Page 43 - Drumul_socialismului_1978_12

565 9 MIERCURI, 13 DECEMBRIE 1978 Pag, 3

Cu vrednicie si cutezanţă, Valea Jiului

VIZIUNE
vi aparţine — urcă neintrerupt pe spirala timpului socialist răspunsuri
îs.
, al răspunsuri
l . prezentat de „Copiii cîntă Eugeni» Fopescu din Hu­
Braila
(Urmare din pag. 1) cunoscut în anii socialismu­ — Perspectiva foarte a- nedoara, ne-a sesizat de­
lui ădînci prefaceri şi în propiată a Văii Jiu2ui ? Se patria şi partidul spre calitatea proastă a ră­
1* domeniul social - cultural. afirmă deja, • la fel de e- coritoarelor produse la Hu­
limbă germană materiale a propriului po­
Ia ... neatenţie por, au fost redeschise mi­ Mărturie stau, printre al­ fervescentă — ne spunea Oraşul reşedinţă de judeţ 4 („Povestea unui bob de nedoara. Cereetînd, Inspec­
ime de protec­ tele, cele aproape 28 000 a- tovarăşul Traian Blaj, a Io st gazda fazei municipa­ mazăre"), montajul muzical- toratul judeţean pentru
ţii nele Vulcan, Dîlja, Lonea partamente nou construite prim-vicopreşedinte al Co­ le a corurilor pioniereşti, des­ literar de la şcoala generală controlul calităţilor produ­
pronoexprea 1 şi II şi s-au construit, îri-
malteze — tr-o viziune evoluată, noile <al căror număr total se va mitetului executiv al Con­ făşurată sub genericul „Co­ nr. 7 („Patria eternei primă­ selor a constatat; „Produ­
*t»r ridica la peste 31 000 în siliului popular municipal piii cîntă patria şi partidul". veri") şi altele. sele „Quick-cola“ şi „Ci­
ica pentru mine Livezeni, Bărbăteni, 1980), numeroasele şcoli Petroşani — şi chiar mai Pe scena sălii „Arta" au e- Fazele orăşeneşti de la Si- tric", fabricate de către.
Uneam, Faroşeni. Dezvol­
poştală tarea capacităţilor de pro­ primare şi gimnaziale, licee impetuoasă. Pînă la finele valuat i 1 formaţii corale (3 meria şi Haţeg au crdus la C.L.F. Hunedoara sînt ne­
,1 naţional de specialitate şi şcoli pro­ acestui cincinal vor intra din ciclul primar, 7 din ci­ rampă genuri diverse, şi, in corespunzătoare, avînd pa­
i României* ducţie a fost însoţită în în funcţiune noi obiective clul gimnazial şi un cor de general, o interpretare bună. rametrii calitativi sub limi­
ceri mocl firesc şi de tehnica fesionale — în care se pre­ cameră), reprezentând toate
al avansată a cerinţelor indus­ gătesc temeinic pentru şi capacităţi de : producţie E vorba de corul, grupul lolk, ta admisă de actele norma­
itar TV 13 trializării socialiste, care si­ muncă şi viaţă peste 26 500 în minerit ; prin înfăptui­ şcolile din municipiu, mai lormaţiile de dansuri popu­ tive de fabricaţie. Cauzele
ie ISIS rea fermă a indicaţiilor da­ puţin cele din mediul rural lare şi muzică instrumentală care au condus la fabrica­
teilc ! tuau în prim-plan uşura-' elevi —, 49 de unităţi preş­
te rea eforturilor fizice şi ri­ colare, unde sînt îngrijiţi şi te, aici la faţa locului, de — din rîndul cărora s-a pre­ de la şcoala generală din rea necorespunzătoare a
rut ie ea : Ci­ dicarea rodniciei muncii instruiţi 5163 de copii ai secretarul general al parti­ zentat doar Şcoala generală Haţeg, de brigăzile artistice produselor au fost analiza­
iri actori* minerilor şi ai celorlalţi oa­ dului, se vor înălţa noi din Veţel. Răspunzînd cu ge­ „Ediţie specială", „Criticăm te cu conducerea I.J.fc.F.'
