Page 42 - Drumul_socialismului_1978_12

Mag. a l DRUMUL SOCIALISMULUI NU.

investiţiile rrr la tb
Si-au pierdut... spiritul
• ■ . V • > •
şi simţul gospodăresc? 3,00 TeJeş< ,
:-f (Urmare din pag. 1) ^ pe şantiere, acţiuni ordona­ 10.00 întreb
Prin forţa unită te şi de înaltă eficienţă 10.20 AnU«*
Qa poligon. In acest fel, pe practică. Aşa s-a ajuns eu speet»,
juâcţii
ttîngă creşterea productivi- lucrările în avans la majo­ Zestrea tehnico-materială a unităţilor economice 11.20 Telex
ităţii şi calitatea superioară a întregului colectiv ritatea obiectivelor: atelie­ sporeşte necontenit. Dar faţă de această zestre, se cu­ 17.00 Telex
vine să manifestăm peste tot o grijă deosebită. Nu
17.05 Teleşc
a prefabricatelor, am eli­ rul de prelucrare a fost pus ca în imaginile pc care vi le prezentăm. 17.25 Cura ct
minat timpul şi cheltuieli­ în funcţiune la 30 octom­ 17,45 Atcnfii
le pe care le-ar fi impus de folos contribuţia efecti­ în acest sens. S-a abţinut, brie a.c. (cu aproape 8 luni — caii
ţia ni ,
transportarea lor. Sprijinul vă a atelierelor care bene­ motivând că i-ar nedreptăţi înainte de termen); la a- 10.05 Troger
efectiv primit din partea ficiază de noile investiţii, pe mulţi alţi lucrători ai ceeaşi dată au fost puse 10.15 Sccvei
docunt
‘conducerii întreprinderii în prin formaţiile de munci­ întreprinderii, dacă s-ar re­ parţial în funcţiune dezvol­ 18.25 Tclecri
asigurarea promptă cu uti­ tori puse cu regularitate la zuma la cîteva nume. Avea tările de la atelierul de pionier.
laje de construcţii, cu ma­ dispoziţia noastră pe şan­ dreptate tovarăşul Alexan­ strunguri, ceea ee permite 18,40 Căsuţa?
teriale, precum şi analiza­ tier, după orele lor de pro­ dra Munteanu ! Pentru că, devansarea în ansamblu a 13.00 1’estiv.t
..Ciuta.
rea săptămânală a mersu­ gram, pentru efectuarea di­ prin acţiunea comună a co­ lucrărilor de aici cu eca. 19.20 1001 d-,
lui lucrărilor în biroul e- verselor lucrări necalifica­ mitetului de partid şi a 3 luni. De asemenea, obi­ 19.30 Tclcju
19,50 Docun
xecutiv al consiliului oa­ te sau montajelor de utila­ consiliului oamenilor mun­ ectivele aferente dezvoltării Ileecn;
20,10 Noi, t
menilor muncii, a impri­ je. In consecinţă, nu am cii, realizarea în termen a şi dotării atelierului de scu- 20.30 Public
mat ritm şi o bună atmo­ fost deloc confruntaţi cu propriilor investiţii a deve­ lărie vor -intra parţial în 20,35 Teleeii
sferă activităţii noastre •— lipsa efectivelor de lucru nit pe drept cauza între­ funcţiune la sfîrşitul aces­ ciul „
Spcnct
condiţie esenţială a respec­ pe şantiere. gului colectiv. Dovadă — tei luni — termenul finali­ mul t;.
tării graficelor de execuţie, Am cerut şefului de lot acţiunile de masă întreprin­ zării lor fiind septembrie Coprof,
în egală măsură ne-a fost să facă citeva evidenţieri se, după orele de program, 1979. rllor.-u
eczc ,ţj
„Uitate" sub cerul liber, aceste ventilatoare de ma- i 22.15 Teleju,
1 re valoare sc distrug încet dar sigur. Oare de ce au 22.30 Includ,
în urma articolului „Dez­ ner constructor în funcţia | fost achiziţionate din moment ce nu trebuiesc ni- Jul.
ordinea şi indisciplina — pe urmole materialelor publicate de şef de lot, revizuirea . mănui ?
