Page 44 - Drumul_socialismului_1978_12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 565 © MIERCURI, 13 DECEMBRIE 1978

ucru ale Azi, returul finalei „CUPEI
ii

N. K. Rijeka — Jiul Pefroşani

PEKIN 12 (Agerpres). — nistere, organe centrale şi cît şi în România, în dome­ Va fi nevoie ca astăzi, în proba-bil, Hrstici — va în­
Ea 12 decembrie 1978 s-au întreprinderi economice din niile construcţiilor de ma­ returul finalei, „Cupei Bal­ cerca să nu lase nici o şan­
încheiat Ia Pekin întîlniri- cele două ţări pentru apli­ şini, metalurgici, chimiei, canice" iritercluburi, Jiul să echipei, noastre în -apă­
le de -lucru ale tovarăşului carea în viaţă a înţelege­ industriei lemnului, indus­ să demonstreze o capacita­ rarea golului marcat de
Paul Niculescu, preşedinte­ rilor intervenite şi a acor­ triei alimentare şi altele, te de efort şi mobilizare de Mulţescu. Cum i-am văzut
;
le părţii române în Comi­ durilor semnate cu prilejul activitatea de cooperare pe FRUNZE SI MOLUŞTE... excepţie, pentru a-şi men­ la Pbtroşani, sîntem con­
sia- guvernamentală româ- vizitei în R.P. Chineză, în terţe-pieţe, conlucrarea în MIRACULOASE ţine ■ decisiv minimul avan­ vinşi că jucătorii de la Ri­
no-cliineză de colaborare mai 1978, a: tovarăşului cercetarea telinico-ştiinţifi- taj cucerit cu o săptă-mînă jeka vor ataca dezlănţuit.
economică şi tehnică, cu Nicolae Ceauşescu, şi vizi­ că, posibilităţile de lărgire Un grup de cercetăto-ri în urmă- la Petroşani ! Un Vă. fi. greu pentru apărarea
tovarăşa Cen Mu-hua, pre­ tei îh ţara noastră, în au­ a schimburilor de mărfuri zairezi au descoperit in imperativ care, sincer să imediată a Jiului ! Dar or­
şedintele părţii chineze în gust anul curent, a tova­ şi s-au stabilit măsuri con­ pădurile tropicale o spe­ fim, îl dorim cu toţii rea­
comisie. îh timpul convor­ răşului Hua Kuo-fen. crete pentru ducerea la în­ cie de copac ale cărui lizat şi numai pentru pres­ ganizarea unei apărări so­
birilor s-au reliefat rezul­ S-au examinat stadiul deplinire a tuturor acţiu­ frunze au capacitatea de tigiul acestui vechi club lide, cu participarea mijlo­
tatele pozitive în munca proiectelor ce se realizează nilor convenite la* nivelul a „suge" veninul de co­ sportiv al minerilor. Dar-, caşilor şi chiar a unora
amplă; desfăşurată de mi­ în cooperare atît în China, cel mai‘înalt. bra.i In cursul expediţiei în fond, Jiul trebuie să a- dintre atacanţi ar putea în­
efectuate- de cercetători in pere şi prestigiul fotbalu­ chide careul echipei noas­
regiunile ţării, ei au des­ lui românesc. In obţinerea tre. Totuşi, iată, sîntem- *
Profesorului dr. docent Gheorghe Marinescu Convorbiri ale coperit şi o specie de mo­ unui succes deplin de că­ nevoiţi să invocăm fragili­ &
luşte
din
Tangani-
Lacul
tatea victoriei doar cu 1—0.
tre Jiul,, hotărîtoare vor fi
Dinizvor i-a fost decernat premiul tovarăşului ka ; prelucrată, moluisea însă condiţiile concrete, la Dacă arbitrul nu anula go­
oferă un medicament mi­
lul lui Dumitrache... Ar fi
faţa: locului, de pe terenul
„Doistau-Blutel" Virgiî Cazacu raculos împotriva paraziţi­ din Rijeka. Pentru că as­ fost o şansă — mare ! —•
lor
intestinali.
