Page 41 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 41
ANUL XXX
NR. 6 565
MIERCURI,
13 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
ÎN INTERIORUL
ZIARULUI
• Şi-au pierdut.» spiri
Prin forte imită a tul şi simţul gospodă
resc ?
• In două unităţi ve
' colectiv—avansor! cine — rezerve însem
nate de creştere a ren
tabilităţii
De
siiostantiale !a noile reclamaţiile ? ce continuă
•
• „Copiii cîntă patria
şi partidul"
obiective • Agendă (programul
tv., radio, cinema,
vremea)
Mergînd cu fermitate pe că ritmul lucrărilor de dez • Sesizări — răspun
calea înnoirilor, tot mai e- voltare a secţiei confecţii suri
videnfe în ultima vreme, metalice, care actualmente • I'e urmele materia
care tind să transforme în se află în- stadiu avansat lelor publicate.
treprinderea mecanică O- faţă’ de graficele de execu Aspect <Un sala maşinilor de tricotat de ia întreprinderea de tricotaje Hunedoara.
răştie într-o importantă u^ ţie; deşi termenul punerii .................................—
nitate constructoare de ma în funcţiune este septem
călători Deva, a întreprinderii
şini, colectivul: de aici tre brie 1979. Evidente sînt a- SUCCESE REMARCABILE de transport auto.
buie să facă faţă unui vo vansurile cîştigate la exe LA I.M. LUPENI Htx. trii-aestru Fină la sflrşitul anului sn
lum sporit de investiţii: in cuţia şi montarea acoperi prelimina un spor do prestaţii
de peste 2 milioane lei. Succe
învlnglnd o bună parte din
dustriale, orientat cu pre şului halei, cit şi la grupul; greutăţile şi neajunsurile cu hotăntoare pentru realizarea sul acesta a fost posibil dato
cădere spre dezvoltarea ca social, iar în prezent se care s-a confruntat în acest planului şi a angajamentelor rită reducerii ia maximum a
pacităţilor de producţie dă o adevărată bătălie cu' an, colectivul de muncă de la numărului de întârzieri sau
suspendări do curse. Datorită
l. M. Lupeni a reuşit in ultima
din principalele sale sec timpul pentru urgentarea vreme să obţină rezultate con aplicării cu succes a iniţiativei
toare. Aceasta; cu- atît şi finalizarea lucrărilor de stant bune. îndeplinindu-şi sar rea raţională a utilajelor mo lioane lei, în timp ce plusul „Să lucrăm o zi pe lună cu
mai mult, cu cit cca. închidere laterală a halei, cinile de plan pe luna noiem derne din dotare, hărnicia şi producţiei nete a ajuns la 13,9 carburant economisit", colecti
brie şi pe prima decadă a a-
95 la sută din lucrările de în scopul creării unor con cestei luni. Din cele şapte sec dăruirea în muncă a Întregu milioane lei. La baza acestor vul respectiv a obţinut şi o o*
rezultate de prestigiu stă de
investiţii le realizează în diţii optime de lucru şi în toare de producţie, cinci (I, II, lui colectiv. păşirea sarcinilor la producti conomic de 90 tone carburant,
regie proprie, în care scop această perioadă frigu m, IV şi VI) şi-au depăşit REALIZĂRI vitatea muncii cu 5,9 ia sută. I.P.L. DEVA LUCREAZĂ
lotul de construcţii al în roasă. planul lunii noiembrie cu a- DE PRESTIGIU Din punct de vedere fizic, spo IN CONTUL
proape 4 600 tone de cărbune.