carenţe mai vechi şi actua­ graficelor de execuţie, ţi­
le — fac casă bună, dar nerea şedinţelor operative j:ai
nu şi case la timp pentru zilnice la terminarea pro­
oameni", publicat în ziarul gramului şi stabilirea pro­
nostru din 24 octombrie Au fosf luate măsuri gramului de lucru pentru a BUCURE!;
a.c., şi care consemna o doua zi ; dio-progrum
Radiojurnal
serie de carenţe din acti­ Materialul publicat a fost presei ; 8,11
vitatea Şantierului de con­ ferme, imediate prelucrat cu întreg perso­ diilor ; 9,00
strucţii nr. 4 Brad, condu­ nalul şi au fost reorganiza­ 9.05 Răsptui
cerea T.C. Deva ne-a răs­ nu au fost la nivelul sarci­ tivităţii şantierului au fost te echipele de dulgheri şi lor ; 10,00 :
puns următoarele : betonişti în aşa fel ca rit­ 10,30 l)in
nilor, ele atingînd abia ca­ luate următoarele măsuri : Reportaje <
„Considerăm că materia­ lificativul de satisfăcător. — dotarea şantierului cu mul de lucru să crească. şi U.P.S. Al
lul publicat a cuprins lu­ Pe Iîngă deficienţele de or­ o staţie de betoane semi­ Considerăm că prin măsu­ letin de şti
fonul pioni
cruri juste, fapt care ne-a ganizare, gospodărire şi in­ automată de mare produc­ rile luate se vor îmbună­ vanpremier!
determinat la o nouă o- disciplină la locul de mun­ tivitate j tăţi realizările colectivului Buletin de
că, au existat şi cauze o-
rientare şi mobilizare în — delegarea unui cadru de muncă al şantierului din comoara
tru; 12,35
muncă a întregului colectiv biective, lucr-u dealtfel re­ din trust pentru sprijinirea Brad, recuperând şi o par­ 52 000 lei valorează un electropalan ca acelea din ÎS,00 De la
din cadrul Şantierului marcat şi în materialul pu­ şi impulsionarea activităţii imagine. Aruncate la întîmplare, în neorinduială, ele Clubul invi
nr. 4 Brad. Rezultate­ blicat de dumneavoastră. tehnico-organizatorice ; te din restanţele acumula­ s'int supuse distrugerii. dlojurnal. 1
le obţinute de şantier Pentru îmbunătăţirea ac­ — încadrarea unui ingi- te de la începutul anului". logic ; 10,25
comunice ;
ţara mea -
ră : l7,oo I!
17.05 Odă 1
în două unităţi vecine — rezerve 17,25 FesC
„Românie, j
Orele serii
ţii, reporta
20,00 lnterpi
însemnate de creştere a rentabilităţii popular :
spiritul leg
ţe sonore ;
ori ; 23,00-
muzical no,
Sectoarele zootehnic şi legumicol La fondul de stat - cantităţi
nu şi-au spus ultimul cuvtnt tot mai mari de produse Lt;iN
Generatoarele din imagine n-au nici ele o soartă l
Cooperativa agricolă din şi, respectiv, de legume. în Analizînd modul cum se de amintit este că pe agen­ * ; invidiat. Părăsite şi uitate, peste ele vremea arun-i DEVA : ,P.