Cele
două
cu generalul descoperiri prezintă o im­ tăzi; în cele- 90 de minute în plus. Cu speranţa că ju­
1
PARIS 12 (Agerpres). — nat, pentru studiile privind portanţă deosebită in ca­ de joc,, care ar putea adu­ cătorii Jiului vor face to­
Ea Paris a avut loc şe­ mononucleoza infecţioasă, Franco Charais şi drul eforturilor de desco­ ce Jiului un frumos trofeu, tul pentru ca de la Rijeka
dinţa anuală de acordare a premiul „Doistau-Blutel". perire a unor matern pri­ dar şi palmares prestigios, să: aducă satisfacţii supor­
premiilor pentru ştiinţe ale Premiat pînă acum de comandanful me pentru medicamente formaţia gazdă, cu suita sa terilor lor, să aşteptăm cu
Academiei Franceze. Prin­ trei ori de Academia Fran­ indigene, ieftine şi la în- de internaţionali — AVra- încredere meciul... (NICO­
tre laureaţi se numără şi ceză de medicină — al că­ Martins Guerreiro domina oricui, movici, Ţukrov, Deşniţa şi LAE STANCIU).
savantul român prof. dr. rei membru corespondent MECANISMUL
docent Gheorghe Marinescu este; prof. Gheorghe Mari­ LISABONA 12 (Ager­ „AUTOVINDECĂRII"
Dinizvor, şef de secţie la Spi­ nescu Dinizvor este singu­ pres). — Tovarăşul Virgil ... “12-0“
talul de boli infecţioase „dr. rul laureat străin din acest Cazacu, membru al Comi-- Cercetătorii Institutului
Victor Babeş“, din Bucu­ an al prestigioasei instituţii tetului Politic Executiv, se­ de fiziologie a plantelor Pentru buna informare a nară a. jucătorilor. Mai scurt
reşti, căruia i-a fost decer­ de ştiintă din Franţa. cretar al G.G; al P.C.Ri, 1 din RiS.S. Ucraineană au | celor care au primit cu uimi- spus, o conducere neoorespun-
vi-ceprim-ministru al gu­ descoperit fenomene inte­ ' re,- d.ar şi cu indignare, vestea zătoarc a; activităţii echipei,
vernului, aflat în vizită în resante legate de capaci- l înfrîngerii dezastruoase a Vic- din toate punctele- de vedere.
Portugalia, s-a întîlnit la- ; lalea plantelor de a se [ toriei Căl-an cu 12—0 la Gloria Deci, răspunzătoare sint şi
Situaţia din Nicaragua Consiliul Revoluţiei cu ge­ vinddca de dăunători sau , Bistriţa, vom nota aici că : 9 secţia de fotbal şl asociaţia, nu
numai antrenorul N. Voinescu,
urmare a unui lanţ de abateri
neralul Franco Charais şi de boli prin forţe proprii. | disciplinare, a slabei partici­ la serviciile căruia s-a renun­
ţat. Ne. întrebăm însă. de cc
C1UDAD DE PANAMA tica- care a inserat ştirea comandantul Martins Guer­ Ei au descoperit mecanis­ pări a unora dintre „titularii" s-a... apelat la serviciile aces­
1
echipei: la. procesul de instrui­
12 (Agerpres). — După cum respectivă, relevă că-luptele- reiro, membri ai Consiliu­ mul autovindecării porum­ re s-a acumulat o stare de lu­ tui antrenor-voiajor, azi la Că-
•relatează presa panameză, se duc pe un teren foarte lui. * bului, florii soarelui, ma- cruri ce a condus la slabele lan, ieri la Măgurele, alaltăieri
în regiunile muntoase din accidentat, departe de loca­ Cu acest prilej, a avut zării. Observind că nu rezultate înregistrate de a- la Cugir ? „Numele" său e
ceastă formaţie — motiv pen­
„mai mare" ca al lui Vasdle
Nicaragua se desfăşoară lităţi. Citînd declaraţiile u- loc o convorbire în cadrul ' toate celulele plantelor tru care Hlopeţchi şi Rizescu Bambuleac, dar acesta din ur­
nor martori oculari, ziarul căreia au fost relevate ra­ care au capacitatea de a au fost sancţionaţi — cuimi-
lupte între detaşamentele scrie că unităţile-regimului porturile bune dintre Con­ se înmulţi iau parte la di­ nind cu absenţe do la antre­ mă este al Călanului, legat