rul de producţie consemnează,
treprinderii se situează în — Ne-am străduit şi am Cele mai bune rezultate le-au ALE MINERILOR DIN printre altele, 242 009 tone do- ANULUI VIITOR
mod- expres în atenţia con reuşit— cu sprijinul direct obţinut sectoarele IV şi I. Do MUNŢII POIANA RUSCAI lomită şi peste 3 090 tone ‘ fier
ducerii, a tuturor muncito al comitetului de partid — asemenea, activitatea se des in minereul marfă livrat. Incepind din 7 decembrie a.c.,
făşoară în ritmuri susţinute şi
Minerii de la I.M. Hunedoa
colectivele muncitoreşti din ca
rilor de aici. să imprimăm muncii pe în această lună. ra continuă să consolideze suc drul I.P.L. Deva lucrează în
CU PLANUL
în prezent, colectivul lo şantierele noastre o înaltă Do la 1 deccmbr'- ■ 'nă cesele obţinute în întrecerea ANUAL ÎNDEPLINIT contul anului viitor. Piuă la
tului de construcţii — din ordine şi- disciplină, care la zi, la nivelul iii’ „ir-irii socialistă din acest an. Ca ur sflrşitul lui 1978, vor realiza
mare, ei au încheiat primele
rîndul căruia se bucură de nu diferă cu nimic de cea au fost extrase- pe plan 11 luni cu importante depăşiri Incepind de la 9 decembrie, suplimentar produse in valoa
aproape 2 000 tone cărbune
o deosebită apreciere zida existentă în secţiile de pro brut. Sint rezultatele deosebite la principalii indicatori dc in rlndul colectivelor do mun re de 5 milioane led, din caro
la producţia netă 1,5 milioa
că
nostru
judeţul
care
din
plan. Astfel, valoarea produc
ale minerilor de la Lupeni ca
rii Mircea Vlad, Mircea ducţie ale întreprinderii — re au la bază procesul masiv ţiei industriale suplimentare şi-au realizat sarcinile de plan ne lei. întreprinderea şl-a de
Grere, Lilion Licescu, dul arăta tovarăşul Alexandru de mecanizare a lucrărilor mi realizată în această perioadă pe anul in curs, se numără şi păşit cu 2,5 milioane iei şi pla
nul anual la investiţii.
gherii Nicolae Petrişor, Munteanu, şeful lotului de niere, exploatarea şi întreţine- s-a ridicat la aproape 31 mi cel al Autobazei de transport
Gheorghe Pop, Marian Că- construcţii. Apoi, am pus
prărescu, Nicolae Mielăuş accent pe găsirea, şi apli „SĂRBĂTORIŢII
—• şi-au concentrat efortu carea unor soluţii de exe Lucrători din unităţile economice ale judeţului! SĂPTĂMÎNII"
rile la lucrările de dezvol cuţie mai eficiente, care să
tare ce se desfăşoară în Acţionaţi în cunoştinţă de cauză pentru Interesantă şi lăudabilă
ne garanteze înscrierea lu iniţiativa minerilor do la
zona atelierului de strun crărilor în graficele stabi I.M. Paroşeni, unitate frun
taşă po Valea Jiului şl pe
guri şi la cele aferente ate lite. Aşa, de pildă, am ECONOMISIREA” ENERGIEI ELECTRICE ţară, de a-i sărbători in fie
lierului de sculărie — noile scurtat cu cca. 30 la sută care săptămînă po ortacii
capacităţi şi dotări de la a- ciclul de execuţie a funda EXEMPLE DE RISIPITORI : I.M.C. cu incandescenţă, în locuri unde nu-i cei mai destoinici în mun
cesta din urmă fiind plani ţiilor la obiectivele noastre, Deva : Folosirea radiatoarelor prin bi necesar; „Marmura" Simeria : Prin bi că. Săptămâna trecută ău
fost onoraţi cu această cin
ficate a: intra parţial în rouri, a unor becuri de puteri mari rouri,. prin secţii, ard lămpi de puteri ste minerii şefi de brigadă
prin fap,tul că am organi
funcţiune la sfîrşitul lunii zat producerea elementelor (500 waţi), îh locuri unde nu-i nevoie; mari, în timpul zilei. Balastiera Sâu- Dumitru Darabă şi Gheor-
gUe Dineu, minerul şef de
decembrie a.c. Formaţiile de rezistenţă prefabricate unde s-ar putea pune becuri de putori leşti: Funcţionează multe reşouri din solitmb Gheorglie Popa.
de betoni.şti şi fierari-beto- mai mici: Gooperaliva „Progresul" De rezistenţe nestandardizate; precum- şi Cinste lor ! O merită cu
aici, la faţa locului, şi nu prisosinţă-1
h '.şti ale lui Gheorghe O- va : Se folosesc lămpi de puteri mari, iluminat inutil în timpul zilei.
pri-şoiu şi Petru Ferdeş, se I. DĂNUŢIU
condaţi de montorli conduşi Acţionaţi împotriva oricăror forme prin care se pierde fără rost GSETo zi)
de Romulus Joca, intensifi (Continuare în pag. a 2-a) energie electrică: No toleraţi atitudinile de risipă !
PEiqfcgl
Cu vrednicie şi cutezanţă, Valea Jiului ÎN VIZITĂ
LA C.S. HUNEDOARA
Cercul de geografie „Prie
urcă neîntrerupt pe spirala timpului socialist tenii drumeţiilor", de Ia
Şcoala generală nr. 2 Hu
nedoara, condus do prof.
