole" din junglă. Obosi­ situează fenomenul ‘ „în i- parazitară, fructificînd a-
intre mi- actriţei Sharon Tate. In roase plîngeri sosite pe a-
;rade, iar timp ce aştepta avionul dd ’dresa biroului congresma­ na" şi tot acolo „fabrica" tor să duci două existenţe mensul haos cultural care bundent şi acum la vene­
Lnus 1 şi Guyana, pentru a ancheta nului democrat Leo Ryan dolarii. Pentru că, potrivit dar... face. Vălul care aco­ zguduie din temelii bătrî- rabila vîrstâ de aproape
ri se va 5 secole.
la faţa locului plîngerile u- dau în vileag căile iluzoriei mărturiilor membrilor ei, peră recentul măcel de pe na civilizaţie occidentală".