de ; oraş şi de echipă, nu ca
Frontului Sandinist de E- namentul de vineri, dinaintea
somozist folosesc artileria siliul Naţional al Frontului viziunea naturală, ei au meciului cu Gloria Bistriţa ® Voinescu, De bine, de rău cu
liberare Naţională şi Garda şi aviaţia, pentru a înăbuşi Unităţii Socialiste şi Con­ stabilit că o parte dintre pentru aceste motive secţia de Bambuleac s-au cîştigat me­
-Naţională; fidelă dicta to­ acţiunile detaşamentelor siliul Revoluţiei din Portu­ celule se află „in rezer­ fotbal a hotărît soo-aterea din ciuri, în sinul echipei era at­
mosferă de lucru, clar cu Voi­
rului Somoza. Ziarul „Cri­ sandinisle. galia. vă" ; ele intră in acţiu­ lot a jucătorilor Hlopeţchi, nescu numai s-a pierdut. Este
Gru-ber, Minculescu, Muia, Na-
ne numai in caz de strin­ nos, Rizescu, Tătircâ, Bujor 9 acum momentul ca toţi cei
gentă necesitate. Specia­ în consecinţă, Victoria Călău de la Câlan care au tangenţă
a deplasat la Bistriţa o echipă şi obligaţii în sport să asigure
liştii afirmă că tocmai a-
• Intr-o declarafie făcu­ berate pentru nevoile so­ semenea modificări se pe­ de juniori. împrospătarea climatului de
tă luni la Paris, primul mi­ ciale, propus de comunişti, Deci, acest „12—0“ ar avea lucru, repunerea lucrurilor în
ordine,, pentru ca în retur să
nistru al Franţei, Raymond se bucură de tot mai mul­ trec in griul de iarnă în destule explicaţii, dar o singu­ se- mai facă ceva — ce se
ră origine : desfăşurarea unui
Barre, a afirmat că „preşe­ tă popularitate în rîrvdul iernile deosebit de geroa­ slab proces de instruire, „com­ poate — pentru diminuarea
dintele Republicii şi un oamenilor muncii britanici. se, în varză — in perioa­ pletată" cu o stare indiscipli- pierderilor din tur.
guvern francez, oricare ar dele de secetă puternică.
structurii
„au-
Elucidarea
1
fi el, nu pot în nici un do­ Proiectul a fost supus • Comunicatul comun tovindecării" plantelor va
meniu să accepte evoluţii spre adoptare în parlament publicat la sfîrşitul celei CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
care ar semnifica aservirea de către deputaţii comu­ de-a IV-a sesiuni a Comi­ permite agrobioSogiior să
agricole
soiuri
selecţioneze
sau vasalizarea Franţei". nişti şi cei reprezentînd A- siei generale a dialogului de o mare rezistenţă. CLASAMENTUL OMOLOGAT AL TURULUI
1
După cum relatează a- dunarea pentru Republică euro-arab, care a avut loc T. Explorări Deva 15. 13 1 1 43— 5 27
genţia France- Presse, Bar­ (Mişcarea gaullistă), partid la Damasc, între 9 şi 11 de­ 2. Minerul Paroşeni 15 10 2 3 36—17 22
re a făcut această preciza­ cembrie, reafirmă că „pro­ C: 3. Aurul Certej 15 8 2 5 27—25 18
re în legătură cu recenta din coaliţia guvernomenfa- blema palestiniană se află 4. Constructorul Hd. 15 7 3 5 30—14 17
în centrul conflictului din l DE LA CENTRUL
declaraţie a lui Jacques 5. Dacia II Orăştie 15 8 0 7 28—20 16
Chirac, preşedintele Adu­ • La Londra au luat Orientul Mijlociu şi că o DE FIZICA 6. Minerul Aninoasa 15 7. 2 6 28—25 16
nării pentru Republică sfîrşit lucrările consfătuirii reglementare- paşnică glo­ A PAMINTULUI 7. Minerul Uricani 15 6 4 5 27—27 16
(mişcarea gaullistă), partid reprezentanţilor organizaţi­ bală şi dreaptă a'acestuia; I Şr SEISMOLOGIE 8; I.M.C. Bîrcea 15 6> 2 7 35—30 14
din coaliţia guvernamenta­ impune soluţionarea pro­ 9. Prep. Petrila; 15 7 0 8 24—31 14
lă; privind poziţia oficială: ilor din întreprinderi ale blemei palestiniene". E In. ziua: de 12 dec-em- 10. Metalul Simeria 15 6 1 8 22—28 13 J.