’ Muzeul mineritului din miţează diamantul negru". noi şi noi jertfe- muncito a clasei noastre muncitoa şi cutezanţa ce-i caracteri Marla Vlail, a făcut o vizi
Petroşani, ca păstrător de Ce altceva ar vrea- să în reşti. Jertfe care- vesteau re, unită sub stindardul bi zează, în inimi cu imbol tă în C.S. Hunedoara la
i valori ce îţi dau posibilita- semne acest crîmpei din cu. temei istoric că- nobile ruitor al Partidului Comu durile izvorît'o din nease secţia turnătorie, undo
maistrul principal I. Stan-
: tea să faci incursiuni .în „Valea" de tristă aducere le:- aspiraţii ale poporului nist Român, i-a descătuşat muita grijă eu care- îi în covici lc-iv vorbit elevilor
S vremuri trecute, are în te- aminte, deeît un autentic român, harnic şi mândru, pe cei mulţi,, înălţa'nd pen conjoară partidul, perso despro rolul acestbi secţii
^ zaurul său scris şi nurne- semnal de- vise şi idealuri îşi vor găsi deplina împli tru totdeauna pe aceste nal tovarăşul Nicolae in viaţa combinatului.
In aceeaşi zi, elovii au
, roase documente, mărturii încă neîmplinite, ce aveau nire din clipa. în care îşi străbune şi nepreţuite ve Ceauşeseu, minerii Văii vizitat atelierul de repara
' sau amintiri ale celor ce“-au să- ceară — în numele li va lua soarta în propriile tre însemnele demnităţii u- Jiului, şi cu ei întreaga ţii electrice şi secţia 1 fur
\ trăit pe aceste meleaguri, bertăţii adevărate, al drep mîini. Aşa s-a şi întâmplat mane. Vale, urcă neîntrerupt nale.
ţ în care se- succed imagini tăţii şi echităţii socialo — în fapt, cînd uriaşa forţă- De atunci, cu vrednicia în ton cu ţara — pe spira riSPENSAR UMAN
, autentice ale stării mase- la timpului socialist. în. anii Şl POŞTĂ
' lor muncitoare, trăirile mi- aceştia ai noştri, şiragul
\ nerilor din Valea Jiului în aşezărilor miniere a fost Locuitorii comunei Bră-
nişcA pun bazele unei noi
4 primul pătrar al acestui chemat, de la un capăt construcţii. Este vorba de
. veac. Din amintirile de a- altul, la noua viaţă, a fost spre construirea unui dis
pensar uman şi a unui ofi
i cum 5—6 decenii consem- îmbogăţit şi propulsat pe ciu poştal. Clădirea se e-
\ nate în aceste documente, coordonatele civilizaţiei mo xcculii in regie proprie, şi
4 desprindem un pasaj sem- derne cu imensa putere şi va avea parter şi dou;\ ni
l nificativ, care consemnează dreapta conştiinţă pe care veluri, pînă. în prezent fiind
ţi le dau statutul de au realizat parterul şi etajul I.
? reîntoarcerea unui grup de tentic proprietar, producă (MIRON TIC,, ziarist cola
5 muncitori petroşăneni' spre tor şi beneficiar al tuturor borator) i
4 locurile lor din marele ba- bogăţiilor ţării. DUPĂ 25 DE ANI
I zin carbonifer al ţării, du-
Cu ocazia dării de seamă
* pă ce participaseră, la 1 în această atmosferă în şi alegerea biroului grupei
noitoare, pentru valorifica
5 decembrie 1918, la marea rea raţională şi mai sindicale nr. 2 Administra
4 adunare de la Alba Iulia : tiv a I.C.S.H., a avut loc şi
un moment emoţionant : ie
. „Plecăm şi noi spre munţii cientă a bogăţiilor subte şirea la pensie, după 25 de
' înalţi, în Valea Jiului, unde rane, în folosul bunăstări ani de activitate, a bucă
5 în măruntaiele pământului, SABIN IONESCU tăresei Ecatcrina Ştefano-
vici. Din partea comitetului
ţ sclavi frînţi şi supţi de ro , Deschidere panoramică spre oel mai mare cartier al Petroşaniulul - cartierul sindicatului din I.C.S.H. a
bota grea, despică şi fărâ Aeroport", ' Foto V1RGIL ONOIU (Continuare în pag. a 3-a' ^ fost felicitată şi i s-a urat
i,ica, aespica ş.i ian- „Acroj
multă sănătate.
