Page 45 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 45
Proletari din toate fările, v$f
ANUL XXX
NR. 6 566
JOI,
14 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Complexele mecanizate şi măsurile EILETE DE TRATAMENT
PENTRU PENSIONARI
tehnico-organizat orice A început distribuirea, bi
letelor de tratament pentru
pensionari şi membrii lor
încep să dea roade dc familie, pe trimestrul I
3379. Doritorii se vor adresa
Oficiului judeţean de pen
sii .şi oficiilor teritoriale
Petroşani şi Hunedoara.
Minerii din Lupeni au roasele măsuri de îmbună lumea — de la conducerea
încăput anul 1978 sub tăţire a condiţiilor de mun minei şi a sectorului res PENTRU SĂNĂTATE
impulsul preţioaselor in că şi de viaţă ale celor pectiv şi pînă la fiecare om Şl UMANITATE
dicaţii pe care secre din brigadă — a trebuit să Membrii cercului de tur
tarul general al parti care lucrează în subteran învăţăm şi să muncim, în nătorie al Casei pionierilor
dului nostru, tovarăşul — ne-au întărit convinge crezători că trebuie să şi şoimilor patriei din Hu
Nicolae Ceauşescu, le-a a- rea că vom face treabă reuşim. nedoara, elevi ai şcolii ge
dresat în toamna anului bună. A urmat introducerea — nerale nr. 11, au deschis la
această şcoală o reuşită ex
trecut, la faţa locului, mi anul trecut — a complexu poziţie, sub genericul „Pen
nerilor Văii Jiului, nouă lui 2, în sectorul IV, apoi, tru sănătate şi umanitate",
— celor de la Lupeni — în acest an, introducerea caro grupează peste 40 ex
ponate. Se remarcă lucrări-
chiar în abatajele minei. LA L M. LUPENI altor trei complexe — două
Şi am pornit energic la lu în sectorul IV şi unul în
cru, hotărîţi să materiali sectorul VI —-, în- condiţii ESESozF
zăm orientările date. Infu mult mai bine pregătite şi
zia rapidă şi masivă dc Tehnica nouă a impus cu deservite, de - asemenea, alta
tehnică nouă, introducerea noaştere, pregătire, cutezan de mineri cu înaltă expe
numai de la începutul a- rienţă profesională. Ne
le semnate do Carmen Ko-
cestui an a trei complexe ţă şi perseverenţă. Confrun confruntam însă cu greu taru, Milmela Hoară, Vio-
mecanizate de tăiere şi tat cu multiple probleme de tăţi, deşi paşii înainte erau rel Ardeleana şi fraţii Flo
susţinere de mare produc organizare a muncii şi de evidenţi. Am continuat cău rin şi Petrişor Haneş, caro
tivitate, ca şi a unor com adaptare a utilajului la tările. Am investigat noi dealtfel au primit şi dis
tincţii din partea comisiei
bine de tăiere, adaptate la condiţiile noastre de zăcă- soluţii şi posibilităţi. As- municipale de Cruce roşie.
condiţiile de strat de la mînt, colectivul de la pri cultînd părerile minerilor
mina noastră, trecerea la o mul complex mecanizat — din abataj, care ştiu cel FILATELIŞTII
serie de metode şi tehno deşi format din câţiva din mai bine ce fac şi ce tre- VĂI! JIULUI — LA
logii do lucru moderne, Ing. DAN SURULESCU „NAŢIONALA 78»
dăruirea şi abnegaţia în tre cei mai buni specia directorul I.M. Lupeni Vulcan S.S.H. Comunistul Glieorghe Kilin este şef de
muncă a acestui mare şi lişti ai sectorului IV — n-a brigadă şl lucrează la o maşină de găurit .şi filetat. El exe Cercul filatelic „Minerul"
cută numai lucrări dc bună calitate, depăşindu-şi lună de lu
robust colectiv minieresc putut intra de la început nă sarcinile de plan ce-i revin atit lui cit şi brigăzii. din Petroşani este prezent
în expoziţia „Naţionala ”78“,
— stimulate şi de nume- în ritmul prevăzut. Toată* (Conlinuare în pag. a 2-a) Foto : V. ONOIU organizată la Ateneul Ro
mân din Bucureşti, cu o
meritorie participare. 14
membri ai cercului expun
Dimineaţă de duminică. în primul riad, de oameni. trecut repede. Seara cineva S-a muncit 24 de ore fă mărci şi alte materiale fi
latelice cu subiecte din is
Fulgi mari se cerneau din Un om a primit o listă a întrebat : ră întrerupere, fără comen toria patriei şi a poporului
cerul plumburiu, călind a- cu nume şi adrese şi a por ■ — Ce facem, băieţi ? tarii, iar luni dimineaţa, la — toate fiind distinse tu
lene spre pămint. TotuJ era nit, cu maşina de serviciu, — Cum, ce facem ? s-au ora 6,45, ciad a sosit la lu diplome şi medalii.