*
a* Franţei faţă de Parla­ Partidului Comunist din jj brie 1978, la ora 01 şi >11. C.F.R-. Petroşani 15 6 0 9 27—35 12
mentul vest-european, organ Marea Stitanie, la care au • Consiliul electoral su­ Ş 37 minute şi- 24 secunde, 12. Auto Hafeg 15 5. 3 7 18—21 9
consultativ al C.E.E., şi fa­ fost. examinate problemele prem al Venexuelei a pro­ în regiunea Vrancea-. StU- 13. I.G.C.L. Huned. 15 5 3 7 24—31 9
ţă de- noul sistem monetor- economice ale ţării şi sar­ clamat oficial alegerea lui I produs,. la adîncimea ■ de 114.'Metalul Crişcior 15 4 1 10 13—28 9
din cadrul Ffejei comune: cinile partidului. Luis Herrera Campins în jj 120 'km, un cutremur de '15. Parîngul Lonea 15 5 2 8 24—27 8
Participanţii au relevat, funcţia de preşedinte al- I' pămînt. cu- magnitudinea 16. Rfeo. Teiiuc 15 2 2 11 18—60 6
4 5- (scara- Richter).
• Adunarea Naţională a în intervenţiile- lor, că pro­ Venezuelei, pe o perioadă i ;
Franţei a adoptat un pro­ gramul de majorare a. sa­ de cinci ani, ca urmare a Intensitatea, cutremu­ NOTĂ : Meciul Minerul Paroşeni — Explorări Deva din
iect de lege care, în vede­ lariilor muncitorilor şi rezultatelor alegerilor din rului în zona epicentra- 19 noiembrie, încheiat cu rezultatul 2--2, a fost omolo-
rea alegerilor din iunie funcţionarilor, de înfăptui­ 3 decembrie. La ceremonie | lă a fost de IV grade , goi de Subcomisia de competiţii şi omologări cu rezul­
1979' ale- Parlamentului vest- au luat parte preşedintele : (Scara Mercalli). Cutre- tatul de 3—0 în favoarea echipei Explorări Deva.
european, interzice finan­ re a unor ample naţionali­ în- exerciţiu, Carlos Atr- | murul nu a fost simţit. Reamintim că echipele Auto Haţeg, I.G.C.L. Hunedoa­
ţarea de către Piaţa comu­ zări, de reducere a cheltu­ dres Perez, membrii guver­ ra şi Parîngul Lonea sint penalizate cu 4 puncte pierdu­
1
nă a unor partide- politice ielilor militare, şi de folo­ nului, conducătorii diferite­ \ Nu. s-au . produs nici
franceze: sire a fondurilor astfel eli­ lor formaţiuni politice. = un fel! de pagube mate- se pe teren propriu pentru neprezentare la meciurile din
: riale. j,,Cupa României".