Rapoltu Mare îşi acoperă zootehnie — aprecia inter­ materializează prevederile da de lucru a organizaţiei * că intemperiile sale, care numai să le conserve n-au J (Patria) ; C
un măgar ,
şi în acest an întregul vo­ locutorul — o preocupare programului de redresare de partid şi conducerii \ darul... revoluţionai
lum de cheltuieli din veni­ de actualitate este amelio­ economico-financiară pe a- C.A.P. s-au aflat în perma­ NEDOAHA
turi proprii, avînd o balan­ rarea rasei de bovine. Fap­ cest an, rezultă că la C.A.P. nenţă problemele mobiliză­ î: ra); Tentae
ţă financiară echilibrată. tul că, pînă acum efectivul, Bobîlna s-a urmărit îndea­ rii cooperatorilor şi meca­ roz (Consti
TROŞANI:
Cu alte cuvinte, unitatea îndeosebi la matcă, a spo­ proape ca prevederile să nizatorilor la aplicarea teh­ nirea) ; Ec;
trăieşte pe picioare proprii. rit în bună măsură pe sea­ fie finalizate punct cu nologiilor stabilite pentru roiu (7 Noii
Datoriile scadente în anul ma cumpărărilor, nu a punct. Obiectivele stabilite fiecare cultură. Ca urmare (Republica)
1978, în sumă de două mi­ dat posibilitatea de a face au vizat două direcţii prin­ a fost posibil ca la cultura nionistul (C
lioane lei au fost rambur­ o selecţie riguroasă, de a * 1 cipale. Este vorba despre porumbului să se obţină o (Muncitorcs
sate integral. Contabila şe­ recoltă medie de 3 800 kg Viaţă regi
fă a C.A.P., Elena Silvăşan, ;redresarea economic? boabe la hectare, la cartofi ; LON
ne-a spus că estimează ■ financiarăţa " " de 13 tone, iar la sfecla de (Mi
chiar rămânerea unei sume zahăr •— de peste 27 tone. DA : Al tre
disponibile în cont. Rezul­ Datorită producţiilor reali­ seriile' I-tl
tatele economico-financiare menţine pentru producţie ridicarea potenţialului pro­ zate, unitatea a suplimen­ ANINOASA
favorabile se regăsesc şi în şi reproducţie numai exem­ ductiv al pămîntului şi des­ tat prevederile la fondul cătura de. |
creşterea retribuţiei coope­ plarele cu potenţial pro­ pre modernizarea procesu­ de stat la unele produse. rese) ; URI
ratorilor, valoarea normei ductiv ridicat. Din această lui de producţie în cadrul Cu toate acestea, compara­ tru din fot
convenţionale ajungînd la cauză, deşi există strădanie fermei zootehnice. tiv cu realizările C.A.P. Cocsul împrăştiat peste tot, ar putea plămădi lembrie) ]
40 lei, din care 22 lei în pentru asigurarea unor bu­ în acţiunea de ameliora­ Rapoltu Mare, de pildă, şarjă bună de iontă. Azi, mâine el va acoperi calea cu soare i
bani. ne condiţii de îngrijire şi re a terenului arabil a fost cantitatea de porumb mar­ ferată de nu vor mai putea circula nici trenurile... GURABARZ
.-Secretul" îmbunătăţirii furajare a animalelor, pro­ cuprinsă o suprafaţă de 50 fă ce revine pe hectar este glel (Miner
permanente a activităţii e- ducţia de lapte nu este sa­ de hectare, unde s-au efec­ de două ori mai mică, ceea întoarcerea
conoroico-financiare îl con­ tisfăcătoare, cantitatea de tuat şi vor continua să fie ce denotă că potenţialul tul echipei
stituie, aşa cum remarca lapte marfă pe cap de vacă realizate în anul următor cooperativei agricole din căra); GEO
inginerul şef al unităţii, situîndu-se undeva sub lucrări menite să asigure Bobîlna nu este fructi­ porul alb.
Cornel Tărăpoancă, preocu­ 1 500 litri. Criteriile renta­ readucerea terenului res­ ficat la nivelul posibilităţi­ ră) ; HAŢEl
parea perseverentă pentru bilizării sectorului de creş­ pectiv (care a fost supus lor. Dealtfel, inginerul şef nerelui (Eo)
creşterea producţiei agrico­ tere a bovinelor impun să inundaţiei), în circuitul pro­ al C.A.P., Victor Filimon, Corsarul
le marfă, principala sursă fie depăşită această „barie­ ductiv. Menţionăm, de ase­ ne spunea că în anul an­ Un om cu
de realizare a veniturilor ră". îngrijitorii fiind coo­ menea, că datorită spriji­ terior la sfecla de. zahăr cultură) ;
băneşti. Drept urmare, în peratori localnici, retribuiţi nului acordat de stat, s-au s-a obţinut o recoltă cu triarhat
acest an unitatea a livrat în acord global, sînt co­ realizat lucrări de desecare peste 30 la sută mai mică Rîul de
la fondul'centralizat al sta­ interesaţi să obţină rezul­ (de către Oficiul judeţean faţă de cea înregistrată în LIUC :
tului cantităţi sporite de tate cît mai bune, să ridice de îmbunătăţiri funciare), acest an. Oscilaţii şi dife­ face
produse, la unele dintre ponderea zootehniei în an­ care afectează o suprafaţă renţieri destul de mari de rul).