imaculat şi oamenii ce ie spre Brad. Nu s-a scurs mirat Aurel Negu, Ion Bon- cru primul schimb, uzina a „SERILE
şeau din schimbul HI al mult timp şi maşina se în ciu, Olimpiu Adia şi ceilalţi. fost cuplată la sursa de e- SCÎNTE I TINERETULUI”
U.U.M.R. Crişcior se bucu toarse plină de oameni. Ve Rămînem să terminăm trea nergie. Directorul şi secre
rau de prima zăpadă a ier nise maistrul loan Munteaau ba. tarul de partid i-au adunat Oraşele Petroşani şl
nii. In scurt timp, in între cu încă 23 de electricieni, Au îmbucat ceva in pripă, pe toţi cei 24 şi în cuvinte I.upeni au găzduit o
a
ediţie
„Seri
prindere nu mai rămăseseră printre care han Clej-u, fumătorii au tras citeva iu- simple le-au mulţumit pen nouă Scânteii tineretului".
lor
de cit ofiţerul de serviciu şi tru fapta lor. Cei de faţă La Palatul cultural din Lu
alţii cîţiva, care aveau mi au ascultat felicitările, apoi peni şi Casa de cultură din
Petroşani, in prezenţa unul
siunea să asigure securita s-au dus să se îmbrace şi numeros public, din rindu-
tea unităţii. Deodată, totul Conştiinţe fierbinţi să meargă spre casele lor. rile tineretului s-au desfă
s-a scufundat în întuneric. N-a zis nimeni un cuvint şurat ample spectacole do
Ce se intimplase ? Pentru despre ceea ce făcuseră şi, muzică şi poezie, la a căror
moment nu se ştia. Au fost dealtfel, nici nu simţeau reuşită au colal>orat poeţi
anunţaţi secretarul comite han Nistora, Gheorghe muri, apoi lucrul a reînce nevoia să zică, fapta lor şi actori din Valea Jiului.
tului de partid şi directorul Răpcing, loan Moga şi al put. Se lucra la lumina lan fiind considerată un lucru ADĂPOST NOU
unităţii; După citeva minute ţii. S-a procedat la o suc ternelor, prin noroi şi apă, firesc, pe măsura conştiin PENTRU TAURINE
cei doi erau ia faţa locului, cintă şi precisă distribui dar nimeni .nu se plingea. ţei celor care o realizaseră.
reuşind să lămurească mis re a sarcinilor apoi s-a tre Directorul întreprinderii şi Fusese doar vorkra de fa DAT IN FOLOSINŢA ' t
terul : cablul care alimenta cut la lucru. Treaba nu era secretarul comitetului de brica lor, de unitatea unde Iu aceste zile a fost popu- j
cu energie întreprinderea, deloc uşoară. Cablul era partid munceau cot la cot munceau, de buna ei func lat noul grajd cu o capa
puşcase undeva. Ce era de gros, distanţa pe care tre cu Aurel Stingă, Virgil Luca, ţionare. citate de adăpostire pentru ţ
200 capete vaci cu lapte la
făcut ? lntrudrt depistarea şi buia întins avea peste 300 Corne! dudor, Emil Faur, cu Oricare din oamenii uzi cooperativa agricolă din i
înlăturarea defecţiunii ar fi de metri lungime. Felician toţi ceilalţi. Şi acest fapt nei ar li considerat această Batiz.