Tracy in 1)1- minerilor. Acest adevărat
eorg Ueissler pro-ces revoluţionar pe ţă- meni ai muncii. Institutul unităţi ale industriei uşoa­ nerozitate genericului sub ca­ ca să-ndreptăm", montajele Hunedoara-Deva şi C.Ii.F.
cţle a studio' rîm tehnic a cunoscut un de mine, care în acest an re şi electrotehnice, prin re s-a desfăşurat, concertul lilerar-muzicale „Jară de ba­ Hunedoara, fiind stabilite
aerlcanc, fr» are 2 388 de studenţi. Gri­ care se vor crea pînă în coral a reliefat o bună o- ladă, ţară de istorie", măsuri care să asigure fa­
Htglcze neasemuit impuls în urma rientare privind repertoriul, o
al • vizitelor de lucru pe care ja pentru ocrotirea sănă­ 1980 cca. 6 000 noi locuri de „Luptând, ne-ani cucerit inde­ bricarea în continuare a
«Mi pr-ogramu- secretarul general al parti­ tăţii minerilor şi familiilor muncă, în special pentru ţinută scenică merituoasă, pendenţa", dansurile popu­ băuturilor răcoritoare cu
dului, tovarăşul Nicolae lor este asigurată de sute soţiile şi fiicele minerilor formaţii bine închegate ca lare şl modeme, şi grupul respectarea parametrilor
Ceauşescu, le-a făcut în Va­ de medici şi cadre medi­ noştri. Zestrea edilitar-gos- cele de la liceul pedagogic lolk de la şcolile generale calitativi prevăzuţi în acte­
(clasele l-IV) şi Şcoala gene­
nr. 1 şi 2 din Simeria. Dacă
lea Jiului, eînd cu înţelep­ cale cu pregătire medie în podărească se va îmbogăţi rală nr. 1 (clasele V-VIII). le normative conforme cu
Legea nr. 7/1977“.
ciune şi claritate a dat in­ diverse unităţi medico-sani- cu încă 3 200 de aparta­ Intr-un cadru organizatoric formaţiile artistice ale şcolii■
dicaţii precise ' minerilor, tare, în cele 4 spitale ce mente, iar procesul instruc- bun, cu o mobilizare meritu­ generale din Simeria Veche ■tir
organelor de partid şi de ’ totalizează peste 1 890 de tiv-educaţional va urca. pe s-ap impus prin diversitate, Un alt cititor, Ştefan
li I : 6,00 Ra- stat, cadrelor de conducere paturi. Din rîndul acesto­ noi trepte de dezvoltare, oasă, relevind ordine şi dis­ ele au rămas datoare însă, la Burjan, tot din Hunedoara,
dimmcţu; 7,00 ra se desprinde, bineînţeles, prin extinderea reţelei de ciplină, Casa de cultură din calitate, ca şi cele de la Şcoa­
8,00 Revista din aceas.tă importantă ra­ şcoli, cămine, grădiniţe şi Hunedoara a găzduit trece­ la generală din Sîntandrei. sesiza prin scrisoarea tri­
Curierul melo- mură a economiei noastre. noul şi modernul complex rea în revistă a formaţiilor e- misă redacţiei unele defec­
lulclin de ştiri; Ce poate fi mai semnifi­ spitalicesc cu policlinică, creşe pentru copii, labora­ La IIia, faza comunală a ţiuni la instalaţia sanitară
»m ascultători- cativ în acest sens decît dat în folosinţă anul trecut toare şi ateliere-şcoală. In videnţiate la etapa munici­ adus In scenă artişti — pio­
iletin de ştiri; la Petroşani, în cadrul că­ mod corespunzător vor e- pală (desfăşurată aici ante­ nieri şi şoimi - din satele din apartament datori­
rile socialiste. faptul că, numai în peri­ volua condiţiile de ocrotire rior). Ea a ridicat pe locuri Sirbi, Bretea Mureşană, l/o- tă căreia se producea ume-
i H.P. Ungară oada anilor 1977—1978, în­ ruia au fost înfiinţate nu­ a sănătăţii populaţiei, ser­ de prestigiu brigăzile artisti­ lea Lungă, Săcămaş şi loca­ zîrea plafonului. Iată ce
inia ; 11,00 Bu- treprinderile miniere din meroase secţii noi de spe­
; 11,05 Micro - Valea Jiului au fost dotate, cialitate; psihiatrie, balneo- viciile puse la dispoziţia ce de la şcolile generale nr. litatea gazdă a manifestării. răspunde Consiliul popular
-ilor ; 11,35 A- printre altele, cu 18 com­ minerilor şi celorlalţi oa­ 7 („Policlinica veselă"), nr. 11 Întrecerea a relevat partici­ al municipiului Hunedoara,