ele suplimentînd atit pla­ samblul producţiei globale de 432 hectare, în valoare recolte de la un an la al­
nul, cit şi angajamentul a- şi al veniturilor băneşti de 2,4 milioane lei. în ac­ tul sau de la o tarla la
sumat în întrecerea socia­ realizate de C.A.P. Cu ace­ ţiunea respectivă este cu­ alta au existat şi la cele­
listă. între altele, în baza eaşi cerinţă sînt confruntaţi prinsă şi o suprafaţă de lalte culturi, ceea ce evi­ Cărămidă refractară scumpă stă afară, la discreţia
contractelor încheiate, au şi legumicultorii din Rapol­ 366 ha, care aparţine C.A.P. denţiază pregnant necesita­ vremii de iarnă. Rîndul la înzidire încă nu i-a venit.
fost predate mai mult de tu Mare. ţinînd seama de Rapoltu Mare. tea unei preocupări susţi­ Dar cine ştie dacă va mai fi bună la ceva pe cînd Timpul
700 tone cereale, 805 tone faptul că există încă în­ Lucrările agroameliorati- îi va veni rîndul... 13 decembrl
cu cerul n<
sfeclă dc zahăr, 1 200 tone semnate rezerve pentru fo­ ve amintite au influenţat nute pentru a generaliza în precipitaţii
legume, peste 3 000 bl lapte, losirea cu eficienţă ridica­ favorabil soarta producţiei producţie tehnologiile îna­ Aspectele din imagini au fost surprinse în incin ploaie, iar I
aproape 40 tone carne şi tă a bazei tehnico-materia- agricole, dovedindu-şi din intate. Ca un aspect pozi­ tele şi depozitele I.V. Călan şi I.C.S.H. Ele trebuie ţă şl ninsoa
tatea de pr,
alte produse. le a unităţii. plin eficienţa. Fireşte, demn tiv amintim că în sectorul păşi 15 1/j
Din relatările inginerului zootehnic s-au depăşit efec­ să dea de gîndit conducerilor acestor unităţi şi, mai sufla mode
şef al C.A.P. am desprins tivele de bovine şi ovine, ales, să ducă la măsuri operative care să pună la adă flcări tem
km/oră din
faptul că rezervele de creş­ Faptul că C.A.P. Rapoltu Marc şi Bobîlna sînt precum şi producţia de post avuţia obştească, să o salveze dc la distrugere tura va fi
tere a gradului de rentabi­ unităţi vecine şi îşi desfăşoară activitatea în condiţii lapte marfă. De asemenea, —1 şl 4 gr
litate a produselor şi al u- pedoclimatice asemănătoare reprezintă un cadru priel­ unitatea a obţinut venituri şi păgubire. Este imperios ca spiritul de răspundere, ziua între
îiităţii, în ansamblul său, nic generalizării tehnologiilor înaintate, stimulării în­ băneşti suplimentare în simţul gospodăresc să acţioneze prompt, cu eficienţă. Ceaţă locali
La munte
nu au fost nici pe departe trecerii pentru sporirea producţiei şi ridicării rentabi­ valoare de 97 000 lei din caldă cu cc
epuizate. Este vorba în spe­ lităţii producţiei, în lumina cerinţelor noului mecanism activităţile anexe indus­ G. IGNAT, porar vor c
cial despre sectoarele zoo­ econdmico-financiar care se va aplica şi în unităţile triale. Datorită depăşirii GH. BOGDĂNESCU sub formăi'
tehnic şi legumicol care au agricole cooperatiste. veniturilor băneşti, au fost căpitan de miliţie ţ ninsoare. \
pînă la tare
înregistrat unele restanţe la N. TfRCOB rambursate în totalitate da­ de 70-90 Icn
producţia marfă de lapte toriile scadente în acest an.