durat mult, s-a decis insta Fănaş, losil Nicoară, loan dădea oamenilor un plus intervenţie, ce nu suferea In noul adăpost, realizat
larea unui alt cablu, intre Iga şi ceilalţi nu au dat de -spor. Spre ziuă, sa auzi inlirziere, ca o sarcină a de Oficiul judeţean de îm
bunătăţiri funciare şi pro
sursa de energie şi tabloul înapoi. Se muncea dirz, fă din .diferite puncte de lucru: lor, ca un lucru .deloc ieşit iectare in construcţii agri
central al întreprinderii Dar ră multă vorbă, iar timpul — Am terminat. din comun. cole, stnt mecanizate mul
pentru aşa ceva era nevoie, parcă fugea. Duminica a - Sintem gata. TR/MAN BONDOR sul, adăpatul şi evacuarea
gunoiului.
Iile naturale pot şi trebuie să produci
Indiferent <lc anotimp, con peste 22-25 tone furaje !a hectar I
structorii de la I.C.S.H. se
află la datorie.
Afirmarea spiritului revo logia fertilizării pajiştilor. Au să verde. Aceasta înseamnă
luţionar în cercetarea ştiinţi fost zonale îngrăşămintele că pe asemenea suprafeţe se
fică din agricultură — în lu cu azot în funcţie de însuşi
ÎN INTERIORUL poete creşte în plus, pe în
mina sarcinilor formulate de rile agrochimice ale solurilor treaga perioadă de .păşunat,
ZIARULUI secretarul general al partidu de pajişti, s-au stabilit doze cel puţin o vacă cu lapte.
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae le şi combinaţiile optime de Pajiştile acoperite cu vege
o Pregătirea temeini Ceauşescu — găseşte largi îngrăşăminte NPK în corelaţie taţia lemnoasă în diferite
că a activului de partid şposibilităţi şi în domeniul cu compoziţia floristică, pre stadii de împădurire se în
din C.S. Hunedoara -producţiei de furaje, îndeo cum şi aplicarea lor fracţio- tind pe aproape 50 000 ha.
• Rezolvarea proble sebi în privinţa ridicării po rrată. Referindu-ne numai la Deşi anual se defrişează mii
mei naţionale în Româ tenţialului pajiştilor naturale. acest element tehnoloqic, se de hectare, punerea în va
nia — o mare victorie a Pentru a contribui în mod o- poate arăta că aplicarea loare a acestor păşuni şi fi
c clasei muncitoare, a so perafiv la rezolvarea aces fracţionată a îngrăşămintelor
cietăţii noastre socialiste tei probleme majore, labora cu azot pe cicluri de păşuna! neţe şi menţinerea lor în cir
® La Zam, mun torul pentru cultura pajişti a dus la o îmbunătăţire sim cuitul pastoral este dificilă
ca cultural-artistică se lor de la Staţiunea de cer ţitoare a eşalonării produc din cauza procesului natural
menţine în permanenţă cetări Geoagiu a organizat ţiei de iarbă în perioada de de reîmpădurire. în scopul
„la cald" prevenirii reîmpădurîrii s-au
cercetări în zone unde pa păşunat. Metoda a fost a-
• Util pentru dum jiştile sînt preponderente. plicată şi verificată pe multe executat cercetări de com-
neavoastră
Cercetările asupra fertili pajişti şi s-a trecut la gene Dr. ing. NICOLAE SIMŢEA
• Semnal zării cu îngrăşăminte mine ralizarea ei. Pe pajiştile fer Staţiunea pentru cercetări
• Agendă : programul rale, desfăşurate într-o re tilizate cu doze moderate de şi poducţie pomicolă
tv., radio, cinema, pro- ţea largă de cîmpuri de ex îngrăşăminte s-au obţinut, pe Geoagiu Fabrica „Vidra" Orăştic, secţia confecţii blană. Comunis
noexpres, vremea perienţe, qu determinat per suprafeţele de mii de hec a- ta Cornelia Crainic este controlor tehnic de calitate. Fotogra
f
fecţionări repetate în tehno re, sporuri de 8—10 t/ha ma (Continuare în pag. a 2-a) fia o reprezintă în timp ce îşi exercită această sarcină
pretenţioasă.