Radio-Tv.; 12,00 fizioterapie, laborator pen­ meni ai muncii din Valea („Teză la purtare"), nr. 3 parea şi ţinuta interpretativă în urma verificărilor între­
tiri; 12,05 Din plexe de susţinere mecani­ tru explorări funcţionale Jiului, reţeaua comercială („Un ghimpe, o floare"), for-' a formaţiilor din satul llia
ulciorului nos- zată în abataje, 5 combine de balneofizioterapie etc. şi toate celelalte instituţii mafiile de teatru de la li­ (detaşamentele claselor II şi prinse : „Umezirea plafonu­
.luzică uşoară; de înaintare şi săpare me­ Viaţa cultural-artistică şi ceul industrial nr. 2 („Prie­ lui nu era din cauza insta­
L la 3 ; 15,00 canică pentru lucrările mi­ aflate în slujba omului, în­ V, taraful) şi brigada artisti­ laţiei sanitare, ci de la te­
(ilor; 10,00 Ra- niere în steril, 15 combine educaţională a urmat în cât această minunată Vale tenie"), şcoala generală nr. că a claselor l-IV din Sirbi. rasă. In raport de cele
nletdn meteoro- Valea Jiului aceeaşi ascen­ a Jiului va ajunge, în foar­
Coordonate e- de abataj şi 11 foreze elec- siune în timp, cunoscînd o te scurt timp, pe treptele SUCCESE ALE ARTIŞTILOR AMATORI constatate, s-au întreprins
;,«i Pentru tine trohidraulice pentru lucră­ amplă desfăşurare în fieca­ superioare ale civilizaţiei Despre modul eu m undo următoarele: s-a reparat
muzică tişoa- rile în steril, valoarea to­ re întreprindere şi institu­ contemporane, acolo unde consilii comunale dc educaţie participat, artiştii amatori din
a-au prezentat cu
comună
letin de ştiri ; tală a acestor dotări fiind politicâ şi cultură socialistă în­ toate genurile artist ice cerute terasa şi s-a verificat in­
ibii române ; ţie, în cele 2 case de cul­ au visat-o înaintaşii noştri, ţeleg participarea la întreceri­ stalaţia sanitară".
aiul folcloric în 1978 cu peste 160 la su­ tură (de la Petroşani şi U- în care scop ei nu şi-au le din cadrul Festivalului na­ de concurs — teatru scurt,
grup vocal, brigadă artistică,
al de vis“; 18,00.- tă mai mare decît în 1975. rlcani), 4 cămine culturale, precupeţit eforturile, iar ţional „cîntarea României, un dansuri popuiaTc, montaj litc- Vr
13,00 Informa- In pas cu dezvoltarea e- 8 cluburi muncitoreşti, ale exemplu grăitor îl constituie rar-muzical, obiceiuri folclorice, „In salul Alun, aparţină­
, interviuri ; cînd a fost nevoie — nici consiliul din comuna Mărti- solişti vocali — nivelul inter­ tor comunei Bunila, şcoala
ţi ai cântecului conomică, Valea Jiului a tineretului şi studenţilor. chiar viaţa. neşti (preşedinte — Nicolao pretativ determinând juriile să
»,30 litera şi Berceanu). In cele două laxe promoveze uncie din formalii generală are şi cantină, dar-
; 20,30 Caden- intereooperatiste la care au in faza judeţeană ! este foarte degradată. Oare
1,00 O zi intr-o cine ar trebui să ia măsuri
,00 Non stop Gote ale puternicei însemnele grijii fată
um. pentru repararea ei ?“ —
dezvoltări economice de om, ale bunăstării CEH MAI BUNA’ se spune într-o sesizare
fotocmfie anonimă, primită la redac­
• Volumul loial al fondurilor de in­ • Pentru activitatea de protecţie a ţie. Pe marginea ei, ne răs­
vestiţii alocate pentru dezvoltarea in­ muncii, în minele Văii Jiului s-au alo­ punde Consiliul popular al
dustriei municipiului Petroşani se ridi­ cat în acest an peste 35 milioane Iei. comunei Bunila : „Cele se­
că în acest cincinal la 8,6 miliarde lei.
a da surprizelor • Cea mai mare parte din cele a- sizate sînt pe deplin ade­
m se hrăneşte • La sfîrşitul actualului cincinal, proximativ 40 de milioane lei chel­ vărate. Biroul executiv al
Taina micilor peste 70 la sută din producţia extrasă
(Arta) ; HU- în abataje se va realiza prin tăiere şi tuite în judeţ pentru asigurarea u- Consiliului popular al co­
■Tezabel (Flaeâ- nei mese gratuite la intrarea în sub­ munei Bunila a luat mă­
e (Arta); Visul susţinere mecanizată. teran, revine minerilor din Valea Jiului.