CAMPIONATUL JUDEJEAN DE FOTBAL
Consecinţele negative ale cursei înarmărilor AL JUNIORILOR
CLASAMENTUL OMOLOGAT AL TURULUI
Cu. cei 90 milioane dolari avion cu propulsie nucleară lor nouă ţări din Piaţa co­ şi nu satisface nici una din
cît costă un Bombardier stra­ — echipat complet, inclusiv mună, din care- opt sint şl activităţile umane construc­ 1. Parîngul lonea 15 10 2 3 28—22 22
tegic de cel mai recent tip cu avioanele de luptă — cos­ membre ale N.A.T.O., numă­ tive. Ca atare, sistemul alo­ 2. Metalul Crişcior 14 9 2 3 46—12 20
s-ar putea construi o marc tă imensa sumă de 8 miliar­ rul şomerilor este de 6,2 caţiilor în scopuri militare
întreprindere modernă, de e- de dolari... milioane, in S.U.A. — de 6,6 este exemplul cei mai spec­ 3. Constructorul Hd. 15 10 0 5 32—14 20
xemplu o marc uzină de ★ milioane, iar în Canada — de tacular al incapacităţii omu­ 4. Aurul Certej 15 9 1 5 29—26 10
cauciuc sintetic, sau 30 de Statisticile N.A.T.O. arată un milion. Şomajul tn prin­ lui de a consacra resursele 5. Minerul Uricani 15 8 3 4 39—40 19
clădiri mari de şcoală, sau că, în timp ce pe glob media cipalele 20 de ţări capitaliste păminlulul în scopul folosi­ 6. Metalul Simeria 15 6 5 4 24—17 17
două spitale de mare capa­ cheltuielilor militare anuale creşte intr-un ritm de ■ 1 900 rii lor pozitive" — arată cer­ 7. I.G.C.L. Huned. 15; 7 3 5 34—36 17
citate, complet echipate. pe locuitor este de circa 100 persoane pe zi. Or, potrivit
Preţul mediu al unui avion dolari, Franţa cheltuieşte în -unor studii efectuate în cetătorul american Ricliard 8. Minerul Aninoasa 15 7 2 6 26—21 16
Falk în lucrarea ■„Această
de vinăloare supersonic este 1978 pentru înarmării 274 do­ S.U.A., cu un miliard dolari 9. C.F.R. Petroşani 14 6 3 5 26—33 15
egal cu cel al 170 000 tone lari pe locuitor, Norvegia — cît se cheltuie zilnic în lume planetă în pericol", publica­ 10. Prep. Petrila 15 7 0 8 40—28 14
porumb sau 50 000 tone zahăr. 257 dolari, Danemarca — 198 pentru înarmări, s-ar putea tă de editura Random Ilouse 11. Explorări Deva 15 6 1 8 25—31 13
Un portavion cu propulsie ' dolari, Canada — 166 dolari, crea 11 G00 locuri de muncă. din New York. 12. Auto Haţeg 15 1
nucleară neecliipat (deplasa­ R. F.G. — 318 dolari, Marea Lucrarea pledează pentru 6 8 25—36 13
ment 90 000 tone), costă i,G—2 Britanic — 195 dolari, iar reducerea cheltuielilor milita­ 13. Prep. Teiiuc 15 4 2 9 21—28 10
miliarde dolari. Cu fondurile re şi stăvilirea cursei înarmă­ 14. Minerul Paroşeni 15 4 2 9 14^—24 10
S. U.A. — 423 dolari. Impovărătoarca cursă a
cheltuite pentru construirea Această risipă se produce înarmărilor devorează anual rilor, ca unică modalitate de 15. I.M.C. Bîrcea 15 3 3 9 16—35 9
lui pot fi cumpărate alimen­ în condiţiile în care cele 15 materii prime sau semifabri­ eliberare de! fonduri pentru
te pentru 2 milioane de co­ ţări membre ale N.A.T.O., fă­ cate in valoare de circa 250 soluţionarea unor probleme 16. Dacia 4! Orăştie 15 3 0 12 30—52 6
pii pînă în anul 2000 sau pot ră excepţie, sint confruntate miliarde dolari. Produ-cţla de economice şi sociale acute cu
fi construite 4 000 săli de cla­ cu grave probleme economice arme „consumă cantităţi care este confruntată ome­ NOTA : Meciul Metalul Crişcior - - C.F.R. Petroşani nu
să. Şi este notat că un port­ şi sociale. Pe ansamblul ce­ imense de resurse deficitare nirea in zilele noastre.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAJIA» Deva. str. Dr. Petru Gioza, nr. 35. leleioane j 11275, 11585, 20708, TIPARUL i Tipografia Deva, sfr. 23 August, ar. 257. «I 6(1