eterul) ; PE- • Minele din Valea Jiului realizea­ suri pentru executarea u-
bor mortal (U- ză mai mult c!e 92 la sută din totalul © Valoarea altor gratuităţi acorda­ nor reparaţii curente la a-
erina Teodo- te minerilor clin municipiul Petroşani
nbxie); Jucăria extracţiei de cărbune cocsificabil al şi familiilor lor, se ridică anual la ceastă cantină, cum sînt:
LUPENI : Ghi- ţârii. In 1980, aici se va realiza mai 82 milioane lei. repararea acoperişului şi
Uural) ; Podul mult de 50 la sută din necesarul de © Aproape 75 la sută din popu­ zugrăvirea interioară, In
; VULCAN : cărbune cocsificabil al siderurgiei ro­ laţia Văii Jiului locuieşte în case noi. prezent ea aflîndu-se în
ită (Muncito- mâneşti. ® Actualmente, în municipiu un stare bună de funcţionare.
A : Alt£ 1; ® In următorii ani ai cincinalului, medic revino la 586 locuitori, iar un Pentru anul 1979 s-a
eml) ; PE. pe lîngă noile capacităţi de extracţie cadru sanitar cu pregătire medie la prevăzut-reparaţia capitală
ea jurămint — şi preparare a cărbunelui, vor mai fi 157 locuitori. a acestui obiectiv, pentru
(Muncitoresc) ; puse în funcţiune, printre altele, în care s-a întocmit proiectul
Cianura şi pi- municipiu : întreprinderea de produse © Volumul desfacerilor de mărfuri de deviz în valoare de
oaie (Muncito- electrotehnice, Instalaţia de fire celu­ prin comerţul socialist a crescut de 10 000 lei, lucrare ce se va
ANI ; Cei pa- lozice Lupeni, întreprinderea de con­ la 1,006 miliarde lei în 1975, la 1,3 executa din contribuţia bă­
grafie (J No- fecţii Vulcan, Ţesătoria de mătase Lu­ miliarde lei în 1978, urmînd ca în 1980 nească a locuitorilor din sa­
ftAD : Ploaie peni, Fabrica de mobilă Petrila etc. să ajungă la peste 1,553 miliarde Iei. Blocul 80 al T.C. Deva. Aici trăiesc nefamiliştii. Foto : P. BERA tul Alun".
Steaua roşie) ;
i : Cartea Jun-
l); ORAŞTIE: Voicu Fior ea este înca­ noi". Nu spunem că este
Patria) ; Pivo- drat ca muncitor necalificat bine ca greşeala unuia să
e baschet (Fla- la „Vidra" Orăştie, venit De ce centimă fie reparată pe cheltuiala
lGXU-BAi: Va- aici prin transfer in interesul altuia, dar de vreme ce a-
lasa de cultu- serviciului de la I.A.S. El sena! Viorica Tecăreanu nu că, de cînd s-a dat in pri­ menea consum de apă rece lipsa apei calde menajere ceastâ rezolvare e singura
: Alegerea gi- s-a adresat pentru a doua posibilă şi corespunde inte­
.tlâr) ; BRAZI : oară Redacţiei cu aceleaşi vede nici un inconvenient mire blocul în care locuieş­ îi nemulţumeşte pe cetăţeni, în Micro II se daioreşte reselor cetăţenilor, de ce
te, ca şi alte blocuri, n-a
{aptului că, încă din execu­
in asta. „Banii o sâ-i pri­
insulă; CLAN; probleme. Prima scrisoare a mească toţi o dată la re­ deoarece este departe de ţie, instalaţiile de prepara­ nu a determinat consiliul
idei (Casa de fost dirijată, spre a li cer­ prea avut ocazie să facă un consum optim. Eronat, re a apei calde s-au dove­ popular orăşenesc aplica­
MERIA ; Mă­ cetată■ şi a se lua măsuri, tribuţia din 11 decembrie, baie pentru că nu curge deoarece STAS-ul din 1977 rea ei mai demult ?
reţul) ; ILIA : la Consiliul popular orăşe­ de ce lace atâta caz Cu apă caldă la robinete, lată prevede un consum de dit subdimensionate; (am Nu vrem să se creadă
(Lumina); TE- nesc Orăştie. Potrivit pre­ alte cuvinte, Irustrai de un de ce am socotit că un 415 I pe om şi zi. Evident, promis o anchetă privind că Voicu Florea e un ce­
poveşti nu se vederilor legale, acesta a- drept al său, tot el e de răspuns şl. măsuri in aceas­ aici e vorba de risipă, calitatea unor proiecte de tăţean care, cetând de la
mare (Mine- vea obligaţia, de a răspun­ vină că reclamă. Explicaţia tă direcţie sînt de compe­ dar proprietarul de land instalaţii executate de societate, ii dă acesteia tot
I.P.H. şi o vom întreprinde
faptului că retribuţia sa ta­
tenţa consiliului popular.
locativ — şi furnizor de apă
de redacţiei in cel mult 20 rifară este mai mică ia in cutând); că in faţa fap­ ce e obligat să-i dea. Cer-
de zile. Dar scrisoarea cu „Vidra" decît la I.A.S. a tului împlinit, problema are cetindu-i scrisoarea aflăm I
pricina, trimisă în 13 oc­ căpătat-o Voicu Florea doar o singură rezolvare ; delal- că de pe urma apucături­
tombrie, nu avea răspuns in prezenţa noastră şi a Cercetind, după alte organe, nemulţumirile carea in trei a consumato­ lor lui — beţie, violenţă — i
nici in 6 decembrie. (Veri- secretarului comitetului de rilor prin intercalarea unor familia (soţie şi trei copii) s
âbabil pentru ficind, aflăm un lucru cu­ partid pe fabrică. Un prim unui om, exprimate intr-o scrisoare vane de separare pe cir­ a avut de suferit. Situaţia
: vreme caldă rios. De la redacţie scrisoa­ răspuns la întrebarea „de cuitul apei calde şi furni­ lui era cunoscută la biroul
ros. Vor cădea rea pleacă in 13 octombrie, zarea ei din două in două personal de la „Vidra" nu
ub formă de ce reclamă Voicu Florea" însă şi la comitetul de
i munţi lapovi- dar la Consiliul popular O- vine de la sine : pentru că în acelaşi timp — nu cu­ zile fiecăreia din cele trei
e. Local, canti- răştie este înregistrată in... nu întâlneşte solicitudine la Cercetând cea de a doua părţi. Sigur, nu e o rezol­ partid, pentru ca acesta să
cipltaţii va dc- 17 noiembrie). scrisoare, aflăm că de pri­ noaşte unde sini robinete­ vare confortabilă, dar mo­ intervină hoiătât în viaţa
ip. VSntul va unii funcţionari. ma s-a ocupat tovarăşul le risipei. II asigurăm că se respectivei familii, aşa cum
at cu intensd- Ce reclama Voicu Fie­ Dar în scrisorile sale el vicepreşedinte Iustin Popa. află chiar în instalaţiile pe mentan e singura posibilă
sorare de 40-G0 rea, dar mai cu seamă de mai sesiza un lucru de in­ şi, in orice caz, mai bună a tăcut şi face şi în alte
vest. Tempera- Ce răspuns, în lapte, ou care le are in proprietate decît cea de pînă acum. cazuri similare.
cuprinsă între ce reclama el a doua oară teres mai general şi anume primit cetăţenii ? Nici unul. şi pe care le exploatează,
ide noaptea şl ccrm aceleaşi lucruri ? De faptul că cetăţenii din Tovarăşul director Homoro- Prin publicarea acestor
! şi 11 grade, mai multe luni, din cauza Micro 11 sînt obligaţi la Cercetată de nai la închiderea lor depinde de deanu a afirmat textual: rinduri socotim că toţi cei
dimineaţa, unor Încurcături făcute de plata unor cantităţi exage­ E.G.C.L, lucrurile se prezin­ el şi dacă scrisoarea omu­ „Dacă in zilele următoare interesaţi au un răspuns
vreme relativ compartimentul de personal rat de mari de apă rece tă astfel: lui se cerceta ca lumea, se proiectantul. care a fost complet la întrebarea din
ul noros. Tem- chemat mai demult pentru titlu. Aşteptăm să consem­
idea precipitaţii de la „Vidra", el nu pri­ (■6 000 litri pe lună şi cap Tovarăşul ’ director al ajungea logic la această
de lapovlţă şi mea sporul de continuitate. de consumator în condiţiile E.G.C.L., ing. Mlrcea Ho- constatare, se impuneau aceasta la Orăştie, nu re­ năm măsurile ce se vor
tiRul va suba Pornit pe negarea propriilor cînd E.G.C.L. furnizează morodeanu, se arată sur­ măsuri de închidere a ro­ zolvă problema, in decurs lua.
au intensificări de 15 zile o vom rezolva ION CIOCI.E)
/Oră din vest. greşeli, inspectorul de per- apa cu program restrictiv), prins de faptul că un ase- binetelor risipei. Aflăm că
f tOHtf* A /. PHfftft /! JtOfH* Ă fi**4*S Jt Jj&ntt